2ra-1515/19 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copiilor minori

Dosarul nr.2ra-1515/2019

Prima instanță: Judecătoria Drochia, sediul Central (R. Chistruga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (A. Toderaș, E. Bejenaru, Al. Gheorghieș)

Î N C H E I E R E

07 august 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Svetlana Chilaru,

reprezentată de avocatul Lilia Ababei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Chilaru

împotriva lui Dorin Gînju privind modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copiilor minori,

împotriva deciziei din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 19 iulie 2018 Svetlana Chilaru a depus cerere de chemare în judecată,

împotriva lui Dorin Gînju privind modificarea cuantumului pensiei pentru

întreținerea copiilor minori.

În motivarea cererii a indicat că la xxxxxx a încheiat căsătoria cu Gînju

Dorin. Din căsătorie au doi copii minori – fiica xxxx, născută la xxxxx și fiica

xxxx, născută la xxxxxx, care se află la educația și întreținerea ei.

În urma neînțelegerilor familiale, prin hotărîrea Judecătoriei Drochia din 12

mai 2016, căsătoria a fost desfăcută.

Prin hotărîrea din 09 iunie 2016 a Judecătoriei Drochia, s-a încasat de la

Dorin Gînju în beneficiul Svetlanei Gînju pensie pentru întreținerea copiilor

xxxxxxxx în mărime a câte 650 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu 15

februarie 2016 pînă la majoratul copiilor sau schimbarea situației materiale a

părților.

A menționat că în urma desfacerii căsătoriei, s-au separat cu domiciliul, iar

copiii au rămas la educația și întreținerea sa. În prezent, situația ei materială s-a

înrăutățit din cauza creșterii prețurilor la bunurile de consum și a cheltuielilor

cotidiene care cresc direct proporțional cu creșterea copiilor, iar cuantumul pensiei

de întreținere a copiilor stabilit la xxxxxx este foarte mic și nu constituie ½ parte

din minimul de existență stabilit pentru anul 2018.

A susținut că pîrîtul are o situație financiară bună, acesta activează pe

teritoriul țării de unde realizează venituri considerabile, avînd posibilitatea de a

1

achita o pensie alimentară mai mare. Prin urmare, suma de 1300 lei lunar încasată

pentru ambii copii de la pîrîtul Gînju Dorin, în calitate de pensie de întreținere a

copiilor minori, este prea mică și nu corespunde situației actuale.

Reieșind din faptul că, pîrîtul are un cîștig instabil, consideră că pensia pentru

întreținerea copiilor minori urmează a fi încasată în sumă bănească fixă.

Potrivit informației prezentată de Biroul Național de Statistică, valoarea

minimului de existență pentru un copil cu vîrsta cuprinsă între 1–6 ani, constituie

suma de 1518,30 lei pentru anul 2017.

Dat fiind faptul că circumstanțele care au stat la baza emiterii hotărârii

Judecătoriei Drochia din 09.06.2016 s-au modificat, consideră că în prezent

urmează a fi încasat de la Gînju Dorin pensie pentru întreținerea copiilor în

cuantum de 1000 de lei lunar pentru fiecare copil, începînd cu ziua depunerii

cererii și pînă la majoratul copilului sau pînă la schimbarea situației materiale a

părților.

Prin hotărîrea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul Central, a

fost admisă parțial cererea formulată de către Svetlana Chilaru în contradictoriu cu

Gînju Dorin, privind modificarea cuantumului pensiei pentru întreținerea

copilului.

S-a încasat de la Gînju Dorin în beneficiul Svetlanei Chilaru, pensie pentru

întreținerea copiilor minori xxxxxxxx, în mărime de 1000 de lei lunar și

xxxxxxxxxx, în mărime de 1000 de lei lunar, începînd cu data intrării în vigoare a

prezentei hotărâri și pînă la atingerea majoratului de către copii.

S-a încasat de la Gînju Dorin în beneficiul statului, taxa de stat în sumă de

720 de lei.

