3ra-542/21 — contestarea actelor administrative, stabilirea oensiei pentru limita de virsta, incasarea diferentei dintre cuantumul pensiei

3ra-542/21 — contestarea actelor administrative, stabilirea oensiei pentru limita de virsta, incasarea diferentei dintre cuantumul pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-542/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, I. Muruianu, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

19 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Valentina Chiriac împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță

Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sectorul Râșcani cu privire la anularea actelor

administrative, stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, încasarea diferenței dintre

cuantumul pensiei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 10 august 2016 Valentina Chiriac a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoană terță Casa Teritorială de

Asigurări Sociale, sectorul Râșcani cu privire la anularea actelor administrative,

stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, încasarea diferenței dintre cuantumul

pensiei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că îndeplinind condițiile statuate de

art. 14, 41 și 42 din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile de asigurări

sociale de stat, la data de 06 noiembrie 2015 a depus la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale, sectorul Râșcani, cerere pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă. Iar,

la 08 aprilie 2016 Casa Teritorială de Asigurări Sociale sectorul Râșcani, i-a eliberat

legitimația de pensionar nr. 187811, din care a reținut că pensia pentru limită de

vârstă i-a fost stabilită în cuantum de 1 592,50 de lei per lună, cu achitarea de la 02

noiembrie 2015.

A menționat reclamanta că, la data de 18 aprilie 2016 a adresat Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale, sectorul Râșcani o cerere, solicitând recalcularea cuantumului

1

pensiei stabilite și prezentarea unui exemplar al calculelor, care au stat la baza

stabilirii acestei sume.

Această cerere a fost recepționată de Casa Teritorială de Asigurări Sociale,

sectorul Râșcani la data de 20 aprilie 2016, însă nu a primit niciun răspuns, de aceea

la data de 03 iunie 2016 a expediat în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale o

cerere, în care a comunicat despre adresarea sa anterioară către Casa Teritorială de

Asigurări Sociale, sectorul Râșcani, solicitându-i Casei Naționale de Asigurări

Sociale să rezolve aceeași problemă, de a-i recalcula cuantumul pensiei pentru limită

de vârstă cu prezentarea unui exemplar al calculelor pentru a se documenta că

calculele executate sunt corecte și legale.

Prin răspunsul din 06 iunie 2016 Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sectorul

Râșcani, i-a comunicat informația cu referire la calculele pensiei stabilite și

concluzia că cuantumul pensiei de 1592,50 de lei corespunde criteriilor legale de

estimare.

A precizat reclamanta că, la data de 11 iulie 2016 a recepționat răspunsul Casei

Naționale de Asigurări Sociale, care nu a examinat cerințele din cerere, ci doar a

indicat că ar fi pierdut termenul de adresare cu o astfel de cerere, or, legitimația de

pensionar i-a fost eliberată la 08 aprilie 2016, moment din care se calculează

curgerea termenului de adresare.

Consideră reclamanta că Casa Națională de Asigurări Sociale a interpretat

eronat prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000

cu referire la termenul de adresare cu o eventuală cerere prealabilă, invocând că

dreptul la pensie este unul perpetuu, stabilit pe viață și faptul că, la o anumită

perioadă de timp a constatat că estimările executate de pârâtă sunt eronate, consideră

că este îndreptățită să conteste valoarea pensiei stabilite la orice etapă. Or, pensia

diminuată stabilită de Casa Națională de Asigurări Sociale în mod eronat, ilegal îi

este atribuită prin dispoziția pârâtei, lunar. Iar, o astfel de situație justifică

contestarea cuantumului pensiei atribuite de pârâtă la orice etapă la care a stabilit

inexactitatea.

Relatează reclamanta că, din răspunsul primit de la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale, sectorul Râșcani a constatat că, în calculele coeficientului

individual „K” pentru anii 1987 și 1988 nu s-a luat în considerație salariu ridicat,

fiind în funcția de președinte al organizației sindicale a Asociației „Prodtovarî”

raionul Frunze.

În acest context, atestă că, Casa Națională de Asigurări Sociale nu i-a prezentat

nici o argumentare asupra faptului, de ce pentru evaluarea pensiei au fost selectați

anii 1984-1988, în care coeficientului individual este cu mult mai mic, comparativ

cu cel din perioada anilor 1993 - 1998. Or, un simplu calcul denotă că, potrivit

stagiului de cotizare pentru perioada anilor 1993 - 1998, pensia lunară pentru limită

de vârstă constituie suma de 2 944,89 de lei, comparativ cu cea de 1 592,50 de lei,

stabilită de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Reclamanta a solicitat anularea actelor emise de Casa Teritorială de Asigurări

Sociale, sect. Râșcani și Casa Națională de Asigurări Sociale privind stabilirea

pensiei pentru limită de vârstă, în cuantum de 1 592,50 de lei per lună, obligarea

stabilirii pensiei pentru limită de vârstă în mărime de 2 944,89 de lei per lună, care

corespunde criteriilor legale de evaluare a cuantumului pensiei, cu achitarea acestei

sume începând cu data de 02 noiembrie 2015, încasarea diferenței dintre cuantumul

pensiei legale (de 2944,89 lei/ lună) și cel ilegal (de 1592,50 lei/lună), stabilite pe

2

toată perioada anterioară de achitare a pensiei, începând cu 02 noiembrie 2015,

repararea prejudiciului moral în mărime de 50 000 de lei și încasarea cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 05 octombrie 2017 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins acțiunea ca tardivă.

