3ra-415/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării pensiei

3ra-415/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-415/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – L. Holivițcaia

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

29 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Galina Stratulat împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din data de 23 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins cererea de apel declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La 21 februarie 2019 Galina Stratulat a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat încasarea diferenței la pensie pentru perioada de la 01

ianuarie 2017, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a recalcula și a achita

pensia începând cu 01 februarie 2019 pe viitor (în dependență de valoarea de referință

corespunzătoare coeficientului de salarizare pentru anul respectiv) în mărime de 80 %

din salariul mediu lunar.

În motivarea cererii de chemare în judecată Galina Stratulat a indicat că începând

cu anul 1989 activează în calitate de judecător, iar din 26 iunie 2003 până în prezent

activează în calitate de judecător la Curtea Supremă de Justiție, deținând gradul

superior de calificare.

Începând cu 01 februarie 2011 reclamantei i-a fost stabilită pensie în mărime de

80 % din salariul lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiție.

Reclamanta a menționat că asigurarea cu pensii a judecătorilor este reglementată

prin acte juridice speciale, unitare și obligatorii, care nu prevăd reducerea cuantumului

pensiei stabilite judecătorilor, mai mult, asemenea restricții nu se conțin în nici unul

din tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

Astfel, modul de calculare a pensiei unui judecător, care beneficiază de acest drept

a fost reglementat de art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII

din 20 iulie 1995 și art.461 din Legea privind sistemul public de pensii nr.l56-XIV din

14 octombrie 1998.

1

Prin hotărârea nr.27 din 20 decembrie 2011 a Curții Constituționale, art.461 din

Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, cât și

art.32 din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995 au

fost declarate neconstituționale.

Prin Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.60 din 04

aprilie 2014 a fost abrogat art.461 din Legea privind sistemul public de pensii nr. 156-

XIV din 14 octombrie 1998 și a fost modificat art.32 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995.

Conform Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr.60 din

04 aprilie 2014, art.32 alin.(l) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII

din 20 iulie 1995 judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani și are vechime în muncă

de cel puțin 20 de ani, dintre care cel puțin 12 ani și 6 luni a activat în funcția de

judecător, are dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporție de 55 % din

salariul mediu lunar, iar pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de

ani - de 3%, dar în total nu mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia

judecătorului se recalculează ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu.

Astfel, Galina Stratulat a menționat că în baza normei de drept sus- citate pensia

judecătorului se recalculează, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al

judecătorului în exercițiu, fără careva limitări și fără ca legislatorul să facă diferență

între judecătorii aflați în funcție și cei demisionați.

În opinia reclamantei, la adoptarea acestei legi, legislatorul s-a ghidat inclusiv de

hotărârea nr.4 din 27 ianuarie 2000 a Curții Constituționale, care a statuat că la

adoptarea unor legi și a altor acte juridice este inadmisibil de a diminua protecția

juridică a statutului judecătorului, consfințit în Legea cu privire la statutul

judecătorului, întru respectarea drepturilor dobândite anterior în mod licit.

Reclamanta a susținut că recalcularea pensiei judecătorului urmează să aibă loc

reieșind din cuantumul dreptului patrimonial dobândit, iar la caz, ținându-se cont de

mărimea salariului lunar al judecătorului Curții Supreme de Justiție în exercițiu, fără

careva limitări.

Conform prevederilor art.4, alin. (4), lit. b) din Legea privind salarizarea

judecătorilor și procurorilor nr. 328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la

decembrie 2018), salariul de funcție al judecătorului din cadrul Curții Supreme de

Justiție a fost stabilit în cuantum de 5,0 salarii medii pe economie pentru judecătorul

care are o vechime în muncă în funcția de judecător de peste 16 ani.

Galina Stratulat a indicat că are o vechime în muncă în funcția de judecător de 29

ani, respectiv, în raport cu reclamanta sunt aplicabile prevederile art.4, alin.(4), lit. b)

din Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328 din 23 decembrie

2013 (în vigoare până la 01 decembrie 2018).

În conformitate cu art.10 din Legea privind salarizarea judecătorilor și

procurorilor nr.328 din 23 decembrie 2013 (în vigoare până la 01 decembrie 2018),

prevederile art.4 din prezenta lege se pun în aplicare după cum urmează: a) de la 1

ianuarie 2014, salariile de funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 80 %

din salariile de funcție prevăzute la articolul 4; b) de la 1 aprilie 2015, salariile de

funcție ale judecătorilor vor fi plătite în cuantum de 90 % din salariile de funcție

prevăzute la articolul 4; c) de la 1 aprilie 2016, salariile de funcție ale judecătorilor vor

fi plătite în cuantum deplin conform articolului 4.

