2ra-216/21 — repararea prejudiciului material

Dosarul nr. 2ra-216/21 Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud. D. Cherdivara) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud. D. Fujenco, A. Mironov, L. Caraianu) ÎNCHEIERE 07 aprilie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Agenția Servicii Publice, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Servicii Publice împotriva lui Iurie Strătilă cu privire la repararea prejudiciului material, împotriva deciziei din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul declarat de către Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, constată: La 26 martie 2019 Agenția Servicii Publice a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Iurie Strătilă cu privire la repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, Direcția control și audit intern din cadrul Agenției Serviciu Publice a efectuat o misiune de audit privind asigurarea corectitudinii și plenitudinii încasării mijloacelor bănești în perioada 01 iunie 2015- 31 ianuarie 2016 pentru serviciile de asigurare obligatorie de răspundere civilă intermediate de către Agenția Serviciu Publice în temeiul contractului de mandat nr.01-04/2014-334 din 20 mai 2014, încheiat cu Brokerul de asigurare-reasigurare „AECM Asigurări” SRL. A menționat că, conform prevederilor contractului enunțat, mandatarul ÎS „Registru”, împuternicit de mandantul BAR „ACEM Asigurări” SRL, are obligația să elibereze asiguraților polițele de asigurare numai după încasarea primei de asigurare sau, dacă plata se face prin transfer bancar, după primirea ordinului de plată avizat de bancă.

A susținut că, conform pct. 5.10 din fișa post a șefului Biroului înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor auto, or. Basarabeasca, funcție deținută de către Iurie Strătilă, acesta poartă responsabilitate pentru folosirea incorectă, inoportună și parțială a drepturilor acordate. A afirmat că, scopul misiunii de audit a constat în evaluarea conformității și veridicității înregistrărilor contabile și corectitudinii formării soldurilor aferente 1 serviciilor de asigurare obligatorie de răspundere civilă reflectate în evidența contabilă. A declarat că, formarea soldului a fost cauzat de admiterea de către inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Departamentului înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto în timpul prestării serviciului RCA a unor erori.

A notat că, pârâtul a prestat servicii solicitate fără a asigura încasarea pe deplin a valorii serviciului și, anume, în cazul prestării serviciilor în privința lui Petru Fitchevici, pârâtul urma să încaseze prima de asigurare în sumă de 765,31 de lei, însă acesta a încasat doar 254,10 lei. Astfel, suma prejudiciului material cauzat de către pârât la prestarea serviciului de asigurare obligatorie de răspundere civilă constituie 508,21 de lei. A relevat că, la 16 ianuarie 2019 a fost expediată în adresa pârâtului somația nr. 01/176, prin care i-a fost adus la cunoștință despre suma prejudiciului cu propunerea de a achita suma în termen de 7 zile de la recepționarea somației. Somația a fost recepționată la 18 ianuarie 2019, însă până la momentul depunerii prezentei cereri, suma nu a fost achitată.

A solicitat încasarea de la pârât a sumei de 508,21 de lei, cu titlu de prejudiciu material. Prin hotărârea din 19 decembrie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, a fost respinsă acțiunea depusă de către Agenția Servicii Publice ca fiind neîntemeiată. La 02 ianuarie 2020 Agenția Servicii Publice a declarat apel nemotivat, iar la 07 aprilie 2020 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la admiterea acțiunii. Prin decizia din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul declarat de către Agenția Servicii Publice și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Instanța de apel a reținut că, conform cererii de chemare în judecată, în cadrul unui audit intern la Agenția Servicii Publice pentru perioada 01 iunie 2015 – 31 ianuarie 2016 pentru serviciile de asigurare obligatorie de răspundere civilă au fost stabilite unele neconformități, în special în privința intimatului Iurie Strătilă, fiind indicat că, acesta, deținând funcția de șef al Biroului înmatriculare a transportului și documentare a conducătorilor auto Basarabeasca și încălcând prevederile pct. 5.10 din fișa de post, la prestarea serviciului de asigurare obligatorie de răspundere civilă în privința lui Petru Fitchevici, deși urma să încaseze suma de 765,31 de lei, a încasat doar suma de 254,10 lei, astfel, aducând apelantului un prejudiciu în sumă de 508,21 de lei.

