3ra-1074/20 — cu privire la anularea actului administrativ

3ra-1074/20 — cu privire la anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-1074/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru

ÎNCHEIERE

25 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexei Mardari,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alexei Mardari împotriva Primăriei municipiului Chișinău și Consiliului

municipal Chișinău cu privire la anularea actelor administrative, obligarea

recunoașterii dreptului de proprietate și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de către Alexei Madari și s-a menținut hotărârea

din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 20 aprilie 2018 Alexei Mardari a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului mun. Chișinău, prin care

a solicitat anularea deciziilor Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30.12.2004

(21913/05), nr. 2/18-2 din 27.02.2014 (0100/15/193025) în partea înregistrării

dreptului de proprietate asupra bunului imobil teren, cu nr. cadastral XXXXX de

către mun. Chișinău, obligarea pârâților de a recunoaște dreptul de proprietate asupra

bunului imobil teren cu nr. cadastral XXXXX pe numele său ca fiind succesorul în

drepturi a defunctei Elena Mardari, precum și repararea prejudiciului moral în

mărime de 10 000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul Alexei Mardari a indicat că la data de 24

august 2017 s-a adresat către Consiliul mun. Chișinău cu cererea nr. M-6434/17,

prin care a solicitat rectificarea înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXX amplasat în mun. Chișinău, sect. Rîșcani str.

XXXXX, în baza deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30.12.2004

(21913/05) și deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 2/18-2 din 27.02.2014

(0100/15/193025), pe numele moștenitorul Alexei Mardari în urma decesului mamei

sale, Elena Mardari în anul 2013; rectificarea suprafeței terenului de 0,2255 ha în

0,3670 ha, conform avizului de plată pe bunurile imobile.

1

Motivul adresării este modificarea înregistrării în Registrul bunurilor imobile,

unde ca proprietar al terenului cu nr. cadastral XXXXX este indicat mun. Chișinău,

fapt care nu corespunde adevărului, contravine prevederilor legale și anume,

contravine procedurii efectuării înregistrării primare masive a bunurilor imobile și a

drepturilor asupra lor, conform alin. 53 cap. IV. Particularitățile efectuării

înregistrării primare masive din instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor

imobile și a drepturilor asupra lor nr. 112 din 22.06.2005.

Reclamantul a explicat că părinții săi Serafim Mardari și Elena Mardari,

conform înregistrării din cartea de casă, au locuit la adresa mun. Chișinău, str.

XXXXX din anul 1954, iar conform alin. l.5 al deciziei Primăriei mun. Chișinău nr.

11/68-8 din 06.05.1999, a fost recunoscut dreptul de proprietate asupra imobilelor

construite în mod neautorizat pe teritoriul mun. Chișinău de către Elena Mardari.

Din informația primită de la Primăria mun. Chișinău, petiția a fost transmisă

spre examinare Direcției Generale Arhitectură Urbanism și Relații Funciare.

Ulterior, s-a adresat la Direcția Generală Arhitectură Urbanism și Relații

Funciare din cadrul Primăriei mun. Chișinău, fiind prezentate actele pe care le

deține, solicitând clarificarea situației formate, cu remiterea răspunsului la adresa sa,

însă până la moment nu a primit un careva răspuns.

Prin hotărârea din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

respins cererea lui Alexei Mardari împotriva Primăriei mun. Chișinău și Consiliului

mun. Chișinău cu privire la anularea deciziilor Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-

1 din 30.12.2004 și nr. 2/18-2 din 27.02.2014 în partea înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunului imobil teren cu nr. cadastral XXXXX de către mun.

Chișinău ca fiind tardivă. S-a respins cererea lui Alexei Mardari cu privire la

obligarea recunoașterii dreptului de proprietate asupra bunului imobil teren cu nr.

cadastral XXXXX pe numele lui Alexei Mardari ca succesor al defunctei Elena

Mardari și repararea prejudiciului moral în mărime de 10 000 lei, ca fiind

neîntemeiată. (f.d. 74, 82-86)

Prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Alexei Mardari și s-a menținut hotărârea din 28 martie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 105, 106-114)

Instanța de fond și instanța de apel în motivarea soluției sale au reținut că la

data de 24 august 2017 Alexei Mardari s-a adresat cu o cerere către Consiliul mun.

Chișinău, solicitând rectificarea înregistrării dreptului său de proprietate asupra

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun. Chișinău, sectorul

Rîșcani, str. XXXXX, având calitatea de moștenitor al Elenei Mardari, căreia prin

decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 11/68-8 din 06.05.1999 i-a fost recunoscut

dreptul de proprietate asupra imobilului de pe acest teren. Potrivit extrasului din

Registrul bunurilor imobile, s-a stabilit că, bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX

reprezintă un teren pentru construcții cu suprafața de 0,2255 ha, proprietate a

municipiului Chișinău, iar careva construcții pe acest teren nefiind amplasate.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că potrivit deciziei Primăriei

mun. Chișinău nr. 11/68-8 din 06 mai 1999, s-a decis de a recunoaște dreptul de

proprietate asupra imobilelor construite în mod neautorizat pe teritoriul mun.

