2ra-1615/20 — repararea prejudiciului material si moral cauzat de angajator

2ra-1615/20 — repararea prejudiciului material si moral cauzat de angajator (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1615/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N. Patrașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

23 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Platon Veaceslav

reprezentat de avocatul Liliana Leanca,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Veaceslav

împotriva Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de

angajator,

împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis

apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova, s-a casat integral hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o hotărâre nouă de respingere integrală a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 04 aprilie 2018 Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca în baza

mandatului seria MA nr. 1090663 din 04 aprilie 2018, a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

repararea prejudiciului material și moral cauzat de angajator.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat că Platon Veaceslav, fiind

angajat al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în funcția de gardian public

superior, în perioada 27 octombrie 2016 – până la 22 noiembrie 2016 s-a aflat în concediul

medical, fapt confirmat prin certificatele de concediul medical nr. XXXXX și nr.

XXXXX.

După externare și revenire la locul de muncă, Platon Veaceslav a prezentat

angajatorului certificatele medicale pentru achitarea indemnizației pentru incapacitate

temporară de muncă, însă i s-a refuzat, restituindu-le.

Ca urmare al acțiunilor ilegale ale ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor

Interne, lui Platon Veaceslav i-au fost cauzat prejudiciu material care constă din suma

1

indemnizației neachitate pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada aflării lui

în concediile medicale și dobânda de întârziere, precum și a prejudiciul moral exprimat

sub formă de suferințe psihice, umilință, disconfort, pe care Platon Veaceslav le-a suportat,

începând cu 23 noiembrie 2016 până în prezent.

A susținut că reieșind din dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Legea bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 156 din 01 iulie 2016, indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă se calculează și se plătesc la locul de muncă de bază

conform prevederilor Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Indemnizațiile pentru

incapacitate temporară de muncă finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat se

plătesc din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator

bugetului asigurărilor sociale de stat.

Totodată, conform art. 14 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe

anul 2017 nr. 286 din 16 decembrie 2016, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de

muncă se calculează și se plătesc la locul de muncă de bază conform prevederilor Legii nr.

289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și

alte prestații de asigurări sociale.

Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale,

asigurații din sistemul public de asigurări sociale au dreptul indemnizație pentru

incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de

muncă.

Iar, conform art. 123 alin. (1) din Codul muncii, concediul medical plătit se acordă

tuturor salariaților și ucenicilor în baza certificatului medical eliberat potrivit legislației în

vigoare.

Consideră reprezentantul reclamantului că ÎS „Servicii Pază” a Ministerului

Afacerilor Interne, în calitate de angajator, era obligată să-i achite lui Platon Veaceslav

indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada 27 octombrie 2016 –

22 noiembrie 2016, în sumă de 5.328 de lei.

Mai mult ca atît, pentru refuzul ilegal de ai achita lui Platon Veaceslav suma datorată,

precum și prin restituirea neîntemeiată a certificatelor medicale, angajatorul ÎS „Servicii

Pază” a Ministerului Afacerilor Interne urmează să-i achite reclamantului inclusiv și

prejudiciul sub formă de dobândă de întârziere ce constituie suma de 1.229 de lei și

prejudiciul moral pe care îl estimează în sumă de 10.000 de lei.

Astfel, la 15 martie 2018 Platon Veaceslav s-a adresat ÎS „Servicii Pază” a

Ministerului Afacerilor Interne cu cererea nr. p-17/18, solicitând repararea prejudiciului

material și moral, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns.

În contextul enunțat, a solicitat Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana

Leanca, admiterea acțiunii, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului

Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 5.328 de lei cu titlu de indemnizație pentru

incapacitatea temporară de muncă cauzată de accident nelegat de muncă pentru perioada

27 octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016, 1.229 de lei cu titlu de dobândă de întârziere,

10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

2

La 17 octombrie 2018 Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, a

depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea din contul ÎS

„Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 5.328 de lei

cu titlu de indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă pentru perioada 27

octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016; încasarea suplimentară pentru fiecare zi de

întârziere în mărime de 0,3% din suma neplătită în termen, care în prezent constituie

11.248 de lei; 1.670 de lei cu titlu de dobândă de întârziere la suma de 5.328 de lei; 10.000

de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

În acest sens, a indicat reprezentantul reclamantului că conform art. 330 alin. (2) din

Codul muncii, în caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art. 142), a

indemnizației de concediu (art. 117), a plăților în caz de eliberare (art. 143) sau a altor

plăți (art. 123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se

plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen.

