2ra-316/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

2ra-316/21 — constatarea faptului încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-316/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Stratulat)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, L. Pruteanu, A. Malîi)

DECIZIE

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Elena Cobzac

Victor Boico

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de avocatul Coșleț Petru în interesele Valentinei

Agheeva,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agheeva Valentina

împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 10 septembrie 2020,

c o n s t a t ă:

La 10 iunie 2019, Agheeva Valentina a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, solicitând constatarea încălcării dreptului la

examinarea cauzei civile în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral în

sumă de 4500 Euro.

În motivarea acțiunii, reclamanta a invocat că, la 28 iulie 2014, s-a adresat cu

cerere de chemare în judecată, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,

privind restabilirea dreptului la pensie.

Prin încheierea din 05 august 2014 a Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, a fost

pusă pe rol cererea de chemare în judecată înaintată de către Agheeva Valentina către

Casa Națională de Asigurări Sociale, iar ședința de judecată a fost numită spre

examinare pentru data de 19 noiembrie 2014.

Reclamanta a susținut că, ulterior au mai fost numite încă 5 ședințe de judecată

cu intervale de la 2 la 4 luni, dintre care 2 ședințe nu au avut loc din motiv de boală

a judecătorului sau participarea la Adunarea generală a judecătorilor. Careva

amânări a ședințelor de judecată din motivul neprezentării reclamantei, nu au avut

loc.

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Totodată, a precizat că, la 27 ianuarie 2016, a contestat cu apel hotărârea din 26

ianuarie 2016, iar prin decizia din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost

1

admis apelul, casată hotărârea instanței de fond și pronunțată o nouă hotărâre, prin

care acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

La 08 octombrie 2016, reclamanta a contestat cu recurs decizia instanței de apel.

Prin decizia din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul reclamantei, s-a casat decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători.

A menționat reclamanta că, la 13 ianuarie 2017, cauza a fost repartizată

judecătorului Curții de Apel Chișinău Mihail Ciugureanu, fiind numită spre

examinare în ordine de apel pentru data de 01 martie 2017. Ședința din 01 martie

2017 nu a avut loc, fiind amânată pentru data de 05 aprilie 2017.

A comunicat reclamanta că, la 05 aprilie 2017, ședința de judecată nu a avut

loc, fiind amânată pentru un termen nedeterminat, motiv pentru care, la 19 aprilie

2017, a depus o cerere de accelerare a examinării cauzei.

Prin încheierea din 03 mai 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de accelerare a examinării cauzei. Ulterior, dosarul a fost repartizat în mod aleatoriu

judecătorului Nina Vascan, în legătură cu demisia judecătorului Mihai Ciugureanu.

În cadrul examinării cauzei în instanța de apel, la 01 noiembrie 2017,

reclamanta a înaintat un demers, prin care a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 36 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

pensiile și asigurările de stat.

A menționat că, prin încheierea din 29 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, s-a admis demersul reclamantei, dosarul fiind ridicat de la examinare și

expediat Curții Constituționale pentru examinarea demersului.

Prin hotărârea din 08 mai 2018, nr. 24g/2018, a Curții Constituționale, s-a

admis demersul reclamantei și s-au declarat neconstituționale textele „domiciliată în

Republica Moldova” din articolul 2 alin. (1) al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii și „Asiguratul care își stabilește domiciliul în

străinătate nu i se acordă drept la pensie conform legii” din articolul 36 alin. (1) al

Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii.

A indicat reclamanta că, după parvenirea dosarului de la Curtea Constituțională,

dosarul a fost repartizat judecătorului Victoria Sîrbu.

Prin decizia din 04 iulie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Valentina Agheeva împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a casat hotărârea instanței de fond și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, de admitere parțială a acțiunii. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să restabilească dreptul reclamantei la pensie

începând cu data de 17 decembrie 2012.

Reclamanta a susținut că, din aceste circumstanțe rezultă, culpa instanței de apel

la aplicarea greșită a legii materiale, or, la adoptarea deciziei din 30 iunie 2016,

dosarul a fost reținut în instanța de apel un termen mai mare de doi ani, fapt ce la

fel a dus la încălcarea dreptului reclamantei la examinarea cauzei în termen

rezonabil.

Prin decizia din 12 decembrie 2018, a fost a respins recursul declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a admis recursul declarat de către Valentina

Agheeva, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, s-a casat hotărârea din 26 ianuarie

2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și decizia din 04 iulie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și s-a pronunțat o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, prin

2

care Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Rîșcani, mun. Chișinău au fost obligate să restabilească și să recalculeze pensia

pentru limită de vârstă a Valentinei Agheeva începând cu data de 01 decembrie 2002.

