3ra-1496/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-1496/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: I.Chiroșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E.Palanciuc, A.Malîi, Vl.Clima)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Agenția Servicii Publice,

reprezentată de către Vladimir Leah,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Coperativa de

Producție ,,Vorniceni” împotriva Agenției Servicii Publice cu privire la

obligarea înregistrării drepturilor asupra bunului imobil,

împotriva deciziei din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respins apelul declarat de Agenția Servicii Publice,

c o n s t a t ă:

La 21 ianuarie 2019 Coperativa de Producție ,,Vorniceni” a depus cerere

de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Agenției Servicii Publice cu privire la obligarea înregistrării drepturilor asupra

bunului imobil.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea irevocabilă

din 19 septembrie 2006 și hotărîrea suplimentară din 23 martie 2009 a

Judecătoriei Economice de Circumscripție a fost recunoscut dreptul său de

proprietate asupra mai multor bunuri imobile, iar ulterior prin avizul de recepție

a lucrărilor cadastrale întocmit de SRL „Geoinventprim”, a fost identificată

construcția (turn de apă) cu suprafața la sol de 3,8 m.p., cu numărul cadastral

xxxx, amplasată în raionul Strășeni, satul Vorniceni.

Cu toate că imobilul indicat îi aparține cu drept de proprietate în baza

procesului-verbal nr. 5 al comisiei de privatizare a bunurilor agricole, la

solicitarea sa din 28 august 2018 adresată organului cadastral de înregistrare a

imobilului nominalizat, acesta prin decizia din 20 noiembrie 2018 a refuzat

înregistrarea pe motiv că bunul imobil nominalizat nu se regăsește în hotărârile

judecătorești la care a făcut referire Coperativa.

Nefiind de acord cu decizia Departamentului Cadastru privind refuzul de

înregistrare a bunurilor imobile și a drepturilor asupra lor din 20 noiembrie

1

2018, la 7 decembrie 2018 reclamanta a contestat-o cu cerere prealabilă la

organul ierarhic superior – Agenția Servicii Publice, însă prin decizia din 21

decembrie 2018 a Agenției, cererea a fost respinsă ca neîntemeiată, motiv

pentru care a fost depusă prezenta acțiune în instanța de contencios

administrativ.

Coperativa de Producție ,,Vorniceni” a solicitat recunoașterea dreptului

de proprietate asupra sa a construcției (turn de apă) cu numărul cadastral xxxx,

amplasat în satul Vorniceni, raionul Strășeni.

Prin hotărîrea din 25 martie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Coperativa de Producție ,,Vorniceni”

a fost admisă, fiind obligată Agenția Servicii Publice de a înregistra pe numele

Cooperativei de Producție „Vorniceni” dreptul de proprietate asupra construcției

(turn de apă) cu numărul cadastral xxxx, amplasat în satul Vorniceni, raionul

Strășeni.

Prin decizia din 18 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respins apelul declarat de Agenția Servicii Publice.

Pentru a decide astfel, instanțele de judecată au constatat că, deoarece

autoritatea publică locală a confirmat că bunul imobil (turn de apă) cu numărul

cadastral xxxx constituie parte a complexului de imobile denumit „baie”, iar

recunoașterea dreptului de proprietate asupra acesteia a fost realizată prin

hotărârile judecătorești irevocabile din 19 septembrie 2006, suplinită prin

hotărîrea suplimentară din 23 martie 2009 a Judecătoriei Economice de

Circumscripție, este cert că această recunoaștere se extinde și asupra

componentei imobilului respectiv, denumit în cazul dat „turn de apă”, cu

numărul cadastral xxxx.

Or, potrivit legislației civile pertinente, în vigoare atât la data emiterii

hotărârilor judecătorești indicate, cât și la data emiterii hotărârii primei instanțe

și la examinarea cauzei în ordine de apel, bunul imobil accesoriu (în cazul dat

„turnul de apă” cu numărul cadastral xxxx) urmează situația juridică a bunului

imobil principal (denumit în speță „baie”), motiv pentru care instanțele de

judecată au constatat că recunoașterea prin hotărâre judecătorească a dreptului

de proprietate asupra acestuia din urmă imobil extinde această recunoaștere și

asupra componentei sale – „turn de apă”.