În contextul enunțat, consideră reclamantul că pârâtul urmează să-i achite la suma

datorată de 5.328 de lei suplimentar suma de 11.248 de lei, ce rezultă din următorul calcul:

0,3% din suma datorată de 5.328 de lei = 16 lei; din 22 noiembrie 2016 – până la 17

octombrie 2018 = 703 zile; 703 lei × 16 lei =11.248 de lei.

Ulterior, Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca a mai concretizat și

majorat la 30 ianuarie 2020 cuantumul pretențiilor din acțiune în partea achitării dobânzii

de întârziere, solicitând în final în temeiul art. 330 alin. (2) din Codul muncii, încasarea

din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a dobânzii

de întârziere care la moment constituie suma de 18.640 de lei, calculată după următorul

calcul: 0,3% din suma datorată de 5.328 de lei = 16 lei pe zi; din 17 octombrie 2018 (dată

de când urma să fie achitată suma) până la ziua de 30 ianuarie 2020 = 1165 de zile de

întârziere; 1165 de zile × 16 lei pe zi = 18.640 de lei.

Prin hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea depusă de Platon Veaceslav a fost admisă parțial. S-a încasat din contul ÎS

„Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Platon Veaceslav suma

de 5.328 de lei cu titlu de indemnizație pentru perioada de incapacitate temporară de

muncă cauzată de accident nelegat de muncă pentru perioada 27 octombrie 2016 – 22

noiembrie 2016, suplimentar suma de 18.640 de lei ce constituie 0,3% din suma neplătită

în termen pentru fiecare zi de întârziere, 1.670 de lei cu titlu de dobândă de întârziere,

2.000 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prima instanță a motivat soluția prin faptul că sunt lipsite de suport probator

mențiunile pârâtului ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne precum că

legislația în vigoare nu permite achitarea concediului medical de către angajator.

Nu a fost reținut argumentul pârâtului precum că certificatele de concediu medical

prezentate urmau a fi rectificate la rubrica ,,cauza delimitării capacității de muncă”, or,

completarea acesteia a fost făcută conform situației la momentul întocmirii certificatelor

de concediu medical și nu constituie o greșeală comisă la completare care urmează a fi

rectificată.

Au fost considerate declarative susținerile reprezentantului ÎS „Servicii Pază” a

Ministerului Afacerilor Interne precum că a expirat termenul de prescripție pentru plata

indemnizației de asigurări sociale, deoarece conform art. 27 alin. (3) lit. a) din Legea

3

privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații sociale nr.

289 din 22 iulie 2004, indemnizația neplătită la timp din vina organului care o stabilește

sau o plătește, se achită fără nici o limită în termen.

Cu trimitere la prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii, prima instanță a

considerat întemeiate pretențiile reclamantului Platon Veaceslav de a încasa din contul ÎS

„Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne suplimentar suma de 0,3% din suma

neplătită în termen, pentru fiecare zi de întârziere, ce constituie 18.640 de lei (0,3 % din

suma datorată de 5.382 de lei = 16 pe zi; din 17 octombrie 2018 (data de când urma să fie

achitată suma) și până la ziua de 30 ianuarie 2020 = 1162 de zile de întârziere; 1165 × 16

lei pe zi = 18.640 de lei.

De asemenea, prima instanță a reținut că obligarea angajatorului la plata prejudiciilor

morale este reglementată expres la alin. (1) din art. 329 din Codul muncii, care stipulează

că, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat

salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă sau ca

rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte

normative nu prevăd altfel.

În acest sens, a notat prima instanță că norma dată de drept specifică două situații în

care se apară obligația angajatorului de a recupera prejudiciul moral cauzat salariatului și

anume: în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă și ca rezultat al privării ilegale de

posibilitatea de a munci.

La acest subiect, prima instanță a precizat că reclamantul Platon Veaceslav nu

întrunește condițiile prevederilor legale, astfel încât cerința reclamantului cu privire la

încasarea prejudiciului moral în mărime de 10.000 de lei, din considerentele menționate a

fost respinsă ca neîntemeiată.

