LEUS c. BELGIQUE

Publicat la 25 iulie 2022 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 52972/12 Koen LEUS împotriva Belgiei introdusă la 3 august 2012 comunicată la 8 iulie 2022 DE LA LEFFAR Cererea se referă la condamnarea penală a reclamantului pentru exercitarea ilegală a medicinei veterinare. La 4 martie 2010, tribunalul corecțional din Gand l-a condamnat pe reclamant, printre altele, pe șeful de exercițiu ilegal al medicinei veterinare. La 26 mai 2011, tribunalul judecătoresc din Gand a confirmat condamnarea reclamantului. La 7 februarie 2012, Curtea de Casație a declarat inadmisibilă memoriul în casare prezentat de solicitant. și a respins recursul pe motiv că memoriul conține următoarea mențiune: Invocând art. 6 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge de o formalitate excesivă a Curții de Casație. De asemenea, se plânge de utilizarea în procesul său de declarații făcute anchetatorilor fără a fi informat cu privire la dreptul său la tăcere. Întrebări adresate părților Reclamantul a epuizat căile de atac interne în sensul articolului 35 alineatul (1) din Convenție (a se vedea Olivier c. Belgia (dec.), nr 34708/08, §§ 24-26, 19 mai 2015; a se vedea, de asemenea, Zubac c. Croația [GC], n 40160/12, § 96-99, 5 aprilie 2018) Respingerea, de către Curtea de Casație, a recursului în casarea reclamantului rezultă, în speță, dintr-o formalitate excesivă care a constituit o încălcare a dreptului de a acorda acces la o instanță astfel cum este garantat prin art. 6 alineatul (1) din Convenție? În special, a fost această respingere suficient de previzibilă pentru persoana interesată, ținând cont de legislația aplicabilă la momentul relevant și era proporțional cu scopul urmărit (a se vedea Zubac, citată anterior, §§ 96-99, și Willems și Gorjon c. Belgia, n 74209/16 și alte trei, §§ 76-89, 21 septembrie 2021) Reclamantul a beneficiat de un proces echitabil în sensul articolului 6 alineatele (1) și (3) litera (c) din convenție? În special, având în vedere principiile enunțate în Hotărârea Beuze c. Belgia ([GC], nr 71409/10, § 151 194, 9 noiembrie 2018), se poate considera că procedura penală împotriva reclamantului a fost echitabilă în ansamblul său, în pofida lipsei unui avocat în cadrul audierilor și interogatoriilor desfășurate în etapa anterioară procesului și în pofida lipsei de informare a dreptului la tăcere

Publié le 25 juillet 2022

TROISIÈME SECTION

Requête n

o

52972/12

Koen LEUS

contre la Belgique

introduite le 3 août 2012

communiquée le 8 juillet 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne

la condamnation pénale du requérant pour exercice illégal de la médecine vétérinaire.

Le 4 mars 2010, le tribunal correctionnel de Gand condamna le requérant entre autres du chef d’exercice illégal de la médecine vétérinaire. Le 26 mai 2011, la cour d’appel de Gand confirma la condamnation du requérant. Le 7

février 2012, la Cour de cassation déclara irrecevable le mémoire en cassation soumis par le requérant

et rejeta le pourvoi au motif que le mémoire comportait la mention suivante

: «

Pour les demandeurs en cassation, leur avocat

(...)

», suivie de la mention «

loco

», elle-même suivie d’un autre nom, sans mention de la qualité du signataire.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint d’un formalisme excessif de la Cour de cassation. Il se plaint aussi de l’utilisation lors de son procès de déclarations faites aux enquêteurs sans l’assistance d’un avocat et sans avoir été informé de son droit au silence.

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Le requérant a-t-il épuisé les voies de recours internes au sens de l’article 35 § 1 de la Convention (voir

Olivier c.

Belgique

(déc.), n

o

34708/08, §§ 24-26, 19 mai 2015

; voir aussi

Zubac

c. Croatie

[GC], n

o

40160/12, §§

96-99, 5

avril 2018)

?

Le rejet, par la Cour de cassation, du pourvoi en cassation du requérant résulte-t-il, en l’espèce, d’un formalisme excessif ayant constitué une violation du droit d’accès à un tribunal tel que garanti par l’article 6 § 1 de la Convention

? En particulier, ce rejet était-il

suffisamment prévisible pour l’intéressé

compte tenu de la législation applicable

à l’époque pertinente et était-il proportionné au but poursuivi

(voir

Zubac

, précité, §§ 96-99, et

Willems et Gorjon c. Belgique

, n

os

74209/16 et 3 autres, §§ 76-89, 21

septembre 2021) ?

2.

Le requérant a-t-il bénéficié d’un procès

équitable au sens de l’article

6 §§

1 et 3 c) de la

Convention

? En particulier, eu égard aux principes énoncés dans l’arrêt

Beuze c. Belgique

([GC], n

o

71409/10, §§ 151

‑

194, 9 novembre 2018), peut-on considérer que la procédure pénale menée contre le requérant a été équitable dans son ensemble malgré l’absence d’un avocat lors des auditions et interrogatoires menés durant la phase préalable au procès et malgré le défaut d’information du droit au silence

?