Astfel, a precizat că, cauza respectivă s-a examinat o perioadă de 4 ani 8 luni și

8 zile.

Consideră reclamanta, că instanțele naționale au încălcat dreptul său la

examinarea cauzei în termen rezonabil, deoarece instanțele naționale au examinat

cauza o perioadă destul de îndelungată, și fără careva justificări au amânat ședințele

de judecată de la 2 la 4 luni și au judecat cauza în instanța de apel o perioadă mai

mare de doi ani de zile.

Prin hotărârea 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Agheeva Valentina a fost admisă parțial,

cu constatarea încălcării dreptului Valentinei Agheeva, la judecare în termen

rezonabil a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de Agheeva

Valentina împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîșcani și Casei

Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la restabilirea și recalcularea pensiei

pentru limita de vârstă. S-a dispus a încasa de la stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, prejudiciul moral, în sumă de 1000 de euro, conform cursului oficial al

BNM, la data executării hotărârii.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, în partea în care acțiunea a fost

respinsă, la 08 noiembrie 2019, Agheeva Valentina, prin intermediul avocatului

Coșleț Petru, a declarat apel.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel declarate de avocatul Petru Coșleț, în interesele Valentinei Agheeva,

apelantei fiindu-i acordat un termen de 10 zile de la data recepționării încheierii,

pentru depunerea cererii de apel în conformitate cu prevederile art. 364-365 din

Codul de procedură civilă, inclusiv în limba de stat și într-un număr egal cu

participanții la proces. Totodată i-a fost comunicat apelantei despre posibilitatea

restituirii cererii de apel în cazul neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel, în

condițiile art. 369 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Cu respectarea termenului stabilit apelanta Agheeva Valentina a depus cererea

de apel motivată.

La data de 13 ianuarie 2020, Ministerul Justiției a înregistrat în Secția evidență

și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău cererea de apel împotriva

hotărârii din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită ca

fiind depusă în afara termenului legal de declarare a apelului cererea de apel

declarată de Ministerul Justiției, iar apelantul nu a solicitat repunerea în termen.

Prin încheierea din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, apelul declarat de

Agheeva Valentina a fost primit spre examinare, examinarea cererii fiind stabilită

pentru 10 septembrie 2020, ora 09:30, apelantei fiindu-i stabilit un termen de până

la 12 august 2020, pentru prezentarea tuturor probelor necesare examinării complete

și soluționării juste a cauzei. Totodată, intimatului, Ministerul Justiției, i-a fost

stabilit un termen de până la 19 august 2020, sub sancțiunea decăderii, pentru

prezentarea referinței scrise și a probelor necesare pertinente, fiindu-i explicat că

depunere referinței este obligatorie.

3

La 18 august 2020, prin intermediul poștei electronice (f.d. 222-229, Vol. I),

Ministerul Justiției a depus cerere de apel incident, solicitând casarea hotărârii

instanței de fond în partea admiterii acțiunii reclamantei, cu emiterea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată înaintată de Agheeva Valentina să

fie respinsă integral ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Agheeva Valentina și s-a admis apelul incident declarat de

Ministerul Justiției.

S-a casat hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin care, cererea de chemare în judecată depusă

de Agheeva Valentina împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării

dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral, a

fost respinsă ca neîntemeiată.

La 05 ianuarie 2021, a fost înregistrat recursul declarat de avocatul Coșleț Petru

în interesele Valentinei Agheeva, prin care a fost solicitată casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 10 septembrie 2020, cu adoptarea unei noi hotărâri de admitere

integrală a acțiunii cu încasarea prejudiciului moral în mărime de 4500 de euro.

În motivarea recursului s-a invocat că, nu au fost stabilite circumstanțele cauzei,

iar în consecință eronat a fost aplicată legea materială.

Totodată, a susținut că, restituind prin încheierea din 16 iulie 2020 apelul

declarat de Ministerul Justiției și ulterior admițând apelul incident, instanța de apel

eronat a aplicat și interpretat prevederile art. 3621 CPC. Or, instanța de apel nu era

în drept să rețină spre examinare apelul incident, înaintat de Ministerul Justiției la

20 august 2020, ci urma să-l restituie ca fiind depus peste termenul prevăzut de art.

362, 3621 CPC.

Recurenta a opinat că, consideră că la examinarea cauzei respective, instanțele

naționale nu au luat în considerare importanța procesului judiciar pentru recurentă,

deoarece începând cu 01 decembrie 2002, Valentina Agheeva a fost lipsită ilegal de

dreptul la pensie, care constituie unica sa sursă de existență.

