2ra-1615/20 — repararea prejudiciului material si moral cauzat de angajator

Dosarul nr. 2ra-1615/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: N. Patrașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, V. Buhnaci, V. Sîrbu) Î N C H E I E R E 23 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Platon Veaceslav împotriva Întreprinderii de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de angajator, împotriva deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, s-a casat integral hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o hotărâre nouă de respingere integrală a acțiunii, c o n s t a t ă: La 04 aprilie 2018 Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca în baza mandatului seria MA nr. 1090663 din 04 aprilie 2018, a depus cerere de chemare în judecată împotriva ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat de angajator.

În motivarea acțiunii reprezentantul reclamantului a indicat că Platon Veaceslav, fiind angajat al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în funcția de gardian public superior, în perioada 27 octombrie 2016 – până la 22 noiembrie 2016 s-a aflat în concediul medical, fapt confirmat prin certificatele de concediul medical nr. XXXXX și nr. XXXXX. După externare și revenire la locul de muncă, Platon Veaceslav a prezentat angajatorului certificatele medicale pentru achitarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, însă i s-a refuzat, restituindu-le.

Ca urmare al acțiunilor ilegale ale ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, lui Platon Veaceslav i-au fost cauzat prejudiciu material care constă din suma 1 indemnizației neachitate pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada aflării lui în concediile medicale și dobânda de întârziere, precum și a prejudiciul moral exprimat sub formă de suferințe psihice, umilință, disconfort, pe care Platon Veaceslav le-a suportat, începând cu 23 noiembrie 2016 până în prezent. A susținut că reieșind din dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016 nr. 156 din 01 iulie 2016, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se calculează și se plătesc la locul de muncă de bază conform prevederilor Legii nr.289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale.

Indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă finanțate din bugetul asigurărilor sociale de stat se plătesc din contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii datorate de angajator bugetului asigurărilor sociale de stat. Totodată, conform art. 14 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 nr. 286 din 16 decembrie 2016, indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă se calculează și se plătesc la locul de muncă de bază conform prevederilor Legii nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asigurații din sistemul public de asigurări sociale au dreptul indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite sau de accidente nelegate de muncă.

Iar, conform art. 123 alin. (1) din Codul muncii, concediul medical plătit se acordă tuturor salariaților și ucenicilor în baza certificatului medical eliberat potrivit legislației în vigoare. Consideră reprezentantul reclamantului că ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, în calitate de angajator, era obligată să-i achite lui Platon Veaceslav indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă pentru perioada 27 octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016, în sumă de 5.328 de lei. Mai mult ca atît, pentru refuzul ilegal de ai achita lui Platon Veaceslav suma datorată, precum și prin restituirea neîntemeiată a certificatelor medicale, angajatorul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne urmează să-i achite reclamantului inclusiv și prejudiciul sub formă de dobândă de întârziere ce constituie suma de 1.229 de lei și prejudiciul moral pe care îl estimează în sumă de 10.000 de lei.

Astfel, la 15 martie 2018 Platon Veaceslav s-a adresat ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne cu cererea nr. p-17/18, solicitând repararea prejudiciului material și moral, însă până în prezent nu a primit nici un răspuns. În contextul enunțat, a solicitat Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, admiterea acțiunii, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 5.328 de lei cu titlu de indemnizație pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de accident nelegat de muncă pentru perioada 27 octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016, 1.229 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și a cheltuielilor de judecată.

2 La 17 octombrie 2018 Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a sumei de 5.328 de lei cu titlu de indemnizații pentru incapacitatea temporară de muncă pentru perioada 27 octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016; încasarea suplimentară pentru fiecare zi de întârziere în mărime de 0,3% din suma neplătită în termen, care în prezent constituie 11.248 de lei; 1.670 de lei cu titlu de dobândă de întârziere la suma de 5.328 de lei; 10.000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 5.000 de lei cheltuieli de asistență juridică.