A conchis prima instanță că salariatului Palton Veaceslav nu i-au fost cauzate careva

suferințe psihice sau fizice, precum și nu s-a atentat la careva drepturi nepatrimoniale.

La 21 februarie 2020 ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne a depus

cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 iunie 2020 a fost

prezentată partea motivată a cererii de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii

din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei hotărâri

noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

La 15 iulie 2020 Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca a depus

cerere, solicitând suplimentar în temeiul art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

încasarea sumei de 2.400 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 14

februarie 2020 – 15 iulie 2020, calculată după următoarea formulă: 0,3% din suma

datorată de 5.328 de lei = 16 lei pe zi; din 14 februarie 2020 (data pronunțării hotărârii

primei instanțe) până la 15 iulie 2020 = 150 de zile de întârziere; 150 de zile × 16 lei pe zi

=2.400 de lei.

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de

ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, s-a casat integral hotărârea din 14

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și s-a emis o hotărâre nouă de

respingere a acțiunii depusă de Platon Veaceslav ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat soluția prin faptul că drept motiv

pentru depunerea acțiunii în cauză, a servit faptul că în perioada 27 octombrie 2016 - 22

4

noiembrie 2016 reclamantul Platon Veaceslav, fiind angajatul ÎS „Servicii Pază” a MAI

RM, s-a aflat în concediul medical, incapacitatea temporară de muncă fiind cauzată nu ca

urmare a unui accident de munca/serviciu, dar ca urmare a accidentului rutier nelegat de

serviciu, însă în certificatele medicale prezentate de reclamant angajatorului este

menționat că incapacitatea temporară de muncă a fost cauzată de un accident de serviciu.

Respectiv, în situația în care angajatorul a restituit salariatului certificatele medicale care

conțin date incorecte, pentru a fi făcute corectările de rigoare, iar angajatul nu s-a

conformat acestor cerințe, dânsul nu este în drept să pretindă la achitarea indemnizației

pentru perioada incapacității de muncă cauzată de accident nelegat de serviciu, în

certificate fiind indicată o altă cauză a incapacității de muncă (accident de serviciu), or,

modalitatea achitării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este diferită și

depinde de cauza incapacității de muncă.

A menționat instanța de apel că pentru a i se putea achita indemnizația de incapacitate

temporară de muncă, salariatul Platon Veaceslav urma să prezinte angajatorului un

certificat medical corespunzător cerințelor legale, cu scopul determinării modului de

achitare a îndemnizației pentru incapacitate de muncă, precum: sursele de finanțare a

prestațiilor de asigurări sociale prevăzute de legislația națională în vigoare; aprecierea

cuantumului îndemnizației achitate de angajator și respectiv de stat.

A reținut instanța de apel că potrivit concluziei comisiei de cercetare, desemnată prin

ordinul ÎS „Servicii Pază” a Ministrului Afacerilor Interne nr. 508 din 27 octombrie 2016,

a fost stabilit că accidentul rutier în care a fost implicat Platon Veaceslav, din aceiași dată,

s-a calificat drept accident în afara muncii. Cu toate că, comisia de cercetare a calificat

accidentul produs la 27 octombrie 2016 ca fiind în afara muncii, iar Platon Veaceslav nu a

contestat concluziile comisiei de cercetare, acesta a prezentat angajatorului certificatele

medicale nr. 1769306 și nr. 2394008, în care era indicat faptul că incapacitatea de muncă a

survenit în rezultatul unui accident la serviciu. Ca urmare, fiind depistată o eroare în

privința motivului în care Platon Veaceslav s-a aflat în concediul medical, angajatorul i-a

acordat angajatului un termen pentru corectarea erorilor evidente din actele prezentate de

către acesta. Deși reclamantul nu a negat faptul că i-au fost aduse la cunoștință

circumstanțele indicate supra, instanța de apel a reținut că Platon Veaceslav nu s-a

conformat cerințelor angajatorului și nu a prezentat alte certificate medicale, care să

corespundă cerințelor legale pentru a putea beneficia de îndemnizațiile corespunzătoare

situației sale.