Deci, din cele supra enunțate, rezultă că la examinarea cauzei, instanțele nu au

ținut cont de prevederile art. 192 alin. (2) CPC.

Concomitent, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care

au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare,

cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar

fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către

instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 septembrie 2020

și a expediat decizia motivată participanților la proces la 30 octombrie 2021 (f.d. 19,

Vol. II), or, la actele cauzei nu se regăsește dovada de recepționare a acesteia de

către recurentă.

În cererea de recurs, Agheeva Valentina, a indicat că a recepționat copia

deciziei instanței de apel din 10 septembrie 2020, la 03 noiembrie 2020.

Astfel, recursul declarat, prin intermediul oficiului poștal (f.d.50, Vol.II), la 03

ianuarie 2021, se consideră depus în termen.

4

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 26 ianuarie 2021,

instanța de recurs a comunicat intimatului recursul, informând despre necesitatea

depunerii referinței.

Careva referințe la cererea de recurs, în temeiul art. 439 alin.(2) Cod de

procedură civilă, până la data judecării cauzei în ordine de recurs, nu au parvenit.

Prin încheierea din 16 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat

de avocatul Coșleț Petru în interesele Valentinei Agheeva, a fost considerat

admisibil și a fost fixate spre examinare într-un complet de 5 judecători, în vederea

examinării fondului recursului.

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă, recursul

s-au examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la

proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept

care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe

baza înscrisurilor prezente la dosar. În esență, recurenții și intimata au avut

posibilitate să își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse.

Verificând decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, în

limitele controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată

că se impune admiterea recursului declarat de avocatul, Coșleț Petru, în interesele

Valentinei Agheeva cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia

instanței de apel și să mențină hotărârea primei instanțe.

Colegiul judiciar consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns

detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele decisive

pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea

Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea

Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În vederea respectării articolului 432 alin. (5) din Codul de procedură civilă,

Colegiul lărgit nu a identificat niciun indiciu care, la prima vedere, ar putea ridica

probleme de drept specificate la alin. (3) din articolul citat. Mai mult, recurenta nu a

prezentat obiecții în privința acestui aspect procedural.

Esența articolelor 432 și 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă oferă

instanței de recurs competența de a efectua un control al legalității deciziei atacate,

nu și a temeiniciei acesteia. Astfel, se vor reține circumstanțele de fapt, privite în

5

ansamblu, care au fost prezentate de părți și stabilite de instanțele de judecată în

fazele procesual anterioare, cu excepția situației în care constatările lor pot fi

considerate arbitrare sau vădit nerezonabile.

În debut, Colegiul atestă că înaintând acțiune în instanță împotriva Ministerului

Justiției, solicitând constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei civile în

termen rezonabil, la cererea de chemare în judecată depusă de Agheeva Valentina

împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîșcani și Casei Naționale de

Asigurări Sociale, cu privire la restabilirea și recalcularea pensiei pentru limita de

vârstă, și încasarea prejudiciului moral în sumă de 4500 Euro.

Fiind investită cu examinarea prezentei cauze prima instanță prin hotărârea din

22 octombrie 2019 a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Agheeva Valentina. A constatat încălcarea dreptului Valentinei Agheeva, la judecare

în termen rezonabil a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată depusă de

Agheeva Valentina împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sect. Rîșcani și

Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la restabilirea și recalcularea pensiei

pentru limita de vârstă. A încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției, prejudiciul moral, în sumă de 1000 de euro, conform cursului oficial al

BNM, la data executării hotărârii.

Verificând legalitatea hotărârii primei instanțe, Curtea de Apel Chișinău prin

decizia din 10 septembrie 2020 a respins cererea de apel declarată de Agheeva

Valentina și a admis apelul incident declarat de Ministerul Justiției. A casat hotărârea

din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de Agheeva Valentina către Ministerul

Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil și încasarea prejudiciului moral, și a emis o nouă hotărâre prin care, cererea

de chemare în judecată depusă de Agheeva Valentina împotriva Ministerului

Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil și încasarea prejudiciului moral, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în raport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că soluția instanței de

apel este neîntemeiată, deoarece a admis o examinare superficială și arbitrară a

litigiului dedus judecății.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului

doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea

greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 5 alin. (1) Cod de procedură civilă, orice persoană

interesată este în drept să se adreseze în instanță judecătorească, în modul stabilit de

lege, pentru a-și apăra drepturile încălcate sau contestate, libertățile și interesele

legitime.

