3ra-93/20 — Contestarea actului adminsitrativ

Dosarul nr. 3ra-93/20 Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi, sediul Central (jud. N. Ghedrovici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciună, V. Mihaila, V.Sîrbu) Î N C H E I E R E 5 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie Mardari împotriva Consiliului local Mereni, Primăria s. Mereni, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Gheorghe Speianu și Lidia Speianu cu privire la constatarea ilegalității refuzului, obligarea corectării greșelilor, stabilirea hotarelor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La data de 15 martie 2018, Anatolie Mardari a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului local Mereni, Primăria s. Mereni, intervenienți accesorii Agenția Servicii Publice, Gheorghe Speianu și Lidia Speianu cu privire la constatarea ilegalității refuzului, obligarea corectării greșelilor, stabilirea hotarelor terenului și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, este proprietarul terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx, cu suprafața de 0.3405 ha, amplasat în s. Mereni. str. Xxxxxxx xx, în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 22 decembrie 1997 ce a fost eliberat în baza deciziei Primăriei s. Mereni nr. 1 din 10 februarie 1993, prin care i s-a atribuit în proprietate suprafața de 0,xx ha de teren. Acest teren este învecinat cu terenul cu numărul cadastral xxxxxxxxxx, amplasat în s. Mereni, str. Xxxxxxx xx, drepturile asupra căruia aparțin în proporție de 58% (0,1822 ha) unor persoane private, iar 12% (0,1319 ha) administrației publice locale.

La înregistrarea masivă a terenurilor au fost admise erori la determinarea suprafeței terenurilor sus-indicate și a hotarelor acestora, astfel încât în prezent se evidențiază riscul suprapunerii parțiale a acestora în detrimentul lui Anatolie Mardari, care deține până în prezent suprafața de teren în limitele hotarelor existente anterior atribuirii terenului respectiv în proprietate.

1 Astfel, la 3 ianuarie 2018 a înaintat o cerere prin care a solicitat prezentarea copiei planului cadastral/geometric al terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx și informații referitoare la data și persoanele care au efectuat măsurările la fața locului, în vederea determinării corespunderii suprafeței terenului expus în planul cadastral în raport cu suprafața atribuită lui Anatolie Mardari, copia planului cadastral/geometric al terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx, copia deciziei/hotărârii sau altor acte ale autorității abilitate în baza cărora s-a stabilit suprafața terenului numărul cadastral xxxxxxxxxx, copiile actelor de stabilire în natură a hotarelor terenurilor cu numerele cadastrale xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx, informații referitoare la lizieră conform planului localității și a spațiilor verzi aferente terenurilor susmenționate.

Concomitent, în cerere a specificat că, în cazul în care terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx i-a fost atribuită în lipsă de temei legal suprafața de 0.3142 ha, iar lui Mihail Pascari i-a fost atribuită la 10 februarie 1993 doar suprafața de 0.19 ha, terenul cu nr. cadastral xxxxxxxxxx și stabilirea suprafeței acestui teren de 0,3142 ha, adică mai mult cu 0,1242 ha care nu era nici necesară, nici corespunzătoare cerințelor actelor normative.

A solicitat corectarea greșelilor din cadastru prin modificarea suprafeței terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx din 0.3142 ha în 0,1900 ha, cu indicarea grafică a acestuia și întocmirea planului cadastral/geometric potrivit suprafeței utilizate în natură de către proprietarii actuali ai acestui teren, precum și stabilirea la fața locului a hotarelor terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx, conform posesiei de fapt existente și la momentul atribuirii acestui teren în proprietate, conform dispozițiilor pertinente ale Legii cadastrului bunurilor imobile, nr. 1543-XIII din 25 februarie 1998. Prin răspunsul nr. 36 din 5 februarie 2018 a Primăriei s. Mereni, a fost informat despre lipsa informației solicitate, iar soluționarea chestiunii privind înlăturarea erorilor admise la înregistrarea masivă urmează a fi soluționată de comun cu vecinii.

A menționat că, hotarele terenurilor cu numerele cadastrale xxxxxxxxxx și xxxxxxxxxx nu au fost stabilite în natură, nefiind determinate punctele de cotitură ale acestora. În privința acestor terenuri nu există vreun plan cadastral sau geometric. Prin decizia nr. 3/1 din 10 februarie 1993 a Consiliului local Mereni, lui Mihail Pascari, predecesorul Lidiei Speianu și Gheorghe Speianu, i-a fost atribuit un teren cu suprafața de 0.19 ha, iar temeiuri juridice pentru determinarea suprafeței totale a acestui teren în mărime de 0,3141 ha, cu instituirea proprietății comune pe cote-părți între persoanele nominalizate și autoritatea publică locală, nu există.

Terenul atribuit reclamantului și terenul învecinat atribuit lui Mihail Pascari, care exercita posesia de fapt doar asupra suprafeței nominalizate, au fost atribuite în limitele hotarelor acestor terenuri conform posesiei realizate, astfel încât reprezentarea grafică a terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx se suprapune peste terenul ce aparține de fapt reclamantului și care i-a fost atribuit conform posesiei la data atribuirii. Terenul care i-a fost atribuit conform posesiei realizate la acel moment nu corespunde reprezentării grafice și situației de fapt, iar obligația de stabilire a hotarului terenului în acest caz aparține autorității publice locale.

