2ra-761/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei şi repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- termenul de declarare a recursului, încetarea procedurii de recurs
2ra-761/20 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-761/20
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. P. Harmaniuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Iu. Cimpoi, Iu. Cotruță, I. Secrieru)
ÎNCHEIERE
16 decembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Elena Cobzac
Victor Boico
Anatolie Țurcan
Ion Guzun
examinând recursul declarat de către Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul
Igor Hlopețchi
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș
împotriva Ministerului Justiției și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei
și repararea prejudiciului moral
împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către avocatul Igor Hlopețchi în interesele lui Valentin
Cucoș și menținută hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani
constată:
La 13 august 2018, Valentin Cucoș a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea
prejudiciului moral.
În motivarea acțiunii a invocat că la 9 martie 2015, a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești, repararea prejudiciului material și prejudiciului moral.
Astfel, prima ședință a fost fixată pentru data de 27 martie 2015, iar în total
în prima instanță au avut loc șapte ședințe judiciare.
A remarcat că, contrar prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 87 din
21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în
1
termen rezonabil a hotărârii judecătorești, prima instanță a încălcat termenul de
3 luni calendaristice la examinarea cererii de chemare în judecată.
Prin hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,
a fost admisă acțiunea parțial, constată încălcarea art. 6 din CEDO urmare a
neexecutării hotărârii judecătorești definitive din 7 februarie 2008 a Curții de Apel
Chișinău, încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al
Republicii Moldova în beneficiul său a prejudiciului material în sumă de 17 200 de
euro sau echivalentul acestei sume în valută națională la momentul executării
hotărârii și suma de 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și
cheltuielile de judecată în sumă de 3 000 de lei, în rest, acțiunea fiind respinsă ca
neîntemeiată.
Prin decizia din 30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, iar apelul declarat de
el a fost admis, fiind modificată hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei
Buiucani mun. Chișinău, în partea încasării prejudiciului moral și majorat
prejudiciul moral de la 10 000 de lei la 50 000 de lei.
Prin decizia din 26 aprilie 2017 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis
recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, casată decizia din
30 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, cauza fiind trimisă la rejudecare în
alt complet de judecată la Curtea de Apel Chișinău.
Prin decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse
apelurile declarate de Valentin Cucoș și Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
iar hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău a fost
menținută.
Prin decizia din 22 noiembrie 2017 a Curții Supreme de Justiție, au fost
admise recursurile declarate de Valentin Cucoș și de Ministerul Justiției al
Republicii Moldova, casată decizia din 29 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău,
cauza fiind trimisă la rejudecare în alt complet de judecată la Curtea de Apel
Chișinău.
Prin decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și modificată
hotărârea din 2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, prin
micșorarea cuantumului despăgubirilor acordate cu titlu de prejudiciu material
pentru plata chiriei de la suma de 17 200 de euro până la suma de 9 600 de euro
pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 30 noiembrie 2014, precum și a prejudiciului
moral de la suma de 10 000 de lei la suma de 1 000 de lei.
Prin decizia din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins
recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, admis recursul
declarat de el și casată parțial decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel
Chișinău, fiindu-i acordată suma de 40 000 de lei cu titlu de prejudiciul moral, iar
în rest decizia din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din
2 noiembrie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău au fost menținute.
Reclamantul a invocat că complexitatea cauzei este relativ simplă, aceasta
nu implică un număr mare de participanți la proces, de martori și nici de specialiști,
comportamentul său a fost de bună-credință, iar deficiențele examinării sunt
2
imputabile exclusiv statului, totodată miza litigiului pentru el avea un caracter
vital.
Prin urmare, a evidențiat că prin durata excesivă a procesului de peste 3 ani
și 3 luni, i-a fost încălcat dreptul la examinarea în termen rezonabil a cauzei, fapt
ce contravine art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului
și a Libertăților Fundamentale.
Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011
privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la
judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen
rezonabil a hotărârii judecătorești.