Totodată, instanța de apel a reținut că, conform materialelor cauzei, Ion Fitchevici este proprietarul automobilului de model xxxx, capacitatea motorului 1332 cm3 (f. d. 123, 143, vol. I). Instanța de apel a menționat că, la materialele cauzei sunt anexate două contracte de asigurare obligatorie auto și două polițe de asigurare, eliberate în acest sens lui Ion Fitchevici pentru același automobil, însă un contract și polița de 2 asigurare face referire la capacitatea motorului de 1332 cm3, în care figurează prețul de 254,10 lei (f. d. 133, 134, 142, vol. I), iar alt exemplar de contract și poliță de asigurare face referire la capacitatea motorului de 13321 cm3 (f. d. 137, 138, vol.I), în care figurează prețul de 762,31 de lei.

Totodată, în ambele cazuri contractele și polițele de asigurare se referă la același termen de asigurare și, anume, de la 28 iulie 2016 până la 27 iulie 2017. Afară de aceasta, instanța de apel a relevat că, atât din răspunsul CA „Galas Asigurări” SA nr. 510 din 09 decembrie 2019 adresat apelantului (f. d. 131, 132, vol.I), cât și din informația extrasă din programul computerizat (f. d. 141, vol. I) reiese că, inițial în programul, care, de fapt, automat efectuează calculul prețului poliției de asigurare, a fost introdus eronat capacitatea motorului de 13321 cm3 motiv din care programul a calculat prima de asigurare în sumă de 762,31 de lei, deși capacitatea motorului este, de fapt, de 1332 cm3.

Ulterior, în aceeași zi, intimatul a introdus modificări în program și a introdus și datele din carnetul de pensionar al lui Ion Fitchevici (f. d. 136, vol. I), drept rezultat programul a calculat prima de asigurare în sumă de 254,10 lei, care a și fost achitată, suma de 254,10 lei fiind calculată corect în situația din speță raportată la parametrii tehnici ai autovehiculului asigurat.

Astfel, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe ca una corectă și legală precum că, apelantul nu a suportat în realitate careva prejudiciu, prin urmare, instanța a apreciat ca nepertinente și neîntemeiate probele prezentate de către apelant în susținerea opiniei și, anume, raportul de audit (f. d. 83-92, vol. I) și listele anexate la materialele dosarului (f. d. 98, 99, vol. I), conform cărora Iurie Strătilă a cauzat Agenției Servicii Publice un prejudiciu în sumă de 508,21 de lei, încasând prima de asigurare pentru automobilul de model xxxx, cu capacitatea motorului de 1332 cm3, în sumă de 254,10 lei, dar nu suma de 762,31 lei, deoarece din conținutul acestora nu reiese că au fost abordate constatările sus menționate pentru a fi luate în calcul la adoptarea concluziilor indicate în înscrisurile enunțate.

La 03 decembrie 2020 Agenția Servicii Publice a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia și casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt neîntemeiate, deoarece au fost aplicate eronat normele de drept material și, anume, nu a fost aplicată legea corect, au fost aplicate norme juridice care nu trebuiau să fie aplicate și a fost interpretată eronat legea.

A menționat că, în cadrul examinării cauzei, instituția publică a prezentat probe pertinente, din care rezultă că, Iurie Strătilă a adus prejudiciu Agenției Servicii Publice, or, s-a constatat cu certitudine atitudinea iresponsabilă față de obligațiunile de serviciu ale acestuia, prevăzute în fișa de post a angajatului, expert al Secției înmatriculare a mijloacelor de transport și calificare a conducătorilor auto, prin faptul recunoașterii de către intimat a erorii comise. A susținut că, auditul efectuat de către Direcția control și audit din cadrul Direcției generale economico-financiare a stabilit cu certitudine că, Iurie Strătilă a prestat servicii solicitate fără a asigura încasarea pe deplin a valorii serviciului, formându-se în acest sens prejudiciu material cauzat.

3 Prin notificarea din 04 ianuarie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței, însă ultimul nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință (f. d. 16, vol. II). În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa părților copia deciziei contestate la 21 octombrie 2020, iar la 26 octombrie 2020 recurentul a recepționat-o, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f. d. 196, vol. I). Astfel, recursul declarat la 03 decembrie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 4 Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Agenția Servicii Publice nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Agenția Servicii Publice, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Agenția Servicii Publice ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Agenția Servicii Publice se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 5