Prin decizia din 22 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus

de Valentina Chiriac, s-a casat hotărârea din 05 octombrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, din motivul neatragerii în proces a Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale, sectorul Râșcani cu restituirea cauzei spre rejudecare în alt

complet de judecată .

Prin încheierea din 22 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-

a atras în proces în calitate de persoană terță Casa Teritorială de Asigurări Sociale

sectorul Râșcani.

Prin hotărârea din 29 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

acțiunea a fost admisă parțial; a fost anulat actul administrativ nr. 74133 din 24

noiembrie 2015, în partea stabilirii Valentinei Chiriac a pensiei pentru limită de

vârstă, în cuantum de 1592,50 de lei per lună și decizia nr. C-716 din 08 iulie 2016,

emisă de Casa Națională de Asigurări Sociale; Casa Națională de Asigurări Sociale

a fost obligată să stabilească pensia pentru limită de vârstă Valentinei Chiriac, cu

includerea în calculul pensiei a venitului asigurat confirmat în cadrul Organizației

Sindicale a angajaților din domeniul Comerțului, Alimentației Publice și

Antreprenoriat mun. Chișinău (certificat nr. 28 din 22 octombrie 2015), începând cu

02 noiembrie 2015, precum și să achite diferența pensiei neachitate Valentinei

Chiriac, începând cu data de 02 noiembrie 2015; s-a încasat de la Casa Națională de

Asigurări Sociale în beneficiul Valentinei Chiriac suma de 6 000 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică și suma de 2000 de lei cu titlul de prejudiciu moral.

În rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

La 03 iulie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, iar la 04

august 2020 a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 29 iunie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei

noi decizii prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 29 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Instanța de apel a considerat întemeiată hotărârea primei instanțe, care a

conchis privind netemeinicia deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, sectorul

Râșcani mun. Chișinău nr. 74133 din 24 noiembrie 2015, în partea stabilirii

Valentinei Chiriac a pensiei pentru limită de vârstă în cuantum de 1592,50 lei per

lună și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-716 din 08 iulie

2016, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, să stabilească pensia pentru

limită de vârstă Valentinei Chiriac, cu includerea în calculul pensiei a venitului

asigurat, confirmat în cadrul Organizației Sindicale a angajaților din domeniul

Comerțului, Alimentației Publice și Antreprenoriat mun. Chișinău (certificat nr. 28

din 22 octombrie 2015), începând cu 02 noiembrie 2015 și de a achita diferența

pensiei neachitate Valentinei Chiriac, începând cu data de 02 noiembrie 2015, în

condițiile în care la stabilirea pensiei și calculul coeficientului individual pe perioada

anilor 1984-1998, Casa Națională de Asigurări Sociale a selectat perioada anilor

1984-1988 (60 luni consecutive din ultimii 15 ani) coeficientul individual fiind de

3

1,14558, iar în calculul coeficientului individual al Valentinei Chiriac nu a fost

inclus certificatul de salariu nr. 28 din 22 octombrie 2015, eliberat de Consiliul

teritorial al Sindicatului Lucrătorilor din Comerț, Alimentația Publică și

Antreprenoriat din Chișinău.

Instanța de apel a respins argumentul apelantei Casei Naționale de Asigurări

Sociale, precum că, certificatul de salariu nr.28 din 22 octombrie 2015 nu poate fi

inclus în calculul coeficientului individual, pe motiv că în urma verificării efectuate

în conturile prezentate spre control, denumirea agentului economic este diferită și

nu corespunde cu denumirea supusă controlului. Ori, Casa Teritorială de Asigurări

Sociale, sectorul Râșcani, în anexele prezentate privind numărul lucrătorilor

Comitetului orășenesc al sindicatului lucrătorilor din comerț, resurse materiale și

cooperația de consum or. Chișinău și Comitetului Unit al Sindicatului Lucrătorilor

din Comerț din or.Chișinău a constatat greșit numărul persoanelor angajate, întrucât

conform arhivei Comitetului orășenesc al sindicatului lucrătorilor din comerț,

resurse materiale și cooperația de consum or. Chișinău și Comitetului Unit al

Sindicatului Lucrătorilor din Comerț din or. Chișinău numărul angajaților a acestor

două organizații au fost: în anul 1992 - 4 persoane, în anul 1993 - 6 persoane; în anul

1994 - 4 persoane; în anul 1995 - 4 persoane; în anul 1996 - 2 persoane; în anul

1997- 2 persoane, în anul 1998- 2 persoane.