A solicitat admiterea acțiunii, constatarea faptului încălcării dreptului la
examinarea în termen rezonabil a cauzei intentate împotriva Ministerului Justiției
al Republicii Moldova, intervenienți accesorii executorii judecătorești Oleg
Ungureanu și Anatolie Chiosa privind constatarea încălcării dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și
prejudiciului moral pentru perioada 9 martie 2015 - momentul pronunțării
hotărârii, precum și repararea prejudiciului moral în mărime de 200 001 lei cauzat
prin încălcarea dreptului la examinarea în termen rezonabil a pricinii civile.
Pe parcursul examinării cauzei, Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor
Hlopețchi a depus cerere de majorare a cuantumului pretențiilor și de modificare a
obiectului și temeiului acțiunii împotriva Ministerului Justiției al Republicii
Moldova și Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova, prin care a solicitat
constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei
civile intentate la acțiunea lui Valentin Cucoș împotriva Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, intervenienți accesorii executorii judecătorești Oleg
Ungureanu și Anatolie Chiosa privind constatarea încălcării dreptului la executarea
în termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului material și
moral pentru perioada 9 martie 2015-18 iulie 2018, cu repararea prejudiciului
moral în mărime de 200 001 de lei, constatarea faptului încălcării dreptului la
executarea în termen rezonabil a deciziei din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel
Chișinău și a deciziei din 18 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, adoptate în
pricina civilă menționată, cu repararea prejudiciului moral în mărime de 200 001
lei, încasarea din contul pârâților în beneficiul lui a dobânzilor de întârziere
conform art. 619 Codul civil și a cheltuielilor de asistență juridică în mărime de
3 500 lei.
Prin încheierea protocolară din 7 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău
sediul Buiucani, a fost atras în proces în calitate de copârât Ministerul Finanțelor al
Republicii Moldova.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul
Buiucani, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
Prin decizia din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi și menținută
hotărârea primei instanțe.
La 4 martie 2020, Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi a
declarat recurs împotriva deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,
3
solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de hotărâre de
admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,
considerându-le ilegale, deoarece instanțele de judecată ierarhic inferioare nu au
pătruns în esența pricinii deduse judecății, nu au elucidat și nu au constatat pe
deplin circumstanțele importante pentru justa soluționare a pricinii, au plasat
selectiv constatările din raportul întocmit în baza Legii nr. 87/2011, au determinat
incorect sarcina probațiunii, au soluționat chestiunile de fapt în mod unilateral,
favorizând poziția intimaților, au aplicat în mod eronat legea și au pronunțat o
decizie care contravine practicii judiciare uniformizate și creează premise solide
pentru condamnarea Republicii Moldova la CEDO.
La 26 martie 2020, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova și
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova a fost expediată copia cererii de
recurs depusă de Valentin Cucoș, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 186), fiind recepționată de către Ministerului Justiției al Republicii
Moldova la 5 mai 2020, ceea ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele
cauzei (f. d. 191).
Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme
de Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Justiției al Republicii
Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova să-și expună poziția față
de temeiurile recursului.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a înceta
procedura de recurs din considerentele ce urmează.
În conformitate cu prevederile art. 4451 CPC, instanța de recurs dispune,
printr-o încheiere care nu se supune niciunei căi de atac, încetarea procedurii de
recurs, din oficiu sau la cerere, dacă după declararea admisibilității recursului se
constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433.
În conformitate cu prevederile art. 433 lit. b) CPC, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului
de declarare prevăzut la art.434.
Potrivit art. 434 CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data
comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.
La caz, prin prisma normei enunțate, se constată că recursul declarat de către
Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi împotriva deciziei din
14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost depus numai la data de 4 martie
2020, prin urmare cu depășirea temenului de 2 luni, care este unul de decădere și
nu poate fi restabilit.
Instanța de recurs relevă că motivul invocat de către recurentul Valentin
Cucoș în justificarea depunerii recursului menționat în interiorul termenului
prevăzut de lege, nu îndeplinește cerințele legale.
