DIZAYN TEKNIK BORU VE ELEMANLARI SANAYI VE TICARET ANONIM ȘIRKETI AND OTHERS v. TÜRKİYE

Publicat la 27 octombrie 2025 SECȚIONUL Nr. 6198/18 DİZAYN TEKNİK BORU VE ELEMANLARI SANAYİ VE TİCARET ANONİM ȘİRKETİ și alții împotriva Türkiye depus la 23 ianuarie 2018 a comunicat la 8 octombrie 2025 OBSERVAȚIA CAZULUI Cererea se referă în principal la o protecție presupusă insuficientă a drepturilor de proprietate ale reclamanților și la adoptarea de hotărâri contradictorii de către instanțele interne în ceea ce privește tratamentul unui litigiu de drept privat între părțile private. Reclamanții sunt o societate (primul reclamant) și două persoane fizice (al doilea și al treilea reclamant, a se vedea tabelul anexat). Testatorul în ceea ce privește al doilea și al treilea reclamant („testatorul”) a fost acordat un brevet de către instituția turcă de brevet în 1998 pentru invenția sa a unui conducte plutitor destinat transportului subacvatic de substanțe fluide. Se presupune că a fost autorul proiectului care a fost pregătit în scopul transferului de apă de la Türkiye la insula Cipru prin intermediul unui conducte subacvatic. Testatorul, prima societate solicitantă (Dizayn Teknik Boru ve Elemanları Sanayi ve Ticaret Anonim Șirketi ) și o companie terță („societate A.”) au fost de acord să formeze un consorțiu pentru implementarea proiectului testatorului. În 1997, proiectul a fost prezentat Ministerului de Stat la o întâlnire la care a participat testatorul. În 2004, societatea A. a depus o cerere de brevet pentru o invenție de natură similară la proiectul de testator brevetat și a fost ulterior acordat un brevet la o dată neespecificată. În 2005, un contract de punere în aplicare a proiectului de transfer de apă de la Türkiye la insula Cipru a fost acordat unui consorțiu condus de A. Societatea, care nu includea testatorul sau societatea reclamantă. În 2007, testatorul a transferat toate drepturile conferite de brevetul său societății solicitantă. În 2007, testatorul și societatea reclamantă au depus o acțiune de compensare în favoarea Tribunalului Istanbul al Instituției pentru Drepturile Proprietății Intelectuale și Industriale împotriva A. Au solicitat o declarație că brevetele și drepturile de autor au fost încălcate, o ordine de prevenire și încetare a actelor presupuse ilegale, precum și prejudiciu material și moral. În 2008, testatorul și societatea reclamantă, au inițiat proceduri în fața Curții de Drepturi Intelectuale și Industriale din Istanbul, solicitând A. La 15 martie 2012, instanța internă a anulat brevetul societății A.. La 21 septembrie 2012, Tribunalul Istanbul I-a respins declarațiile testatorului și ale primului reclamant după evaluarea separată a acuzațiilor privind drepturile de autor, încălcarea brevetelor și concurența neloială bazate pe avizele experților. În ceea ce privește cererea de încălcare a brevetului, instanța internă a determinat că elementele descrise în cererea de brevet al societății A. nu sunt echivalente cu cele din brevetul reclamantului. Curtea a motivat în continuare faptul că invalidarea