În acest sens, a indicat reprezentantul reclamantului că conform art. 330 alin. (2) din Codul muncii, în caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului (art. 142), a indemnizației de concediu (art. 117), a plăților în caz de eliberare (art. 143) sau a altor plăți (art. 123, 124, 127, 139, 186, art. 225 alin. (8) etc.) cuvenite salariatului, acestuia i se plătesc suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen. În contextul enunțat, consideră reclamantul că pârâtul urmează să-i achite la suma datorată de 5.328 de lei suplimentar suma de 11.248 de lei, ce rezultă din următorul calcul: 0,3% din suma datorată de 5.328 de lei = 16 lei; din 22 noiembrie 2016 – până la 17 octombrie 2018 = 703 zile; 703 lei × 16 lei =11.248 de lei.

Ulterior, Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca a mai concretizat și majorat la 30 ianuarie 2020 cuantumul pretențiilor din acțiune în partea achitării dobânzii de întârziere, solicitând în final în temeiul art. 330 alin. (2) din Codul muncii, încasarea din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul său a dobânzii de întârziere care la moment constituie suma de 18.640 de lei, calculată după următorul calcul: 0,3% din suma datorată de 5.328 de lei = 16 lei pe zi; din 17 octombrie 2018 (dată de când urma să fie achitată suma) până la ziua de 30 ianuarie 2020 = 1165 de zile de întârziere; 1165 de zile × 16 lei pe zi = 18.640 de lei. Prin hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea depusă de Platon Veaceslav a fost admisă parțial.

S-a încasat din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Platon Veaceslav suma de 5.328 de lei cu titlu de indemnizație pentru perioada de incapacitate temporară de muncă cauzată de accident nelegat de muncă pentru perioada 27 octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016, suplimentar suma de 18.640 de lei ce constituie 0,3% din suma neplătită în termen pentru fiecare zi de întârziere, 1.670 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, 2.000 de lei cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Prima instanță a motivat soluția prin faptul că sunt lipsite de suport probator mențiunile pârâtului ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne precum că legislația în vigoare nu permite achitarea concediului medical de către angajator.

Nu a fost reținut argumentul pârâtului precum că certificatele de concediu medical prezentate urmau a fi rectificate la rubrica ,,cauza delimitării capacității de muncă”, or, completarea acesteia a fost făcută conform situației la momentul întocmirii certificatelor de concediu medical și nu constituie o greșeală comisă la completare care urmează a fi rectificată. Au fost considerate declarative susținerile reprezentantului ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne precum că a expirat termenul de prescripție pentru plata indemnizației de asigurări sociale, deoarece conform art. 27 alin. (3) lit. a) din Legea 3 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații sociale nr. 289 din 22 iulie 2004, indemnizația neplătită la timp din vina organului care o stabilește sau o plătește, se achită fără nici o limită în termen.

Cu trimitere la prevederile art. 330 alin. (2) din Codul muncii, prima instanță a considerat întemeiate pretențiile reclamantului Platon Veaceslav de a încasa din contul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne suplimentar suma de 0,3% din suma neplătită în termen, pentru fiecare zi de întârziere, ce constituie 18.640 de lei (0,3 % din suma datorată de 5.382 de lei = 16 pe zi; din 17 octombrie 2018 (data de când urma să fie achitată suma) și până la ziua de 30 ianuarie 2020 = 1162 de zile de întârziere; 1165 × 16 lei pe zi = 18.640 de lei.

De asemenea, prima instanță a reținut că obligarea angajatorului la plata prejudiciilor morale este reglementată expres la alin. (1) din art. 329 din Codul muncii, care stipulează că, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. În acest sens, a notat prima instanță că norma dată de drept specifică două situații în care se apară obligația angajatorului de a recupera prejudiciul moral cauzat salariatului și anume: în legătură cu îndeplinirea obligațiilor de muncă și ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci.