2

Respectiv, prin prisma prevederilor art.32 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr.544-XIII din 20 iulie 1995, coroborate cu art.4, alin.(4), lit. b) din

Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328 din 23 decembrie 2013

(în vigoare până la 01 decembrie 2018), salariul reclamantei constituie 5,0 salarii medii

pe economie, adică 28 000 de lei, începând cu 01 aprilie 2016 pensia reclamantei

constituie 80 % din 25 250 de lei, adică în cuantum de 20 200 de lei.

Contrar acestor prevederi legale, reclamanta a precizat că i s-a calculat și achitat

greșit pensia în mărime de doar 13 520 de lei.

Galina Stratulat a remarcat că prin hotărârea nr.1233 din 09 noiembrie 2016 a

Guvernului Republicii Moldova, s-a aprobat cuantumul salariului mediu lunar pe

economie, prognozat pentru anul 2017, în mărime de 5 600 de lei, pentru utilizare în

modul stabilit de legislație. În atare situație, salariul judecătorilor Curții Supreme de

Justiție, cu o vechime în muncă de peste 16 ani, în această perioadă (01 ianuarie 2017-

01 ianuarie 2018) a constituit 28 000 de lei, conform calculului 5 600 de lei x 5,0 salarii

medii pe economie, astfel, pensia care urma a-i fi achitată în această perioadă a

constituit 80 % din această sumă.

Respectiv, incorect a fost calculat pensia și în perioadele 01 ianuarie 2017 - 01

februarie 2019.

Galina Stratulat a mai indicat că urmare a intrării în vigoare a Legii privind

sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, a fost

abrogată Legea privind salarizarea judecătorilor și procurorilor nr.328 din 23

decembrie 2013.

Astfel, conform art.10, alin.(l) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, salariul lunar al personalului din

unitățile bugetare pentru activitatea desfășurată pe durata normală a timpului de lucru

stabilită de lege este constituit din: a) partea fixă, compusă din: - salariul de bază; -

sporul lunar pentru gradul profesional: - sporul lunar pentru deținerea titlului științific

și/sau științifico-didactic; - sporul lunar pentru deținerea titlului onorific; b) partea

variabilă, care cuprinde: - sporul pentru performanță; - sporuri cu caracter specific.

În conformitate cu art.12, alin.(l), (2) al aceleiași legi, salariul de bază corespunde

muncii prestate în cadrul programului complet de muncă în cursul unei luni. Salariul

de bază se stabilește conform coeficienților de salarizare prevăzuți în anexele nr.3-10,

în raport cu funcția deținută, nivelul de studii, categoria de calificare, gradul didactic,

vechimea în muncă sau treapta de salarizare, după caz, în condițiile prezentei legi.

Potrivit art.12, alin.(13), (14) din Legea privind sistemul unitar de salarizare în

sectorul bugetar nr.270 din 23 noiembrie 2018, salariul de bază se calculează prin

înmulțirea valorii de referință stabilite cu coeficientul de salarizare corespunzător clasei

de salarizare pentru funcția respectivă, determinată în condițiile prezentei legi, cu

rotunjire până la 10 lei în favoarea salariatului. Valoarea de referință corespunzătoare

coeficientului de salarizare 1,00 se stabilește în legea bugetului de stat pentru anul

respectiv. Conform Tabelului nr. l la Anexa nr.4 la Legea privind sistemul unitar de

salarizare în sectorul bugetar nr. 270 din 23 noiembrie 2018, funcția de judecător în

cadrul Curții Supreme de Justiție cu o vechime în muncă în funcția de judecător de

peste 16 ani a fost atribuită la Clasa de salarizare - 121 cu coeficientul de salarizare -

12,29. În corespundere cu prevederile art.91 din Legea bugetului de stat pentru anul

2018 nr.289 din 15 decembrie 2017 și art.10 alin.(2) din Legea bugetului de stat pentru

anul 2019 nr.303 din 30 noiembrie 2018, pentru calcularea, începând cu 01 decembrie

2018 și 01 ianuarie 2019, a salariilor angajaților din sectorul bugetar, în conformitate

3

cu prevederile Legii nr.270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul

bugetar, s-a stabilit valoarea de referință în mărime de 2 600 de lei pentru judecătorii

din cadrul Curții Constituționale, al Consiliului Superior al Magistraturii și al Curții

Supreme de Justiție.

