2ra-761/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

2ra-761/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-761/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. P. Harmaniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Iu. Cimpoi, Iu. Cotruță, I. Secrieru)

ÎNCHEIERE

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Elena Cobzac

Victor Boico

Anatolie Țurcan

Ion Guzun

examinând recursul declarat de către Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul

Igor Hlopețchi

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș

împotriva Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

și repararea prejudiciului moral

împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către avocatul Igor Hlopețchi în interesele lui Valentin

Cucoș și menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani

constată:

La 13 august 2018, Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea

prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că la 9 martie 2015, a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu

privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.

Astfel, prima ședință a fost fixată pentru data de 27 martie 2015, iar în total

în prima instanță au avut loc șapte ședințe judiciare.

A remarcat că, contrar prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

1

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prima instanță a încălcat termenul de

3 luni calendaristice la examinarea cererii de chemare în judecată.

Prin hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

a fost admisă acțiunea parțial, constată încălcarea art. 6 din CEDO urmare a

neexecutării hotărârii judecătorești definitive din 7 februarie 2008 a Curții de Apel

Chișinău, încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 17 200 de

euro sau echivalentul acestei sume în valută națională la momentul executării

hotărârii și suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și

cheltuielile de judecată în sumă de 3 000 de lei, în rest, acțiunea fiind respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, iar apelul declarat de

el a fost admis, fiind modificată hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, în partea încasării prejudiciului moral și majorat

prejudiciul moral de la 10 000 de lei la 50 000 de lei.

Prin decizia din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată decizia din

30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cauza fiind trimisă la rejudecare în

alt complet de judecată la Curtea de Apel Chișinău.

Prin decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Valentin Cucoș și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

iar hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău a fost

menținută.

Prin decizia din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost

admise recursurile declarate de Valentin Cucoș și de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, casată decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

cauza fiind trimisă la rejudecare în alt complet de judecată la Curtea de Apel

Chișinău.

Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și modificată

hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, prin

micșorarea cuantumului despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu material

pentru plata chiriei de la suma de 17 200 de euro până la suma de 9 600 de euro

pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 noiembrie 2014, precum și a prejudiciului

moral de la suma de 10 000 de lei la suma de 1 000 de lei.

Prin decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis recursul

declarat de el și casată parțial decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, fiindu-i acordată suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, iar

în rest decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din

2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău au fost menținute.

Reclamantul a invocat că complexitatea cauzei este relativ simplă, aceasta

nu implică un număr mare de participanți la proces, de martori și nici de specialiști,

comportamentul său a fost de bună-credință, iar deficiențele examinării sunt

2

imputabile exclusiv statului, totodată miza litigiului pentru el avea un caracter

vital.

Prin urmare, a evidențiat că prin durata excesivă a procesului de peste 3 ani

și 3 luni, i-a fost încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei, fapt

ce contravine art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei intentate împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, intervenienți accesorii executorii judecătorești Oleg

Ungureanu și Anatolie Chiosa privind constatarea încălcării dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și

prejudiciului moral pentru perioada 9 martie 2015 - momentul pronunțării

hotărârii, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 200 001 lei cauzat

prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a pricinii civile.

Pe parcursul examinării cauzei, Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor

Hlopețchi a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor și de modificare a

obiectului și temeiului acțiunii împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, prin care a solicitat

constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei

civile intentate la acțiunea lui Valentin Cucoș împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenienți accesorii executorii judecătorești Oleg

Ungureanu și Anatolie Chiosa privind constatarea încălcării dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și

moral pentru perioada 9 martie 2015-18 iulie 2018, cu repararea prejudiciului

moral în mărime de 200 001 de lei, constatarea faptului încălcării dreptului la

executarea în termen rezonabil a deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău și a deciziei din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, adoptate în

pricina civilă menționată, cu repararea prejudiciului moral în mărime de 200 001

lei, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a dobânzilor de întârziere

conform art. 619 Codul civil și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de

3 500 lei.

Prin încheierea protocolară din 7 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău

sediul Buiucani, a fost atras în proces în calitate de copârât Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova.

Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi și menținută

hotărârea primei instanțe.