La acest subiect, prima instanță a precizat că reclamantul Platon Veaceslav nu întrunește condițiile prevederilor legale, astfel încât cerința reclamantului cu privire la încasarea prejudiciului moral în mărime de 10.000 de lei, din considerentele menționate a fost respinsă ca neîntemeiată. A conchis prima instanță că salariatului Palton Veaceslav nu i-au fost cauzate careva suferințe psihice sau fizice, precum și nu s-a atentat la careva drepturi nepatrimoniale. La 21 februarie 2020 ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 25 iunie 2020 a fost prezentată partea motivată a cererii de apel, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

La 15 iulie 2020 Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca a depus cerere, solicitând suplimentar în temeiul art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încasarea sumei de 2.400 de lei cu titlu de dobândă de întârziere pentru perioada 14 februarie 2020 – 15 iulie 2020, calculată după următoarea formulă: 0,3% din suma datorată de 5.328 de lei = 16 lei pe zi; din 14 februarie 2020 (data pronunțării hotărârii primei instanțe) până la 15 iulie 2020 = 150 de zile de întârziere; 150 de zile × 16 lei pe zi =2.400 de lei. Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, s-a casat integral hotărârea din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, și s-a emis o hotărâre nouă de respingere a acțiunii depusă de Platon Veaceslav ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a motivat soluția prin faptul că drept motiv pentru depunerea acțiunii în cauză, a servit faptul că în perioada 27 octombrie 2016 - 22 4 noiembrie 2016 reclamantul Platon Veaceslav, fiind angajatul ÎS „Servicii Pază” a MAI RM, s-a aflat în concediul medical, incapacitatea temporară de muncă fiind cauzată nu ca urmare a unui accident de munca/serviciu, dar ca urmare a accidentului rutier nelegat de serviciu, însă în certificatele medicale prezentate de reclamant angajatorului este menționat că incapacitatea temporară de muncă a fost cauzată de un accident de serviciu.

Respectiv, în situația în care angajatorul a restituit salariatului certificatele medicale care conțin date incorecte, pentru a fi făcute corectările de rigoare, iar angajatul nu s-a conformat acestor cerințe, dânsul nu este în drept să pretindă la achitarea indemnizației pentru perioada incapacității de muncă cauzată de accident nelegat de serviciu, în certificate fiind indicată o altă cauză a incapacității de muncă (accident de serviciu), or, modalitatea achitării indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este diferită și depinde de cauza incapacității de muncă.

A menționat instanța de apel că pentru a i se putea achita indemnizația de incapacitate temporară de muncă, salariatul Platon Veaceslav urma să prezinte angajatorului un certificat medical corespunzător cerințelor legale, cu scopul determinării modului de achitare a îndemnizației pentru incapacitate de muncă, precum: sursele de finanțare a prestațiilor de asigurări sociale prevăzute de legislația națională în vigoare; aprecierea cuantumului îndemnizației achitate de angajator și respectiv de stat. A reținut instanța de apel că potrivit concluziei comisiei de cercetare, desemnată prin ordinul ÎS „Servicii Pază” a Ministrului Afacerilor Interne nr. 508 din 27 octombrie 2016, a fost stabilit că accidentul rutier în care a fost implicat Platon Veaceslav, din aceiași dată, s-a calificat drept accident în afara muncii.

Cu toate că, comisia de cercetare a calificat accidentul produs la 27 octombrie 2016 ca fiind în afara muncii, iar Platon Veaceslav nu a contestat concluziile comisiei de cercetare, acesta a prezentat angajatorului certificatele medicale nr. 1769306 și nr. 2394008, în care era indicat faptul că incapacitatea de muncă a survenit în rezultatul unui accident la serviciu. Ca urmare, fiind depistată o eroare în privința motivului în care Platon Veaceslav s-a aflat în concediul medical, angajatorul i-a acordat angajatului un termen pentru corectarea erorilor evidente din actele prezentate de către acesta. Deși reclamantul nu a negat faptul că i-au fost aduse la cunoștință circumstanțele indicate supra, instanța de apel a reținut că Platon Veaceslav nu s-a conformat cerințelor angajatorului și nu a prezentat alte certificate medicale, care să corespundă cerințelor legale pentru a putea beneficia de îndemnizațiile corespunzătoare situației sale.

Din considerentele menționate, instanța de apel a calificat ca fiind întemeiate acțiunile ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, prin care aceasta nu a dat curs solicitării lui Platon Veaceslav de încasare a îndemnizației pentru incapacitate temporară de muncă în temeiul certificatelor medicale nr. XXXXX și nr. XXXXX, și le-a restituit salariatului, or, din motiv că un certificat medical este întocmit incorect, în contuare nu va fi posibil de a stabili perioada și mărimea indemnizația, precum și din care surse bugetare vor fi efectuate celelalte plăți care nu sunt efectuate de angajator.