Din aceste motive, Colegiul a constatat întrunirea în speță a temeiurilor

legale pentru înregistrarea în Registrul bunurilor imobile a dreptului de

proprietate al intimatei asupra bunului imobil (turn de apă) cu numărul cadastral

xxxx, amplasat în satul Vornice, raionul Strășeni în baza art. 28 alin. (1) lit. d) al

Legii cadastrului bunurilor imobile.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii și a deciziei enunțate, la 25

noiembrie 2019, Agenția Servicii Publice, reprezentată de către Vladimir Leah

le-a contestat cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea actelor

judecătorești recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu pronunțarea

unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel anexate la

2

dosar, suplimentar invocându-se că prin adoptarea hotarârilor la caz, instanțele

de judecată au depășit limitele pretențiilor din acțiune.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că prezentul litigiu a fost soluționat în baza Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ

a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în

vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile

de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod

se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod,

conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel

de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform

prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile

prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de

recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului

se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea

deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 18 septembrie 2019 (f.d.77),

însă date despre recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Respectiv, recursul depus la 25 noiembrie 2019 (f.d.84) este în termen.

Având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost

inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va aprecia condițiile de

admisibilitate a recursului conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare

a Codului administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Agenția Servicii Publice,

reprezentată de către Vladimir Leah în raport cu materialele cauzei civile,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

3

În conformitate cu articolul 440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată

irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform

prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

În acest sens, articolul 433 lit. c) din Codul de procedură civilă prevede că

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care persoana care a

înaintat recursul nu este în drept să-l declare. Reieșind din esența art. 437 alin.

(3) din Codul de procedură civilă, în situația în care persoana abilitată cu dreptul

de a declara o cerere de recurs este reprezentată de o altă persoană, este

obligatoriu de a atașa un document, care confirmă împuternicirile acestuia dacă

în dosar lipsește o astfel de împuternicire.

În același context, art. 75 alin. (2) din legea citată stabilește că, procesele

persoanelor juridice se susțin în instanță de judecată de către organele lor de

administrare, care acționează în limitele împuternicirilor atribuite prin lege, prin

alte acte normative sau prin actele lor de constituire, precum și de către alți

angajați împuterniciți ai persoanei juridice, de către avocați sau avocați stagiari.

Cu titlu principal, în conformitate cu art. 75 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele

împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în

care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă

culpei părții.

Ansamblul acestor norme de drept urmăresc scopul legitim de bună –

administrare a justiției și al protecției intereselor legale ale persoanei

reprezentate.

În temeiul art. 80 alin. (1) și alin. (4) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile reprezentantului persoanei juridice trebuie să fie formulate într-o

procură, eliberată și legalizată în modul stabilit de lege. Valabilitatea procurii

care confirmă împuternicirile reprezentantului în instanță de judecată încetează

în temeiul art. 255 din Codul civil.

La rândul său, conform art. 255 alin. (1) lit. a) Cod civil (în vigoare până

la 1 martie 2019), valabilitatea procurii încetează în cazul expirării termenului.

Din materialele cauzei rezultă cu certitudine că, cererea de recurs depusă

la 25 noiembrie 2019 a fost semnată și depusă în interesele Agenției Servicii

Publice de către Vladimir Leah (f.d.84-86), aceasta acționând în calitate de

reprezentant în temeiul procurii nr. 01/5929 din 11 octombrie 2018, valabilă pe

termen de un an de zile (f.d.61).

În asemenea circumstanțe și ținând cont de faptul că la data depunerii

cererii de recurs împotriva deciziei instanței de apel – 25 noiembrie 2019,

termenul de valabilitate a procurii era expirat, Vladimir Leah nu a fost

împuternicit în modul prevăzut de lege de a semna și depune cererea de recurs

în interesele recurentei Agenția Servicii Publice, motiv ce impune completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ să ajungă la

concluzia că recursul este depus de către o persoană care nu este în drept să-l

declare și urmează a fi declarat inadmisibil.

4

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ subliniază că Vladimir Leah a ignorat obligația de a furniza

documentul, legalizat în modul stabilit, care atestă împuternicirile acesteia în

acord cu art. 437 alin. (3) din Codul de procedură civilă.

În esență, drepturile procedurale sunt însoțite, de obicei, de obligații

procedurale (a se vedea Zubac, ibidem, parag. 93). Astfel, reprezentantul

recurentei trebuia să dea dovadă de vigilență la pregătirea dosarului pentru

instanța de recurs și să se aștepte că aceste exigențe procedurale să fie aplicate

întocmai cu scopul acestora. Or, în caz contrar, flexibilitatea excesivă

manifestată de instanțele de judecată față de limitările analizate ar conduce la

eliminarea cerințelor procedurale stabilite prin lege (a se vedea Nicolae Popa vs

România, 9 decembrie 2014, parag. 17, Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag.

31, Parol vs Polonia, 11 octombrie 2018, parag. 38).

Având în vedere circumstanțele care preced, completul de judecată decide

în mod unanim că recursul depus de Agenția Servicii Publice, reprezentată de

către Vladimir Leah, nu poate fi acceptat spre examinare în fond, urmând a fi

considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului

administrativ și art. 270, 433 lit. c) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Agenția Servicii Publice, reprezentată de către

Vladimir Leah se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

5