2ra-1721/20 — repararea prejudiciului material cauzat angajatorului

dosarul nr. 2ra-1721/20

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (D.Tricolici)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( M. Guzun, Vl. Clima, Gr. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” împotriva lui Ciobanu Anatolie cu privire la repararea

prejudiciului material cauzat angajatorului,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea

din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă

La data de 03 aprilie 2019 Agenția Servicii Publice a depus cerere de

chemare în judecată către Ciobanu Anatolie privind repararea prejudiciului material

cauzat angajatorului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, Direcția control și audit intern

din cadrul Agenției Servicii Publice a efectuat o misiune de audit privind asigurarea

corectitudinii și plenititudinii încasării mijloacelor bănești în perioada 01.06.2015 -

31.01.2016 pentru serviciile de asigurare obligatorie de răspundere civilă (RCA)

intermediate de IP „Agenția Servicii Publice” în temeiul contractului de mandat nr.

01-04/2014-334 din 20.05.2014 încheiat cu Broker de Asigurare-Reasigurare

AECM Asigurări SRL.

Potrivit prevederilor contractului, mandatarul ÎS „Registru” împuternicit de

mandantul BAR AECM ASIGURĂRI SRL, are obligația să elibereze asiguraților

polițe de asigurare numai după încasarea de asigurare sau, dacă plata se face prin

transfer bancar, după primirea ordinului de plată avizat de bancă (pct. 3.3).

A indicat că, conform Hotărârii Guvernului nr. 314 din 22.05.2017 privind

constituirea Agenției Servicii Publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 162-

170/396 din 26.05.2017, pct. 1. ÎS ”CRIS „Registru” se reorganizează, prin

transformare, în instituția publică „Agenția Servicii Publice” în subordinea

Guvernului. Pct. 3 al hotărârii menționate stabilește că, instituția publică „Agenția

Servicii Publice” este succesorul de drepturi și obligații al ÎS „CRIS „Registru”.

A susținut reclamantul că conform pct. 5.16 din fișa de post a expertului,

funcție deținută de Anatolie Ciobanu, acesta poartă responsabilitate pentru folosirea

incorectă, inoportună și parțială a drepturilor acordate. Relata că, formarea soldului

a fost cauzat de admiterea de către inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale

Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a

conducătorilor auto, în timpul prestării serviciului RCA, a unor erori. A menționat

că, pârâtul Anatolie Ciobanu a prestat serviciile solicitate fără a asigura încasarea pe

deplin a valorii serviciului.

Astfel, în cazul prestării serviciilor în privința cetățeanului Matveev Alexei,

pârâtul urma să încaseze prima de asigurare în mărime de 762,57 lei, însă acesta a

încasat doar 571,93 lei. Nota că, suma prejudiciului material cauzat de către pârât la

prestarea serviciului de asigurare obligatorie de răspundere civilă s-a constatat a fi

suma de 190,64 lei. Susținea că la data de 16.01.2019, în adresa lui Anatolie

Ciobanu a fost expediată somația nr. 01/180, în care i se aduce la cunoștință despre

suma prejudiciului, cu propunerea de a achita suma în termen de 7 zile de la

recepționarea somației. Somația nu a fost recepționată, și restituită cu mențiunea

„nereclamat”, însă a fost expediată la adresa de domiciliu cunoscut. Acesta la

momentul actual nu este angajat în cadrul Agenției Servicii Publice.

Astfel, a solicitat reclamantul în temeiul dispozițiilor art. 333 din Codul

muncii, admiterea acțiunii și încasarea din contul lui Ciobanu Anatolie în beneficiul

I.P. „Agenția Servicii Publice” a sumei în mărime de 190,64 lei cu titlu de

prejudiciu material cauzat angajatorului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 30 iulie 2019, acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 13 august 2019 Agenția Servicii Publice a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 30 iulie 2019, solicitând admiterea

apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea formulată să fie admisă integral.

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea din 30 iulie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel a considerat că prima instanță corect a stabilit că nu sunt

întrunite temeiuri legale întru admiterea acțiunii formulate de reclamant, întrucât

angajatorul IP „Agenția Servicii Publice” nu a respectat procedura de tragere la

răspundere materială a salariatului pentru prejudiciul cauzat angajatorului prevăzută

de art. 342, 343, 344 din Codul muncii.

La 07 octombrie 2020 IP „Agentia Servicii Publice” a declarat recurs

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat aplicarea eronată a normelor de drept

material, manifestată prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată, iar

concluziile expuse în hotărâri sunt în contradicție cu probele administrate.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

2

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentului

copia deciziei integrale, însă la materialele dosarului nu se regăsește dovada

recepționării acesteia, din care considerente recursul declarat la data de 07

octombrie 2020 se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice”, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Instituția Publică „Agenția

Servicii Publice” nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și

(4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

3

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii

Publice”.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4