A considerat instanța de apel că prima instanță fără un temei plauzibil a pus la baza hotărâri circumstanțele legate de faptul că certificatele medicale au fost acceptate de ÎS ”Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, or, pe lângă faptul că reclamantul Platon Veaceslav a confirmat în cadrul primei instanțe despre erorile depistate la rubrica cauza 5 incapacității de muncă, este de menționat că deși pe verso-ul certificatelor de concediu este prezentă semnătura pontatorului și reprezentantului resurselor umane, celelalte rubrici, printre care – Secția de calcul a întreprinderii sau instituției, nu au fost completate, astfel că acestor acte nu li s-a dat curs pentru a fi reflectate în modulele de salarizare/concedii medicale ale instituției.

A concluzionat instanța de apel că circumstanțele de fapt și de drept indicate în cererea de chemare în judecată depusă de Platon Veaceslav nu constituie temei pentru admiterea acțiunii, or, anume inacțiunile lui Platon Veaceslav, caracterizate prin neprezentarea certificatelor medicale care să corespundă cerințelor legale (corectate după caz), au dus la neachitarea îndemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, astfel că în acțiunile ÎS ”Servicii Pază” a Ministrului Afacerilor Interne nu se atestă o încălcare a drepturilor angajatorului său la plata acestei indemnizații. Pe cale de consecință, instanța de apel a considerat neîntemeiate și pretențiile reclamantului privind încasarea dobânzii de întârziere și repararea prejudiciului moral, or, aceste cerințe succed din pretenția principală, care a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 26 septembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu menținerea hotărârii din 14 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, pe care o consideră legală și întemeiată. În motivarea recursului Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A indicat reprezentantul recurentului că Platon Veaceslav la momentul producerii accidentului rutier din 27 octombrie 2016 era angajatul ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, unde activa în calitate de gardian public superior. La 27 octombrie 2016 recurentul se afla la serviciu, în timpul căruia cu automobilul de serviciu, la valonul căruia se afla un alt angajat al ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne au devenit participanți la un alt accident rutier, în urma căruia Platon Veaceslav a fost internat în instituția medicală. În actele medicale care au fost întocmite de medici la fața locului a fost indicat că este un accident în muncă pe motiv că Platon Veaceslav a fost luat de la locul de muncă.

În urma accidentului rutier în perioada 27 octombrie 2016 – 22 noiembrie 2016, recurentul s-a aflat în concediul medical, fapt confirmat prin certificatele medicale seria XXXXX și seria XXXXX. Având în vedere că altă informație cu privire la accidentul rutier suportat de Platon Veaceslav, decât cea expusă în actele medicale de internare, instituției medicale și medicului ce l-a supravegheat pe recurent, nu au fost prezentate în certificatele medicale eliberate ultimului, respectiv legal și întemeiat în aceste certificate s-a indicat „accident în serviciu”.

După externare și revenire la locul de muncă, la 23 noiembrie 2016 Platon Veaceslav a prezentat Secției resurse umane a ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne certificatele medicale seria XXXXX și seria XXXXX, pentru achitarea indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, fapt ce se confirmă prin declarațiile martorului 6 Gaz Octavian și semnătura persoanei responsabile din cadrul acestei Secții pe versoul certificatelor de concediu medical. A reținut că după 22 de zile de aflare a certificatelor medicale în secția resurse umane a ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, la 14 decembrie 2016 lui Platon Veaceslav i-au fost restituite certificatele medicale, fără ai explica și prezenta acte care ar da dovadă că certificatele medicale sunt incorecte.