În rest cerințele reclamantei s-au respins, ca neîntemeiate.

Prin decizia din 26 martie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Dorin Gînju.

S-a modificat hotărîrea din 13 noiembrie 2018 a Judecătoriei Drochia, sediul

Central, cu modificarea sumei încasate de la 1000 de lei pentru xxxxxxxx și 1000 de

lei pentru xxxxxx, la 750 de lei pentru fiecare copil.

S-a modificat cuantumul cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat de

la 720 de lei la 540 de lei.

În rest hotărîrea s-a menținut.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, a stabilit că, suma pensiei de

întreținere a copiilor minori în cuantum de 1000 lei lunar pentru fiecare copil,

dispusă spre încasare de către instanța de fond este disproporțională cuantumului

minimului de existență stabilit de către Biroul Național de Statistică, din care

considerente suma s-a micșorat pînă la 750 de lei ce constituie ½ din suma totală

de 1435,80 de lei.

Instanța de fond nu a luat în considerație datele Biroului Național de

Statistică, precum și faptul că apelantul este angajat la SRL

„JELKTROMANUFACTURING” primind un salariu în mărime de 2610 lei, fapt

confirmat prin contractul individual de muncă înregistrat sub nr.266/17 în registrul

de evidență a salariaților din 01.05.2018.

Cu titlu subsidiar, instanța de apel a reținut că, părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat, fapt expres prevăzut în art.

58 Codul familiei.

2

La 06 iunie 2019 Svetlana Chilaru, reprezentată de avocatul Lilia Ababei, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel solicitînd casarea deciziei

instanței de apel cu menținerea hotărîrii primei instanțe, sau după caz restituirea

cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În susținerea recursului au indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), c), alin.

(4) Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a menționat că, instanța de apel a examinat cauza în

absența reclamantei și a avocatului acesteia. Fiind depusă cerere de amînare

instanța de apel nu a luat în considerare cererea și a dispus examinarea cauzei în

lipsă, astfel, fiind încălcat principiul contradictorialității și dreptul la apărare.

A susținut că instanța de apel a examinat cauza unilateral, neobiectiv, a dat o

apreciere greșită probelor administrate în ședința de judecată, fiind emisă o decizie

ilegală. Instanța de apel nu a motivat din ce considerente a ajuns la concluzia de a

examina cauza în lipsa reclamantei și a avocatului.

A menționat că instanța de apel la adoptarea deciziei a luat în considerare doar

informația Biroului Național de Statistică cu privire la minimul de existență

necesar pentru întreținerea unui copil în anul 2017 și nu datele pe anul 2018, fără a

lua în considerare că fiica xxxxxx a împlinit vîrsta de 7 ani, trecînd în altă

categorie de populație.

De asemenea, nu s-a luat în considerare că salariul lui Dorin Gînju în realitate

este mai mare, deoarece este cunoscut faptul că salariul minim la întreprinderea

unde este angajat acesta, depășește suma de 4500 de lei, fiind achitat sub formă de

diferite bonusuri și adaosuri, care nu au fost reflectate în informația prezentată.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 26 martie 2019 a Curții de

Apel Bălți a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces conform

scrisorii de însoțire la 15 aprilie 2019 (f.d. 104).

Astfel, recursul declarat de Svetlana Chilaru, reprezentată de avocatul Lilia

Ababei la 06 iunie 2019, a fost depus în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând admisibilitatea recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Chilaru,

reprezentată de avocatul Lilia Ababei, este inadmisibil din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

3

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Svetlana Chilaru,

reprezentată de avocatul Lilia Ababei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța ierarhic inferioară și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale

din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de

4

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă, însă din recursurile declarate nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74).

De fapt în concepția instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale

specificate, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a

constatat în cazul de față (a se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2

iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Svetlana Chilaru, reprezentată de

avocatul Lilia Ababei.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Svetlana Chilaru, reprezentată

de avocatul Lilia Ababei.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Victor Burduh

5