Chișinău după cum urmează: pct. 1.5 - casa de locuit lit. „A1”, „a”, „a1” din str.

2

XXXXX, cu suprafața totală de 38,0 m.p., cu suprafața locativă de 24,4 m.p.,

inclusiv șura nr. 1-17,3 m.p., șura nr. 2-6,4 m.p., șura nr. 3 - 11,3 m.p., construite de

către Elena Mardari. Prin decizia nr. 2/18-2 din 27.02.2014, s-au aprobat terenurile

proprietate municipală potrivit planurilor cadastrale (geometrice) și s-au clasat pe

domeniul public și privat, conform listei anexate, în listă la nr. 428 fiind indicat -

terenul cu nr. cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,2255 ha, cu clasarea în domeniul

privat.

Prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/13-1 din 30.12.2004 s-a

autentificat dreptul de proprietate privată asupra loturilor de pământ de pe lângă

casele de locuit particulare beneficiarilor nominalizați la anexa nr. 1 la prezenta

decizie.

Analizând materialele cauzei instanțele de fond și de apel au reținut că Alexei

Mardari a cunoscut despre emiterea deciziilor contestate la data de 24 august 2017,

or, la această dată s-a adresat către autoritatea publică locală cu cerere privind

rectificarea înregistrării dreptului său de proprietate asupra bunului imobil cu nr.

cadastral XXXXX, în temeiul deciziilor contestate. Alexei Mardari nu a primit

răspuns la cererea sa din 24 august 2017, respectiv, ultimul urma să conteste în

instanța de judecată deciziile în cauză până la data de 24 octombrie 2017.

La caz, cererea de chemare în judecată a fost depusă la data de 20 aprilie 2018,

adică peste termenul prevăzut de legea contenciosului administrativ, care era în

vigoare la acel moment, pentru contestarea actului administrativ, or, din analiza

normelor legale incidente, instanțele au reținut că termenul de prescripție pentru

contestarea în contencios administrativ a deciziilor contestate în prezenta acțiune a

început să curgă din data expirării termenului pentru examinarea cererii prealabile.

Instanțele ierahic inferioare au menționat că potrivit răspunsului Direcției de

arhivă Chișinău nr. 336 din 06.02.2018, în urma verificării deciziei Consiliului mun.

Chișinău nr. 17/13-1 din 30.12.2004 și anume în anexele nr. 1 și nr. 2 ale deciziei,

deținătorul de teren cu numele, prenumele Elena Mardari, din str. XXXXX, nu s-a

găsit. Prin decizia Primăriei mun. Chișinău nr. 11/68-8 din 06 mai 1999, s-a decis

de a recunoaște dreptul de proprietate asupra imobilelor construite în mod

neautorizat pe teritoriul mun. Chișinău pe numele Elenei Mardari, iar potrivit

extrasului din Registrul bunurilor imobile pe terenul cu nr. cadastral XXXXX nu

sunt înregistrate careva construcții sau imobile cu drept de proprietate. Astfel, s-a

conchis că pe terenul în litigiu nu există careva construcții neautorizate în privința

cărora urma a fi recunoscut dreptul de proprietate al Elenei Mardari, mama decedată

a lui Alexei Mardari.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, la

data de 27 noiembrie 2019 Alexei Mardari a depus recurs, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

și a hotărârii din 28 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea

unei noi decizii. (f.d. 121-122)

În motivarea recursului Alexei Mardari a invocat că actele judecătorești emise

sunt ilegale, deoarece nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele, care

au o importanță pentru soluționarea cauzei în fond, normele de drept material și

3

normele de drept procedural au fost aplicate eronat, nu s-a dat o apreciere corectă

probelor anexate la dosar.

La 22 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Primăriei

mun. Chișinău și a Consiliului mun. Chișinău copia recursului declarat de către

Alexei Mardari, împotriva deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

(f.d. 132)

Completul specializat relevă că Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău au recepționat copia recursului expediat, fapt confirmat prin avizul de

recepție anexat la materialele dosarului nr. DS8000282558AS, fără a depune

referințe. (f.d. 134)

Instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că

conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 15 octombrie 2019. Date despre

înmânarea dispozitivului deciziei din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

la materialele cauzei lipsesc.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 28

octombrie 2019 de către Alexei Mardari, fapt confirmat prin avizul de recepție

anexat la materialele cauzei. (f.d. 117)

Alexei Mardari s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul administrativ și

a depus recursul motivat la data de 27 noiembrie 2019, în termen. (f.d. 121-122)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

4

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ, și anume, din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

5

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Alexei Mardari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Victor Burduh

Maria Ghervas

6