A menținut că Platon Veaceslav, necunoscând care este motivul restituirii certificatelor medicale de către angajator, s-a adresat în secția resurse umane, însă nu i-a fost explicat, refuzând să primească aceste certificate. Din răspunsul Ministerului Afacerilor Interne din 11 ianuarie 2017, Veaceslav Platon a aflat că la 04 noiembrie 2016 de către ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne, în urma cercetării accidentului rutier din 27 octombrie 2016, acesta a fost calificat drept accident în afara muncii, fiind emisă în acest sens încheierea din 04 noiembrie 2016 nr. 2292. A menționat reprezentantul recurentului că capitolul III „Cercetarea accidentelor” din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentului de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, expres prevede că orice accident fie în timpul muncii, fie înafara muncii, se finalizează cu încheierea unui proces-verbal de cercetare a accidentului și cu încheiere.

Totodată, conform pct. 8 din același Regulament, conducătorul este obligat să organizeze acordarea ajutorului medical accidentatului și, dacă va fi necesar, îl va transporta la o instituție medicală de la care va solicita certificatul medical cu privire la caracterul vătămării violente a organismului acestuia. Din cele enunțate, nu salariatul Platon Veaceslav, dar angajatorul era obligat să informeze instituția medicală, unde a fost internat recurentul, despre faptul clasificării accidentului rutier în cauză ca fiind unul în afara serviciului.

Mai mult ca atît, contrar dispozițiilor pct. 37 din Regulamentul privind modul de cercetare a accidentului de muncă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1361 din 22 decembrie 2005, care stipulează că, la cererea accidentatului sau a persoanei care reprezintă interesele familiei acestuia și a organelor interesate, angajatorul sau autoritatea competentă în domeniul siguranței ocupaționale îi va expedia, în termen de cel mult 3 zile din data adresării, copia autentificată a procesului-verbal de cercetare a accidentului de muncă sau copia procesului-verbal de cercetare a accidentului în afara muncii, or, până la moment atât instituției medicale, cât nici lui Platon Veaceslav nu au fost liberată copia procesai-verbal sau încheierii cu privire la calificarea accidentului rutier din 27 octombrie 2016, ca accident în afara muncii.

Ca urmare a neaducerii la cunoștință lui Platon Veaceslav și instituției medicale, unde recurentul a urmat tratamentul, a procesului-verbal sau a încheierii cu privire la calificarea accidentului rutier, medicul ce a eliberat certificatele medicale, nedispunând de altă informație decât cea indicată în actul de constatare ale medicilor ce au ieșit la fața locului, unde s-a produs accidentul rutier, a indicat în certificatele medicale seria XXXXX și seria XXXXX date corecte și complete și anume, că accidentul rutier din 27 octombrie 2016 s-a produs în timpul orelor de serviciu. 7 A susținut reprezentantul recurentului că certificatele medicale au fost eliberate reieșind din datele de care dispunea medicul la ziua întocmirii și eliberării acestora, și până nu vor fi prezentate alte date, confirmate prin acte justificative, acesta se afla în imposibilitate să introducă alte înscrieri în certificatele medicale.

Cu atît mai mult, certificatele medicale prezentate de Platon Veaceslav dețin toate ștampilele și semnăturile necesare, înscrierile din certificatele în litigiu sunt corecte și nu dețin careva date eronate. Mai mult ca atât, originalul certificatelor medicale până în prezent nu au fost restituite lui Platon Veaceslav de către angajator. De asemenea, recurentul/reclamant niciodată nu a recunoscut și nici nu a declarat că accidentul a avut loc în afara serviciului, ba dimpotrivă a încercat să stabilească adevărul, solicitând prin scrisoarea din 11 ianuarie 2017 adresată Ministerului Afacerilor Interne crearea comisiei de cercetare a accidentului în muncă. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 15 iulie 2020. Din actele cauzei rezultă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa lui Platon Veaceslav și avocatului acestuia Liliana Leanca la 27 iulie 2020 (f.d. 133), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către aceștia. Astfel, recursul declarat la 26 septembrie 2020, este în termen. La 13 octombrie 2020 în adresa ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne fost expediată copia recursului declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 154). La 13 noiembrie 2020 ÎS „Servicii Pază” a Ministerului Afacerilor Interne a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de Platon Veaceslav, deoarece recursul depus nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 8 a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, asemenea aspecte nu se regăsesc. 9 În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Platon Veaceslav reprezentat de avocatul Liliana Leanca, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 10