A relevat că, refuzul pârâților de corectare a greșelilor din cadastru prin modificarea suprafeței terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx din 0.3142 ha în 0,1900 ha, cu indicarea grafică a acestuia și întocmirea planului cadastral /geometric potrivit suprafeței utilizate în natură în prezent de către proprietarii actuali ai acestui teren, precum și stabilirea la fața locului a hotarelor terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx conform posesiei de fapt, existente și la momentul atribuirii acestui teren 2 în proprietate, conform dispozițiilor Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543- XIII din 25 februarie 1998, contravine cadrului legal, motiv pentru care situația dată urmează a fi soluționată pe cale judecătorească.

A solicitat Anatolie Mardari admiterea acțiunii; constatarea ilegalității refuzului în admiterea cererii din 3 ianuarie 2018; obligarea pârâților de a realiza corectarea greșelilor din cadastru prin modificarea suprafeței terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx din 0.3142 ha în 0.1900 ha, cu indicarea grafică a acestuia și întocmirea planului cadastral/geometric potrivit suprafeței utilizate în natură în prezent de către proprietarii actuali ai acestui teren, precum și stabilirea la fața locului a hotarelor terenului cu numărul cadastral xxxxxxxxxx conform posesiei de fapt existente la momentul atribuirii acestui teren în proprietate și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, acțiunea a fost admisă integral.

A fost recunoscut ca fiind ilegal refuzul din 5 februarie 2018 emis de Primăria s. Mereni r. Anenii Noi, a fost obligată Primăria s. Mereni, r. Anenii Noi, Consiliul local Mereni, r. Anenii Noi, de a realiza corectarea greșelilor din cadastru prin modificarea suprafeței terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx din 0,3142 ha în 0,1900 ha, cu indicarea grafică a acestuia și întocmirea planului cadastral/geometric potrivit suprafeței utilizate în natură în prezent de către proprietarii actuali ai acestui teren, precum și stabilirea la fața locului a hotarelor terenului cu nr. cadastral xxxxxxxxxx conform posesiei de fapt, existente și la momentul atribuirii acestui teren în proprietate. Prin decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat integral hotărârea din 19 februarie 2019 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central și s-a emis o nouă decizie prin care acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

În motivarea soluției instanța de apel a indicat că, răspunsul oferi lui Anatolie Mardari, nu poate fi obiect al contenciosului administrativ, iar instanța nu pune în discuție conținutul unui răspuns la o cerere adresată autorității publice. Reclamantul nu poate să pretindă ca răspunsul la cerere să fie dat conform propriei formulări sau într-un anumit sens după dorința personală, stabilirea răspunsului fiind atribuit exclusiv autorității publice competente. Răspunsul nr. 38 din 3 februarie 2018 a avut un caracter informativ, nefiindu-i refuzat lui Anatolie Mardari în soluționarea cererii. Efectuarea modificărilor sau de corectare a greșelilor din Registrul bunurilor imobile, ține de competența persoanelor care au asemenea atribuții și organul care face asemenea modificări sau corectări.

Primăria și Consiliul s. Mereni, nu deține și nu are asemenea competențe date prin lege. Curtea de apel Chișinău a relatat că, prin hotărârea judecătoriei Anenii Noi din 27 februarie 2017 emisă într-o altă cauză, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Mardari Anatolie către OCT Anenii Noi, Speianu Lidia și Speianu Gheorghe cu privire la obligarea recepționării fără acordul vecinilor actul de constatare pe teren și efectuarea modificărilor în registrul bunurilor imobile asupra bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxxxxxx.

De asemenea, prin decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 28 iunie 2016, a fost menținută în vigoare hotărârea Judecătoriei Anenii Noi din 28 ianuarie 2016, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Speianu Gheorghe și Speianu Lidia către Consiliul s. Mereni r-nul Anenii Noi, intervenient accesoriu Mardari Anatolie, privind anularea actului administrativ, a fost admisă, fiind anulată Decizia Consiliului local Mereni nr. 06/02 din 10 septembrie 2014, cu privire la modificarea deciziei consiliului local Mereni nr. 28/04 din 06.10.2005 privitor la 3 corectarea greșelilor provenite din înregistrarea masivă și anume pct. 383 din lista anexată la decizia, prin care s-a rectificat înregistrarea Mardari Anatolie la parcela xxxxxxxxxx - s-0,3405 ha și s-a înregistrat parcela xxxxxxxxxx - s- 0,4247 ha după Mardari Anatolie.

La data de 1 noiembrie 2019, Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac a depus cerere de recurs, completată prin cererea din 6 decembrie 2019 împotriva deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală și eronată, iar concluziile expuse contravin solicitărilor indicate în cererea de chemare în judecată. Anatolie Mardari nu a solicitat corectarea unei erori admise de către registratorii cadastrali, dar de către autoritatea publică locală care urmează să corecteze aceste erori. Competența în elaborarea și întocmirea actelor necesare pentru efectuarea corectărilor în Registrul bunurilor imobile aparține autorității publice locale.

Astfel, instanța de apel a determinat eronat obiectul litigiului și greșit a respins pretențiile înaintate cu trimitere la norme ce reglementează alte raporturi juridice decât cele vizate în speța dată. A menționat că, pretențiile înaintate nu lezează drepturile intervenienților accesorii în condițiile în care aceștia nu au deținut niciodată posesia asupra porțiunii de teren litigioase, înregistrată eronat pe numele autorității publice locale. A solicitat Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii. La 27 decembrie 2019, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului depus de Anatolie Mardari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând admisibilitatea recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia din 16 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată participanților la proces la data de 11 noiembrie 2019 (f.d.175-177). Respectiv, recursul depus de Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, este în termen. Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul 4 administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 4xx din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 4xx alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

5 Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 4xx alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 270, 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Anatolie Mardari, reprezentat de avocatul Sorin Corceac, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 6