Din considerentele menționate, instanța de apel a calificat ca fiind întemeiate

acțiunile ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, prin care aceasta nu a dat

curs solicitării lui Platon Veaceslav de încasare a îndemnizației pentru incapacitate

temporară de muncă în temeiul certificatelor medicale nr. XXXXX și nr. XXXXX, și le-a

restituit salariatului, or, din motiv că un certificat medical este întocmit incorect, în

contuare nu va fi posibil de a stabili perioada și mărimea indemnizația, precum și din care

surse bugetare vor fi efectuate celelalte plăți care nu sunt efectuate de angajator.

A considerat instanța de apel că prima instanță fără un temei plauzibil a pus la baza

hotărâri circumstanțele legate de faptul că certificatele medicale au fost acceptate de ÎS

”Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, or, pe lângă faptul că reclamantul Platon

Veaceslav a confirmat în cadrul primei instanțe despre erorile depistate la rubrica cauza

5

incapacității de muncă, este de menționat că deși pe verso-ul certificatelor de concediu este

prezentă semnătura pontatorului și reprezentantului resurselor umane, celelalte rubrici,

printre care – Secția de calcul a întreprinderii sau instituției, nu au fost completate, astfel

că acestor acte nu li s-a dat curs pentru a fi reflectate în modulele de salarizare/concedii

medicale ale instituției.

A concluzionat instanța de apel că circumstanțele de fapt și de drept indicate în

cererea de chemare în judecată depusă de Platon Veaceslav nu constituie temei pentru

admiterea acțiunii, or, anume inacțiunile lui Platon Veaceslav, caracterizate prin

neprezentarea certificatelor medicale care să corespundă cerințelor legale (corectate după

caz), au dus la neachitarea îndemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, astfel că

în acțiunile ÎS ”Servicii Pază” a Ministrului Afacerilor Interne nu se atestă o încălcare a

drepturilor angajatorului său la plata acestei indemnizații.

Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat neîntemeiate și pretențiile

reclamantului privind încasarea dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, or,

aceste cerințe succed din pretenția principală, care a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Platon Veaceslav

reprezentat de avocatul Liliana Leanca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 15 iulie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, pe care o consideră legală și întemeiată.

În motivarea recursului Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca a

invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel

Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat reprezentantul recurentului că Platon Veaceslav la momentul producerii

accidentului rutier din 27 octombrie 2016 era angajatul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului

Afacerilor Interne, unde activa în calitate de gardian public superior. La 27 octombrie

2016 recurentul se afla la serviciu, în timpul căruia cu automobilul de serviciu, la valonul

căruia se afla un alt angajat al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne au

devenit participanți la un alt accident rutier, în urma căruia Platon Veaceslav a fost internat

în instituția medicală. În actele medicale care au fost întocmite de medici la fața locului a

fost indicat că este un accident în muncă pe motiv că Platon Veaceslav a fost luat de la

locul de muncă. În urma accidentului rutier în perioada 27 octombrie 2016 – 22 noiembrie

2016, recurentul s-a aflat în concediul medical, fapt confirmat prin certificatele medicale

seria XXXXX și seria XXXXX.

Având în vedere că altă informație cu privire la accidentul rutier suportat de Platon

Veaceslav, decât cea expusă în actele medicale de internare, instituției medicale și

medicului ce l-a supravegheat pe recurent, nu au fost prezentate în certificatele medicale

eliberate ultimului, respectiv legal și întemeiat în aceste certificate s-a indicat „accident în

serviciu”.

După externare și revenire la locul de muncă, la 23 noiembrie 2016 Platon Veaceslav

a prezentat Secției resurse umane a ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne

certificatele medicale seria XXXXX și seria XXXXX, pentru achitarea indemnizației

pentru incapacitate temporară de muncă, fapt ce se confirmă prin declarațiile martorului

6

Gaz Octavian și semnătura persoanei responsabile din cadrul acestei Secții pe versoul

certificatelor de concediu medical.

A reținut că după 22 de zile de aflare a certificatelor medicale în secția resurse umane

a ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, la 14 decembrie 2016 lui Platon

Veaceslav i-au fost restituite certificatele medicale, fără ai explica și prezenta acte care ar

da dovadă că certificatele medicale sunt incorecte.

A menținut că Platon Veaceslav, necunoscând care este motivul restituirii

certificatelor medicale de către angajator, s-a adresat în secția resurse umane, însă nu i-a

fost explicat, refuzând să primească aceste certificate.