brevetului societății A. în martie 2012 nu a avut nici un impact asupra contractului pentru proiectul de transfer de apă, deoarece decizia emise la 15 Martie 2012 nu a fost încă finala. La 4 iunie 2013, Curtea de Casație a susținut hotărârea Curții Istanbul a 4-a Curtea privind drepturile de proprietate intelectuală și industrială care a anulat brevetul societății A.. La 15 aprilie 2014, Curtea de Casație a susținut hotărârea Istanbul a 1-a Curtea privind drepturile de proprietate intelectuală și industrială. După moartea testatorului, reclamanții au depus o cerere individuală în fața Curții Constituționale, susținând încălcări ale dreptului lor la un proces echitabil și a dreptului lor la proprietate. La 15 iunie 2017, Curtea Constituțională a declarat plângerile lor vădit nefondat. Decizia a fost notificată reclamanților la 31 iulie 2017. În baza articolului 6 din Convenție, reclamanții se plâng de hotărâri contradictorii dictate de diferite instanțe cu privire la același subiect, de eșecul instanțelor interne de a evalua în mod corespunzător dovezile și de presupusă arbitrare în raționamentul hotărârilor. În temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții susțin în esență că drepturile lor de proprietate intelectuală nu au fost protejate în mod adecvat de către instanțe, deoarece nu au obținut compensații pentru încălcarea drepturilor lor de brevet de către societatea A.. Reclamanții au avut o audiere echitabilă în ceea ce privește determinarea drepturilor și obligațiilor lor civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În acest context, a fost respectat principiul certitudinei juridice în cadrul procedurii încurcate, având în vedere hotărârile Curții de Casație din 15 aprilie 2014 și 4 iunie 2013 (a se vedea principiile relevante Aydın și alții/Türkiye (dec.), nr. 23721/11, §§ 50-61, 16 mai 2023, și Rozalia Avram c. România , nr. 19037/07, § 42, 16 septembrie 2014)? A existat o încălcare a dreptului reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. În acest context, având în vedere obligația pozitivă a statului de a asigura în sistemul său juridic intern că drepturile de proprietate sunt suficient de protejate prin lege și că sunt prevăzute măsuri adecvate prin care victima unei interferențe poate încerca să-și justifice drepturile, inclusiv, dacă este cazul, prin a solicita daune în ceea ce privește orice pierdere suferită (a se vedea Blumberga c. Letonia , nr. 70930/01, § 67, 14 octombrie 2008) au fost reclamanții o oportunitate de a contesta în mod eficient interferența presupusă cu dreptul lor la proprietate și de a obține o redresare adecvată? În special, reclamanții au fost furnizate suficiente garanții procedurale în timpul procedurii dinaintea instanțelor interne (a se vedea Anheuser-Busch Inc. c. Portugalia [GC], nr. 73049/01, § 83, CEDH 2007 I)? Apendice nr. Numele reclamantului Anul nașterii/registrării Naționalitate Locul de reședință Dizayn Teknik Boru ve Elemanları Sanayi ve Ticaret Anonim Șirketi 1987 Turc Istanbul Ayten ORUN 1943 Turc Istanbul Mesut Sinan ORUN 1977 Turc Istanbul