În temeiul art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă, fiecare parte trebuie să

dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor

sale, iar conform art. 130 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească apreciază

probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

6

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru

soluționarea cauzei.

În baza art. 121 Cod de procedură civilă, instanța judecătorească reține spre

examinare și cercetare numai probele pertinente care confirmă, combat ori pun la

îndoială concluziile referitoare la existența sau inexistența de circumstanțe,

importante pentru soluționarea justă a cazului.

În sensul art. 2 alin. (1), (2), (4), (6) și (7) din Legea privind repararea de către

stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil

a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești nr.

87 din 21 aprilie 2011 (în continuare Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011), orice

persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în

termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în judecată

privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin

această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă.

Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot

fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

Prejudiciul cauzat de o autoritate publică sau de o autoritate căreia statul i-a

delegat atribuții de autoritate publică prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii

judecătorești se repară de către stat. Reparația prejudiciului se face de la bugetul de

stat.

Mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărîrii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz în parte, în

funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea, precum și

de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de comportamentul

reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței de judecată și a

autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului pentru

reclamant.

Organul care reprezintă statul în instanță de judecată pe această categorie de

cauze este Ministerul Justiției.

Conform art. 4 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, sarcina

probațiunii lipsei de încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești și a lipsei

suportării unui prejudiciu moral îi revine Ministerului Justiției, iar sarcina de a

dovedi suportarea prejudiciului material cauzat prin această încălcare și suportarea

costurilor și cheltuielilor de judecată îi revine reclamantului.

7

Instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală,

autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea

responsabilă de executarea hotărîrii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un

raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz,

dosarul sau o copie de pe dosar.

Raportul privind modul de respectare a termenului rezonabil se prezintă în scris

și va conține: numele și prenumele judecătorului, ale reprezentantului autorității

implicate în proces, ale executorului judecătoresc sau ale reprezentantului autorității

responsabile de executarea hotărîrii judecătorești; date despre acțiunile procesuale

întreprinse, termenele de realizare și motivarea acestora; date despre acțiunile

procesuale întreprinse în vederea accelerării procedurii de judecare, după caz; alte

date relevante privind respectarea termenului rezonabil.

În temeiul cadrului legal evidențiat instanța notează că, rezonabilitatea

termenului examinării unei cauze urmează a fi apreciat prin prisma unor multiple

criterii, precum: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului,

comportamentul autorităților competente și miza litigiului pentru partea interesată.

Conform art. 5 alin. (1) al aceleiași legi, în urma constatării faptului că a fost

încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea

în termen rezonabil a hotărîrii judecătorești, instanța de judecată decide asupra

acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

Așadar, în baza materialelor cauzei, prima instanță corect a constatat că,

cererea de chemare în judecată, depusă de către Agheeva Valentina împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale, privind restabilirea dreptului la pensie, a fost pusă

pe rol la 05 august 2014, prin încheierea Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău, iar

prima ședință de judecată a fost numită pentru data de 19 noiembrie 2014.

Hotărârea în prezenta cauză, a fost emisă la 26 ianuarie 2016, prin care acțiunea

a fost respinsă ca neîntemeiată.

La fel, din actele cauzei rezultă că, la 27 ianuarie 2016, Valentina Agheeva a

contestat cu apel hotărârea din 26 ianuarie 2016, iar prin decizia din 30 iunie 2016 a

Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul, casată hotărârea instanței de fond și

pronunțată o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind depusă tardiv.

Prin decizia din 21 decembrie 2016 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul reclamantei, s-a casat decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre

rejudecare în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecători.

La 13 ianuarie 2017, cauza a fost repartizată judecătorului Curții de Apel

Chișinău, Mihail Ciugureanu, fiind numită spre examinare în ordine de apel pentru

data de 01 martie 2017. Ședința din 01 martie 2017 nu a avut loc, fiind amânată

pentru data de 05 aprilie 2017.

Prin decizia din 04 iulie 2018, a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Valentina Agheeva împotriva hotărârii din 26 ianuarie 2016 a

Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău, s-a casat hotărârea instanței de fond și a fost

pronunțată o nouă hotărâre, de admitere parțială a acțiunii. S-a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să restabilească dreptul reclamantei la pensie

începând cu data de 17 decembrie 2012.