Din răspunsul Ministerului Afacerilor Interne din 11 ianuarie 2017, Veaceslav Platon

a aflat că la 04 noiembrie 2016 de către ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor

Interne, în urma cercetării accidentului rutier din 27 octombrie 2016, acesta a fost calificat

drept accident în afara muncii, fiind emisă în acest sens încheierea din 04 noiembrie 2016

nr. 2292.

A menționat reprezentantul recurentului că capitolul III „Cercetarea accidentelor”

din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentului de muncă, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, expres prevede că orice accident

fie în timpul muncii, fie înafara muncii, se finalizează cu încheierea unui proces-verbal de

cercetare a accidentului și cu încheiere.

Totodată, conform pct. 8 din același Regulament, conducătorul este obligat să

organizeze acordarea ajutorului medical accidentatului și, dacă va fi necesar, îl va

transporta la o instituție medicală de la care va solicita certificatul medical cu privire la

caracterul vătămării violente a organismului acestuia.

Din cele enunțate, nu salariatul Platon Veaceslav, dar angajatorul era obligat să

informeze instituția medicală, unde a fost internat recurentul, despre faptul clasificării

accidentului rutier în cauză ca fiind unul în afara serviciului.

Mai mult ca atît, contrar dispozițiilor pct. 37 din Regulamentul privind modul de

cercetare a accidentului de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22

decembrie 2005, care stipulează că, la cererea accidentatului sau a persoanei care

reprezintă interesele familiei acestuia și a organelor interesate, angajatorul sau autoritatea

competentă în domeniul siguranței ocupaționale îi va expedia, în termen de cel mult 3 zile

din data adresării, copia autentificată a procesului-verbal de cercetare a accidentului de

muncă sau copia procesului-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii, or, până la

moment atât instituției medicale, cât nici lui Platon Veaceslav nu au fost liberată copia

procesai-verbal sau încheierii cu privire la calificarea accidentului rutier din 27 octombrie

2016, ca accident în afara muncii.

Ca urmare a neaducerii la cunoștință lui Platon Veaceslav și instituției medicale, unde

recurentul a urmat tratamentul, a procesului-verbal sau a încheierii cu privire la calificarea

accidentului rutier, medicul ce a eliberat certificatele medicale, nedispunând de altă

informație decât cea indicată în actul de constatare ale medicilor ce au ieșit la fața locului,

unde s-a produs accidentul rutier, a indicat în certificatele medicale seria XXXXX și seria

XXXXX date corecte și complete și anume, că accidentul rutier din 27 octombrie 2016 s-a

produs în timpul orelor de serviciu.

7

A susținut reprezentantul recurentului că certificatele medicale au fost eliberate

reieșind din datele de care dispunea medicul la ziua întocmirii și eliberării acestora, și până

nu vor fi prezentate alte date, confirmate prin acte justificative, acesta se afla în

imposibilitate să introducă alte înscrieri în certificatele medicale.

Cu atît mai mult, certificatele medicale prezentate de Platon Veaceslav dețin toate

ștampilele și semnăturile necesare, înscrierile din certificatele în litigiu sunt corecte și nu

dețin careva date eronate.

Mai mult ca atât, originalul certificatelor medicale până în prezent nu au fost

restituite lui Platon Veaceslav de către angajator.

De asemenea, recurentul/reclamant niciodată nu a recunoscut și nici nu a declarat că

accidentul a avut loc în afara serviciului, ba dimpotrivă a încercat să stabilească adevărul,

solicitând prin scrisoarea din 11 ianuarie 2017 adresată Ministerului Afacerilor Interne

crearea comisiei de cercetare a accidentului în muncă.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 15 iulie 2020.

Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în

adresa lui Platon Veaceslav și avocatului acestuia Liliana Leanca la 27 iulie 2020 (f.d.

133), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia.

Astfel, recursul declarat la 26 septembrie 2020, este în termen.

La 13 octombrie 2020 în adresa ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne

fost expediată copia recursului declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul

Liliana Leanca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 154).

La 13 noiembrie 2020 ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne a depus

referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Platon Veaceslav,

deoarece recursul depus nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

8

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Platon Veaceslav reprezentat de

avocatul Liliana Leanca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor

Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea

situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

9

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

10