Published on 27 October 2025

SECOND SECTION

Application no. 6198/18

DİZAYN TEKNİK BORU VE ELEMANLARI SANAYİ VE TİCARET ANONİM ȘİRKETİ and Others

against Türkiye

lodged on 23 January 2018

communicated on 8 October 2025

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application mainly concerns allegedly insufficient protection of the applicants’ property rights and the adoption of contradictory judgments by the domestic courts in their treatment of a private law dispute between private parties. The applicants are a company (the first applicant) and two natural persons (the second and third applicants, see the appended table).

The testator in respect of the second and third applicants (“the testator”) was granted a patent by the Turkish Patent Institution in 1998 for his invention of a floating pipeline designed to transport fluid substances underwater. He was allegedly the author of the project which was prepared for the purpose of transferring water from Türkiye to the island of Cyprus via an underwater pipeline.

The testator, the first applicant company (

Dizayn Teknik Boru ve Elemanları Sanayi ve Ticaret Anonim Șirketi

) and a third-party company (“A.

company”) agreed to form a consortium to implement the testator’s project. In 1997, the project was presented to the State Ministry at a meeting attended by the testator.

In 2004, the A. company filed a patent application for an invention of a similar nature to the testator’s patented design and was subsequently granted a patent on an unspecified date.

In 2005, a contract for the implementation of the water transfer project from Türkiye to the island of Cyprus was awarded to a consortium led by the A.

company, which did not include the testator or the applicant company.

In 2007, the testator transferred all rights conferred by his patent to the applicant company.

In 2007, the testator and the applicant company lodged an action for compensation with the Istanbul 1st Intellectual and Industrial Property Rights Court against the A.

company. They sought a declaration that their patent and copyright had been infringed, an order for the prevention and cessation of the allegedly unlawful acts, as well as pecuniary and non-pecuniary damages.

In 2008, the testator and the applicant company, initiated proceedings before the Istanbul 4th Intellectual and Industrial Property Rights Court, requesting the A.

company’s patent to be declared null and void. On 15

March 2012 the domestic court annulled the A.

company’s patent.

On 21 September 2012 the Istanbul 1st Intellectual and Industrial Property Rights Court dismissed the testator’s and the first applicant’s claims after separately assessing the allegations concerning copyright, patent infringement and unfair competition based on expert opinions.

Regarding the patent infringement claim, the domestic court determined that the elements described in the A.

company’s patent application were not equivalent to those in the applicants’ patent. The court further reasoned that the invalidation of the A.

company’s patent in March 2012 had no impact on the contract for the water transfer project, as the decision delivered on 15

March 2012 was not yet final.

On 4 June 2013 the Court of Cassation upheld the judgment of the Istanbul 4th

Intellectual and Industrial Property Rights Court nullifying the A.

company’s patent.

On 15 April 2014 the Court of Cassation upheld the judgment of the Istanbul 1st Intellectual and Industrial Property Rights Court.

Following the testator’s death, the applicants lodged an individual application before the Constitutional Court, alleging violations of their right to a fair trial and of their right to property. On 15 June 2017 the Constitutional Court declared their complaints manifestly ill-founded. The decision was notified to the applicants on 31 July 2017.

Relying on Article 6 of the Convention, the applicants complain of conflicting judgments delivered by different courts on the same subject matter, the failure of the domestic courts to properly evaluate the evidence, and alleged arbitrariness in the reasoning in the judgments.

Under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, the applicants essentially argue that their intellectual property rights have not been adequately protected by the courts as they did not obtain compensation for the violation of their patent rights by the A.

company.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Did the applicants have a fair hearing in the determination of their civil rights and obligations, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention?

In this framework, was the principle of legal certainty respected in the impugned proceedings, in view of the judgments of the Court of Cassation dated 15 April 2014 and 4 June 2013 (see for the relevant principles

Aydın and Others v Türkiye

(dec.), no. 23721/11, §§ 50-61, 16 May 2023, and

Rozalia Avram v. Romania

, no. 19037/07, § 42, 16 September 2014)?

2.

Has there been a violation of the applicants’ right to the peaceful enjoyment of possessions under Article 1 of Protocol No. 1? In this context, having regard to the State’s positive obligation to ensure in its domestic legal system that property rights are sufficiently protected by law and that adequate remedies are provided whereby the victim of an interference can seek to vindicate his rights, including, where appropriate, by claiming damages in respect of any loss sustained (see

Blumberga v. Latvia

, no. 70930/01, §

67, 14

October 2008), were the applicants afforded an opportunity of challenging effectively the alleged interference with their right to property and obtaining adequate redress? In particular, were the applicants provided with sufficient procedural guarantees during the proceedings before the domestic courts (see

Anheuser-Busch Inc. v. Portugal

[GC], no. 73049/01, § 83, ECHR

2007

‑

I)?

APPENDIX

No.

Applicant’s Name

Year of birth/registration

Nationality

Place of residence

1.

Dizayn Teknik Boru ve Elemanları Sanayi ve Ticaret Anonim Șirketi

1987

Turkish

Istanbul

2.

Ayten ORUN

1943

Turkish

Istanbul

3.

Mesut Sinan ORUN

1977

Turkish

Istanbul