La 4 martie 2020, Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi a

declarat recurs împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

3

solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de hotărâre de

admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le ilegale, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au

pătruns în esența pricinii deduse judecății, nu au elucidat și nu au constatat pe

deplin circumstanțele importante pentru justa soluționare a pricinii, au plasat

selectiv constatările din raportul întocmit în baza Legii nr. 87/2011, au determinat

incorect sarcina probațiunii, au soluționat chestiunile de fapt în mod unilateral,

favorizând poziția intimaților, au aplicat în mod eronat legea și au pronunțat o

decizie care contravine practicii judiciare uniformizate și creează premise solide

pentru condamnarea Republicii Moldova la CEDO.

La 26 martie 2020, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de

recurs depusă de Valentin Cucoș, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele

dosarului (f. d. 186), fiind recepționată de către Ministerului Justiției al Republicii

Moldova la 5 mai 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele

cauzei (f. d. 191).

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova să-și expună poziția față

de temeiurile recursului.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a înceta

procedura de recurs din considerentele ce urmează.

În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune,

printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de

recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se

constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.

În conformitate cu prevederile art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art.434.

Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul declarat de către

Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi împotriva deciziei din

14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus numai la data de 4 martie

2020, prin urmare cu depășirea temenului de 2 luni, care este unul de decădere și

nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs relevă că motivul invocat de către recurentul Valentin

Cucoș în justificarea depunerii recursului menționat în interiorul termenului

prevăzut de lege, nu îndeplinește cerințele legale.

4

În susținerea opiniei date, instanța de recurs va reține că din procesul-verbal

al ședinței instanței de apel rezultă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău

din 14 mai 2019, a fost pronunțat în prezența reprezentantului lui Valentin Cucoș,

avocatul Igor Hlopețchi (f. d. 153-155).

Totodată, materialele cauzei denotă că la data examinării cauzei în instanța

de apel, avocatului Igor Hlopețchi i s-a comunicat contra semnătură dreptul de a

face cunoștință cu partea motivată a deciziei instanței de apel după expirarea

termenului de 30 de zile (f. d. 152).

La fel se constată ca la 22 mai 2019, decizia din 14 mai 2019 a fost publicată

pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, iar la 30 mai 2019, în termenul prevăzut

de art. 389 alin. (4) CPC, instanța de apel a expediat în adresa părților și copia

deciziei integrale din 14 mai 2019 (f. d. 168).

Astfel, se constată cu certitudine că recurentul Valentin Cucoș a avut

posibilitatea de a lua cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel începând cu

data de 23 mai 2019, or, fiind partea interesată în soarta soluționării prezentei

cauze, acesta urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile

sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat, ce a și generat omiterea termenului de

declarare a recursului.

În acest context se va nota că, depunerea recursului după o perioadă de

aproximativ 10 luni, indică la absența oricărei explicații plauzibile cu privire la

motivul pentru care recurentul Valentin Cucoș nu a putut să depună recursul în

termen, drept urmare, fiind sfidat un întreg proces judiciar.

Distinct de aceste constatări, instanța de recurs relevă că nu poate fi reținut

argumentul recurentului Valentin Cucoș cu referire la faptul că despre decizia din

14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a aflat numai la 4 martie 2020, când a depus

cerere în adresa instanței de fond, prin care a solicitat posibilitatea de a face

cunoștință cu materialele cauzei.

Recurentul nu a invocat un motiv serios și convingător care să justifice

imposibilitatea de a face cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel după un

termen de 30 de zile de la pronunțarea acesteia, fiind cert că doar formularea unei

mențiuni pe o cerere precum că decizia instanței de apel a fost primită la 4 martie

2020, fără a se proba buna-credință a acțiunilor recurentului, justifică depășirea

excesivă a termenului legal de 2 luni de depunere a recursului, prevăzut de art. 434

alin. (1) CPC.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de

art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției,

care exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia

este principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția

definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.

Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității raporturilor

juridice, în situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui

recurs nu este nelimitată.

Astfel, prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru

exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării

5

termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în

acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții

Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din

3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță

nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile

în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou

descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de

introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru

motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul

securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul

Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi, a depus cererea de recurs

cu omiterea excesivă a termenului de declarare a recursului, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia că, sub sancțiunea articolului 4451 CPC, procedura de recurs intentată

la cererea formulată de recurent trebuie încetată, din cauza existenței temeiului

prevăzut la articolul 433 lit. b) CPC.

În conformitate cu art. 4451 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se încetează procedura în ordine de recurs, intentată în baza recursului

declarat de către Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi împotriva

deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Justiției și

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Elena Cobzac

Victor Boico

Anatolie Țurcan

Ion Guzun

6