2ra-486/21 — majorarea cuantumului pensiei de întertinere

Dosarul nr.2ra-486/21

Prima instanță - Judecătoria Bălți, sediul Central ( jud. : A. Roșca )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud. : I. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu )

Î N C H E I E R E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nicolae Craiu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Velenciuc Dorin,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Velenciuc Aliona

împotriva lui Velenciuc Dorin privind modificarea pensiei de întreținere a copiilor

minori,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020 prin care s-a admis

apelul declarat de Velenciuc Aliona și s-a modificat hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul

Central din 03 iulie 2020, prin majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori,

c o n s t a t ă :

La 29 ianuarie 2020, Velenciuc Aliona s-a adresat în instanța de judecată cu

acțiune împotriva lui Velenciuc Dorin privind modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copiilor minori.

În motivare a reiterat că, din căsătoria cu Velenciuc Dorin au în comun doi copii

minori, fiica XXX și fiica XXX, care la moment încă sunt minore și sunt la întreținerea

și educația mamei.

Prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 12 decembrie 2014, a fost încasată pensia

pentru întreținerea copiilor minori în mărime totală de 1 685 lei pentru ambii copii,

adică câte 842,50 lei pentru fiecare copil.

Astfel, din motivul că de la data emiterii hotărârii judecătorești din anul 2014 și

până la moment, necesitățile copiilor au crescut și a crescut și coșul minim de consum

pentru un copil și respectiv nu este posibil de întreținut un copil de 17 ani și respectiv 8

ani cu suma de 842,50 lei lunar.

Reclamanta a indicat că pârâtul activează peste hotarele țării și poate să achite o

pensie de întreținere decentă pentru întreținerea fiicelor minore comune.

Reclamanta a solicitat majorarea cuantumului pensiei de întreținere încasate din

contul lui Velenciuc Dorin pentru întreținerea copiilor minori, XXX, născută la XXX și

XXX născută la XX, de la suma de 842,50 lei pentru fiecare copil, la cuantumul de 1/3

din toate veniturile pârâtului, cît și încasarea cheltuielilor de judecată în mărime de

3500 lei.

Prin hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 iulie 2020 acțiunea

înaintată de Velenciuc Aliona, s-a admis.

1

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori XXX, născută la

XXX și XXX, născută la XXX, stabilită prin hotărârea Judecătoriei Fălești din 12

decembrie 2014, și anume, de la 1 685 lei lunar pentru ambii copii, la câte 1057,8 lei

lunar pentru fiecare copil, care urmează a fi încasată de la Velenciuc Dorin în beneficiul

lui Velenciuc Aliona, începând cu data de 29 ianuarie 2020, până la atingerea

majoratului de către copii.

S-a încasat de la Velenciuc Dorin în beneficiul Alionei Velenciuc cheltuielile de

judecată compuse din asistența juridică în sumă de 3 500 lei.

S-a încasat de la Velenciuc Dorin taxa de stat, în contul statului, în sumă de

761,61 lei.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 06 iulie 2020, avocatul Sanduleac

Diana, acționând în interesele Alionei Velenciuc a declarat apel solicitând casarea

parțială a hotărârii Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 iulie 2020 în partea ce ține

de mărimea pensiei de întreținere.

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020, s-a admis cererea de apel

depusă de avocatul Sanduleac Diana, în interesele Alionei Velenciuc.

S-a modificat hotărârea Judecătoriei Bălți, sediul Central din 03 iulie 2020, prin

majorarea sumei pensiei de întreținere încasate a câte 1057,8 lei pentru fiecare copil, la

suma de a câte 1500 lei pentru fiecare copil și a taxei de stat încasate de la Velenciuc

Dorin în folosul statului de la 761,61 lei la suma de 1 080 lei.

În rest, hotărârea s-a menținut fără modificări.

S-a încasat de la Velenciuc Dorin în folosul lui Velenciuc Aliona cheltuielile de

judecată suportate în instanța de apel în sumă de 2 500 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, potrivit informației oferite de

Biroul Național de Statistică, valoarea minimului de existență pentru anul 2019 - pentru

copii cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani în mediul rural constituie 1686,30 lei, iar a copiilor

în vârstă de 7-17 ani este de 2198,8 lei.

Instanța a reținut că, datele Biroului Național de Statistică privind minimul de

existența a copilului minor, nu constituie o normă legală imperativă de la care nu se

permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de

raportare, ca cuantum/nivel minim de la care instanța de judecată pornește în stabilirea

cuantumului pensiei de întreținere, ori, prin prisma prevederilor art.18 din legea RM

privind drepturile copilului, pnct.18 din Convenția internațională cu privire la drepturile

copilului.

Astfel, instanța a considerat că, suma de 1500 lei pentru fiecare copil este o sumă

necesară în asigurarea copiilor cu un trai decent necesar dezvoltării lor fizice și psihice,

își va atinge țelul și va servi doar în interesele superioare ale copiilor minori.

La 04 februarie 2021, Velenciuc Dorin a declarat recurs împotriva deciziei Curții

de Apel Bălți din 05 noiembrie 2020 solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.

În motivare a invocat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată.

Instanța de fond corect a constatat că suma de 1057,80 lei este reală, rezonabilă și

echitabilă pentru întreținerea unui copil minor, reușind cin informația prezentat de

Biroul Național de Statistică.

Majorând cuantumul pensiei de întreținere pentru copii minori instanța de apel nu

a calificat corect din punct de vedere juridic acțiunea cu care a fost investită, ceea ce a

dus la emiterea unei soluții greșite, pe când instanța de fond corect a aplicat legea

2

materială aplicabilă speței.

Modificând hotărârea primei instanțe, nu a argumentat care probe au stat la baza

majorării cuantumul pensiei de întreținere.

Ca temei de drept recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) din

Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că

Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 05 noiembrie 2020.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Recurentul a arătat că decizia instanței de apel a recepționat-o la 08 decembrie

2020 (f.d.87).

Cererea de recurs a fost declarată la 04 februarie 2021, respectiv, în termenul

prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate

cu alin. (2).

Astfel, la 22 ianuarie 2021, instanța de recurs a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data primirii

scrisorii, fiind recepționat la 25 februarie 2021, potrivit avizului de recepție (f.d. 94).

La 11 martie 2021, Velenciuc Aliona a depus referință menționând că, decizia

instanței de apel este corectă și legală, solicitând respingerea recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

3

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată

existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în

mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Velenciuc Dorin, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Velenciuc Dorin.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Nicolae Craiu

Victor Burduh

4