4
În susținerea opiniei date, instanța de recurs va reține că din procesul-verbal
al ședinței instanței de apel rezultă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău
din 14 mai 2019, a fost pronunțat în prezența reprezentantului lui Valentin Cucoș,
avocatul Igor Hlopețchi (f. d. 153-155).
Totodată, materialele cauzei denotă că la data examinării cauzei în instanța
de apel, avocatului Igor Hlopețchi i s-a comunicat contra semnătură dreptul de a
face cunoștință cu partea motivată a deciziei instanței de apel după expirarea
termenului de 30 de zile (f. d. 152).
La fel se constată ca la 22 mai 2019, decizia din 14 mai 2019 a fost publicată
pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, iar la 30 mai 2019, în termenul prevăzut
de art. 389 alin. (4) CPC, instanța de apel a expediat în adresa părților și copia
deciziei integrale din 14 mai 2019 (f. d. 168).
Astfel, se constată cu certitudine că recurentul Valentin Cucoș a avut
posibilitatea de a lua cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel începând cu
data de 23 mai 2019, or, fiind partea interesată în soarta soluționării prezentei
cauze, acesta urma să întreprindă toate măsurile necesare de a proteja drepturile
sale de acces la instanță, fapt, însă ignorat, ce a și generat omiterea termenului de
declarare a recursului.
În acest context se va nota că, depunerea recursului după o perioadă de
aproximativ 10 luni, indică la absența oricărei explicații plauzibile cu privire la
motivul pentru care recurentul Valentin Cucoș nu a putut să depună recursul în
termen, drept urmare, fiind sfidat un întreg proces judiciar.
Distinct de aceste constatări, instanța de recurs relevă că nu poate fi reținut
argumentul recurentului Valentin Cucoș cu referire la faptul că despre decizia din
14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a aflat numai la 4 martie 2020, când a depus
cerere în adresa instanței de fond, prin care a solicitat posibilitatea de a face
cunoștință cu materialele cauzei.
Recurentul nu a invocat un motiv serios și convingător care să justifice
imposibilitatea de a face cunoștință cu decizia motivată a instanței de apel după un
termen de 30 de zile de la pronunțarea acesteia, fiind cert că doar formularea unei
mențiuni pe o cerere precum că decizia instanței de apel a fost primită la 4 martie
2020, fără a se proba buna-credință a acțiunilor recurentului, justifică depășirea
excesivă a termenului legal de 2 luni de depunere a recursului, prevăzut de art. 434
alin. (1) CPC.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție relevă că dreptul la un proces echitabil, care este garantat de
art. 6 § 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției,
care exprimă preeminența dreptului, unul din elementele fundamentale ale căreia
este principiul securității raporturilor juridice care stabilește, între altele, că soluția
definitivă a instanței de judecată nu trebuie pusă în discuție.
Or, admiterea unui recurs tardiv, ar încălca principiul securității raporturilor
juridice, în situația în care marja de apreciere a termenului de depunere a unui
recurs nu este nelimitată.
Astfel, prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru
exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării
5
termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în
acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții
Europene a Drepturilor Omului în speța Ponomaryov contra Ucrainei din
3 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță
nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile
în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recurentul
Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi, a depus cererea de recurs
cu omiterea excesivă a termenului de declarare a recursului, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge
la concluzia că, sub sancțiunea articolului 4451 CPC, procedura de recurs intentată
la cererea formulată de recurent trebuie încetată, din cauza existenței temeiului
prevăzut la articolul 433 lit. b) CPC.
În conformitate cu art. 4451 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se încetează procedura în ordine de recurs, intentată în baza recursului
declarat de către Valentin Cucoș, reprezentat de avocatul Igor Hlopețchi împotriva
deciziei din 14 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de
chemare în judecată depusă de Valentin Cucoș împotriva Ministerului Justiției și
Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței, Ala Cobăneanu
judecătorul
Judecătorii Elena Cobzac
Victor Boico
Anatolie Țurcan
Ion Guzun
6