Așadar, salariul de funcție a judecătorului Curții Supreme de Justiție, începând cu

01 decembrie 2018 a constituit - 31 960 de lei, conform calculului 12,29 coeficientul

de salarizare x 2 600 de lei valoarea de referință, astfel, pensia care urma a-i fi achitată

în această perioadă a constituit 80 % din această sumă. Or, de fapt, în perioada 01

decembrie 2017 -01 februarie 2019, reclamantei, i-a fost achitată pensia în mărime de

13 520 lei/lunar, contrar prevederilor legale, acumulându-se o datorie, care nejustificat

nu a fost achitată de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În contextul dat, reclamanta a considerat că urmează a fi recalculată și achitată

diferența la pensia pentru perioadele de la 01 ianuarie 2017 până la 01 februarie 2019

și de la 01 februarie 2019 pe viitor, ținându-se cont de coeficientul de salarizare și

valoarea de referință, în conformitate cu prevederile legale vizate supra.

Nefiind de acord cu decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Galina Stratulat

a depus cerere prealabilă. Prin răspunsul din 01 februarie 2019 nr.1-106/19 s-a refuzat

în admiterea cerințelor vizate prin cererea prealabilă.

Prin hotărârea din data de 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a admis cererea de chemare în judecată integral. (f.d. 34, 40-46)

În conformitate cu prevederile art. 232, alin.(1) din Codul administrativ Casa

Națională de Asigurări Sociale, în termen, la 13 iunie 2019, a depus apel împotriva

hotărârii din data de 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 38-39)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 23 octombrie 2019 a respins

apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

data de 20 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.74,75-84)

În motivarea soluțiilor sale instanțele de judecată în baza normelor de drept ce

reglementează raportul juridic litigios, raportat la materialele cauzei, au concluzionat

că cererea de chemare în judecată este întemeiată. La caz, dreptul social, cu privire la

beneficierea de pensie pentru vechime în muncă, inclusiv și recalcularea acesteia în

dependență de majorarea salariului judecătorului în exercițiu, a fost dobândit de către

Galina Stratulat anterior modificărilor din 04 aprilie 2014 (în vigoare din 16 mai 2014)

operate la art.32 din Legea nr.544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul

judecătorului și are valoare economică incontestabilă.

Instanțele de judecată au menționat că un drept care a fost constituit în baza unei

legi anterioare nu poate fi atins de cel născut sub imperiul unei legi posterioare. Astfel,

că legea nouă nu poate modifica regimul juridic al dreptului dobândit anterior și nici

nu poate desființa modalitatea, prin care legea anterioară a instituit dreptul respectiv și

efectele lui.

În contextul celor relatate instanțele de judecată au conchis că în privința Galinei

Stratulat urmează a fi aplicate în continuare dispozițiile art.32 din Legea cu privire la

statutul judecătorului în redacția de până la 16 mai 2014, dispoziții care au instituit

dreptul la recalcularea pensiei în dependență de majorarea salariului judecătorului în

exercițiu și au efect ultraactiv.

Împotriva deciziei instanței de apel, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

recurs, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei contestate cu emiterea

unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. ( f.d. 89-91)

4

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că instanța

de apel nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Recurenta a criticat poziția instanțelor de judecată care au admis cererea de

chemare în judecată, indicând că Galina Stratulat continuă să activeze până în prezent

în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție, pe când pensia majorată se achită

judecătorilor demisionați.

La 16 mai 2014 a intrat în vigoare Legea pentru modificarea și completarea unor

acte legislative nr. 60 din 04 aprilie 2014, prin care a fost modificată și completată

Legea nr. 544- XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

Astfel, prin Legea nr. 60 din 04 aprilie 2014, au fost modificate, reglementările

legale ce prevăd asigurarea cu pensie judecătorilor.

Casa Națională de Asigurări Sociale a susținut că odată ce au fost abrogate

prevederile art. 32 din Legea nr. 544/1995, ce admitea recalcularea pensiei ținându-se

cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exercițiu sau modificării/creșterii

salariului odată cu numirea acestuia în altă funcție superioară celei deținute, pensia

judecătorilor care se află în exercițiul funcției nu mai are fundamentare legală de a fi

recalculată odată cu majorarea salariului. Dreptul la recalcularea pensiei fiind rezervat

doar judecătorilor demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu

atingerea plafonului de vârstă.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat

Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

5

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 23 octombrie 2019, notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice la 29 noiembrie

Casa Națională de Asigurări Sociale în conformitate cu prevederile art. 245 din

Codul administrativ a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs motivat la 13 decembrie

2019, în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

6

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nina Vascan

Maria Ghervas

7