Instanța de apel a respins argumentele apelantei precum că, conturile personale

ale solicitantei sunt copiate (transcrise), scrise cu același stilou, fiind diferite de

celelalte conturi ca format și culoare, iar informația din dările de seamă 4BASS nu

corespunde cu informația din conturile personale ale acesteia și cotele de asigurare

în dările de seamă fiind declarate în cuantum mai mic, decât cotele de asigurare

reflectate în conturile personale ale angajaților, precum și că prin tabelul anexat la

actul de control, în care a fost calculat total pe ani fondul de remunerare a muncii

din conturile personale a tuturor angajaților, acesta nu corespunde cu fondul de

remunerare indicat în dările de seamă 4BASS. Instanța de apel a reținut că, dările

de seamă 4BASS depuse de către Comitetului orășenesc al Sindicatului Lucrătorilor

din Comerț, resurse materiale și cooperația de consum or. Chișinău și Comitetului

Unit al Sindicatului Lucrătorilor din Comerț din or. Chișinău către Casa Națională

de Asigurări Sociale, confirmă faptul achitării de către instituție a contribuțiilor de

asigurări sociale obligatorii impuse prin lege, confirmând că, conturile personale ale

Valentinei Chiriac, precum și dările de seamă 4BASS corespund cu informația din

conturile personale ale acesteia. Or, prin extrasul și conturilor personale (cărții de

salariu), se confirmă faptul că, Valentina Chiriac a activat în calitate de președinte

al Sindicatului Lucrătorilor din Domeniul Comerțului din or. Chișinău

Cu privire la pretenția privind repararea prejudiciului moral cauzat în mărime

de 2 000 lei, Curtea de Apel Chișinău a reținut că prima instanță întemeiat a admis

pretenția dată, stabilind că, reclamanta a suportat suferințe fizice și psihice legate de

starea de incertitudine și atitudinea funcționarilor Casei Naționale de Asigurări

Sociale, care i-au refuzat în soluționarea cererii de recalculare a pensiei.

De asemenea, Curtea de Apel Chișinău a apreciat ca fiind întemeiată pretenția

privind încasarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice în mărime de

6 000 lei, menționând că reclamanta a suportat cheltuieli de judecată legate de plata

serviciilor de asistență juridică, prestate de avocatul Anatol Lupașcu în baza

mandatului seria MA nr. 0924147 din 10 august 2016 în sumă totală de 6 000 lei,

4

confirmate prin bonul de plată seria EN nr. 740902 din 11 septembrie 2017 (f.d.139

vol. I), care sunt reale, necesare și rezonabile.

La 02 februarie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de Valentina

Chiriac (f.d. 111 vol. I).

La 17 martie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei

electronice, a depus motivarea recursului, ulterior confirmată prin depunerea pe

sport de hârtie cu semnătura olografă (f.d. 116 vol. II).

În susținerea recursului a indicat că instanța de apel nu a analizat multilateral

actele normative și legislația în vigoare ce reglementează astfel de litigii, precum și

nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanță și instanța de apel

ca fiind stabilite.

Astfel, recurenta a invocat că în urma efectuării controlului de către specialiștii

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Râșcani, a documentelor prezentate,

în special a conturilor personale și dărilor de seamă 4BASS pentru perioada anilor

1987-1998 s-a constatat că conturile personale ale solicitantei sunt copiate

(transcrise), scrise cu același stilou, fiind diferite de celelalte conturi ca format și

culoare, iar informația din dările de seamă 4BASS nu corespunde cu informația din

conturile personale ale acesteia, cotele de asigurare în dările de seamă fiind declarate

în cuantum mai muc, decât cotele de asigurare reflectate în conturile personale ale

angajaților.

A mai indicat că conform tabelului anexat la actul de control, în care a fost

calculat fondul de remunerare a muncii din conturile personale ale tuturor

angajaților, acesta nu corespunde cu fondurile de remunerare indicate în dările de

seamă 4BASS.

La 13 aprilie 2021 în adresa Valentinei Chiriac a fost expediată copia recursului

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței.

Deși la 19 aprilie 2021 Valentina Chiriac a recepționat copia recursului, aceasta

nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință la recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

5

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 17 martie 2021 (f.d.120 vol. II) este în termen, or,

decizia din 27 ianuarie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de către

recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale la 12 martie 2021, fapt confirma prin

avizul de recepție anexat la materialele dosarului (f.d.115 vol.II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

6

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale .

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

7