Prin decizia din 12 decembrie 2018, a fost a respins recursul declarat de către

Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a admis recursul declarat de către Valentina

8

Agheeva, reprezentată de avocatul Coșleț Petru, s-a casat hotărârea din 26 ianuarie

2016 a Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău și decizia din 04 iulie 2018 a Curții de

Apel Chișinău și s-a pronunțat o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, prin

care Casa Națională de Asigurări Sociale și Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Rîșcani, mun. Chișinău au fost obligate să restabilească și să recalculeze pensia

pentru limită de vârstă a Valentinei Agheeva începând cu data de 01 decembrie 2002.

Astfel, analizând înscrisurile prezente la actele cauzei, în coraport cu normele

de drept relevante și circumstanțele elucidate, prima instanță întemeiat a conchis că

cauza respectivă, a fost supusă judecății o perioadă de timp mai mare de 4 ani (05

august 2014-12 decembrie 2018).

Reieșind din natura pretențiilor înaintate, în coraport cu normele de drept

enunțate, instanța de recurs reține că, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

chemarea de reparare a prejudiciului.

Pe cale de consecință, prima instanță corect a concluzionat că, în speță, se atestă

cu certitudine că, sunt circumstanțe de tergiversare a examinării cererii de chemare

în judecată, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind reabilitarea

dreptului la pensie, circumstanțe ce nu sunt imputabile reclamantei.

Din studiul înscrisurilor anexate la dosar rezultă incontestabil faptul că, în prima

instanță au fost numite 5 ședințe în ordine consecutivă, cu intervale majore ce au

tergiversat justa soluționare a prezentei cauze în prima instanță. Termenul

examinării cauzei în prima instanță fiind 05 august 2014 - 26 ianuarie 2016.

De altfel, de la 13 ianuarie 2017 și până la 01 noiembrie 2017, dată la care a

fost înaintat de către reclamantă/recurentă demersul privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 36 alin. (1)al Legii nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

pensiile și asigurările de stat, au fost numite de către instanța de fond doar două

ședințe de judecată, la 01 martie 2017 și 05 aprilie 2017.

Din studiul înscrisurilor anexate la dosar rezultă incontestabil faptul că,

perioada de referință în interiorul căreia s-a examinat cauza civilă la cererea de

chemare în judecată, depusă de către Agheeva Valentina împotriva Casei Naționale

de Asigurări Sociale, privind restabilirea dreptului la pensie, a fost 05 august 2014-

12 decembrie 2018.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia primei instanțe, precum că la caz,

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei, a fost încălcat prin durata excesivă

a procesului, determinat de complexitatea incidentelor procedurale survenite pe

parcursul examinării cauzei.

Totodată, Colegiul învederează că, în scopul asigurării examinării cauze civile

într-un termen rezonabil, la 19 aprilie 2017, Valentina Agheeva a depus o cerere de

accelerare a examinării cauzei, care a fost respinsă, prin încheierea din 03 mai 2017

a Curții de Apel Chișinău.

Prin prisma jurisprudenței CEDO la determinarea prejudiciului moral unul din

criteriile orientative generale de apreciere a prejudiciului moral, este criteriul

echității. La determinarea prejudiciului moral, atunci când acordă o sumă de bani cu

titlu de prejudiciu moral, se vor lua în considerație mai mulți factori, precum

9

suferințele cauzate reclamantului prin neexaminarea cauzei în termen rezonabil,

gravitatea sancțiunii aplicate și încălcarea principiului legalității.

Reieșind din cumul de probe prezente la actele cauzei în coroborare cu normele

materiale aplicabile speței, Colegiul consideră eronată concluzia instanței de apel de

de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, deoarece în speță nu se atestă din partea

instanței de judecătorești acțiuni de tergiversare a termenului rezonabil de judecare

a pricinii, odată ce participanții procesului au cerut să dispună pe măsură de

realizarea drepturilor lor procedurale.

Așadar, Colegiul reține ca fiind întemeiate argumentele avocatului Coșleț Petru

în interesele Valentinei Agheeva privind temeinicia și legalitatea hotărârii primei

instanțe, argumente ce nu pot fi combătute.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că concluzia primei instanțe este justă, având la

bază un cumul de dovezi administrate, cărora le-a fost dată o apreciere juridică

cuvenită.

Distinct de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Coșleț

Petru în interesele Valentinei Agheeva, urmează a fi admis cu casarea integrală a

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În conformitate cu prevederile art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. f) și alin.

(3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Coșleț Petru în interesele Valentinei

Agheeva.

Se casează decizia din 10 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

menține hotărârea din 22 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Agheeva Valentina

împotriva Ministerului Justiției privind constatarea încălcării dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil și încasarea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Aliona Miron

Elena Cobzac

Victor Boico

Galina Stratulat

10