3ra-1135/20 — contestarea in parte a deciziei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea in parte a deciziei
- Temei legal
- examinarea admisiiblitatii cererii de recurs
3ra-1135/20 — contestarea in parte a deciziei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr.3ra-1135/20
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)
ÎNCHEIERE
23 noiembrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Audiovizualului,
în cauza de contencios administrativ la acțiunea în contestare depusă de
Publicația Periodică ,,Exclusiv Media” Societate cu Răspundere Limitată
împotriva Consiliului Audiovizualului, persoană terță IP ,,Centrul pentru
Jurnalism Independent” cu privire la anularea în parte a deciziei,
împotriva hotărârii din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care acțiunea a fost admisă,
c o n s t a t ă:
La data de 13 noiembrie 2020 Publicația Periodică ,,Exclusiv Media”
Societate cu Răspundere Limitată (în continuare PP ,,Exclusiv Media” SRL) a
depus în temeiul art. 72 și 73 Cod electoral în Curtea de Apel Chișinău acțiune
în contestare (contestație) în ordinea contenciosului administrativ împotriva
Consiliului Audiovizualului, persoană terță IP ,,Centrul pentru Jurnalism
Independent” cu privire la anularea în parte a deciziei.
În motivarea acțiunii PP ,,Exclusiv Media” SRL” a indicat că a fost
fondată la data de 13 octombrie 2011, fiind deținătoarea de licență pentru postul
de televiziune ,,NTV Moldova”.
A invocat că la data de 4 noiembrie 2020 , IP ,,Centrul pentru Jurnalism
Independent” a înaintat în adresa Consiliului Audiovizualului o petiție f/n, prin
care a menționat că la data de 15 și 29 octombrie 2020, a fost informat de către
consumatorii de servicii media, prin intermediul platformei T(V) E Privește,
despre nerespectarea legislației media audiovizuale de către furnizorul de
servicii media „NTV Moldova”. Astfel, la data de 15 octombrie și 29 octombrie
2020, în cadrul emisiunii „Acces Direct", difuzată de postul de televiziune
„NTV Moldova”, au fost încălcate prevederile pct. 50 lit. a) și b) din
Regulamentul privind conținuturile audiovizuale, aprobat prin decizia nr.
61/219 din 30 decembrie 2019, prin faptul că doi experții invitați în studio-u au
exprimat aceleași puncte de vedere, iar moderatorul s-a pilat opiniilor invitaților
1
și nu a asigurat echilibrul opiniilor aflate in opoziție. Totodată, pe parcursul
emisiunilor moderatorul a enunțat opinii cu referire la anumiți protagoniști și nu
a intervenit atunci când invitații au formulat acuzații la adresa unor candidați
electorali. La fel, moderatorul a intervenit repetitiv cu opinii proprii și a neglijat
obligația de a asigura echilibrul opiniilor aflate in opoziție.
Pe baza celor prezentate, Consiliul Audiovizualului a solicitat prin
scrisoarea nr.915 din 5 noiembrie 2020 PP „Exclusiv Media” SRL expunerea
opiniei referitor la cele invocate în petiție.
Aici PP „Exclusiv Media” SRL a menționat că prin scrisoarea din 9
noiembrie 2020 a comunicat Consiliului Audiovizualului că libertatea de
exprimare este un drept fundamental al individului, cu o aplicație specifică în
domeniul mass-media, ocrotit ca atare de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului (art. 10 CEDO), din a cărei jurisprudență constantă reiese importanța
deosebită a libertății presei în orice societate democratică. La rândul său,
libertatea de exprimare cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a
comunica fapte și idei. Jurisprudență CtEDO, a delimitat trei categorii
principale de exprimare - politică, artistică și comercială, acordându-i cea mai
mare importanță protecției exprimării politice, care a fost definită foarte larg,
astfel, încât se includă discursurile privind toate chestiunile de interes public
general. Or, dreptul la libertatea de exprimare este aplicabil nu numai în cazul
unei informații sau idei care sunt primite în mod favorabil sau privite ca
inofensive sau ca o chestiune de indiferență, dar și al celei care ofensează,
șochează sau deranjează Statul sau orice parte a comunității.
Cu toate acestea, prin decizia nr 33/199 din 10 noiembrie 2020, Consiliul
Audiovizualului, luând act de rezultatele monitorizării postului de televiziune
,,NTV Moldova”, a admis sesizarea f/nr din 4 noiembrie 2020, parvenită din
partea IP ,,Centrul pentru Jurnalism Independent” (punctul 6 al deciziei) și a
sancționat cu amendă în mărime de 7 000 de lei PP „Exclusiv Media” SRL,
fondatoarea postului de televiziune ,,NTV Moldova”, pentru încălcarea pct. 4.1
din Condițiile la Licență de emisie (nerespectarea pct. 50 lit. a) si b) din
Regulamentul privind conținuturile audiovizuale), în conformitate cu art. 84
alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale (punctul 14.1 al
deciziei).
În opinia sa, decizia emisă de Consiliul Audiovizualului în punctele
enunțate, este ilegală și neîntemeiată, având în vedere că are ca scop,
restrângerea libertății de exprimare, dar nu respectarea condițiilor stabilite ca
strict necesare pentru aceasta, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept
democratic.
Astfel, în susținerea opiniei enunțate, reclamanta a menționat că
restricțiile enumerate trebuie să fie interpretate în mod restrâns, iar necesitatea
lor trebuie să fie motivată convingător pe lingă faptul că acestea trebuie să fie
legale și să urmărească un scop legitim. Or, orice act care limitează libertatea de
exprimare, trebuie să conțină motive suficient de clare de ce o asemenea
restrângere este necesară, condiții însă ce nu se atestă la caz.
De asemenea, PP „Exclusiv Media” SRL a precizat că libertatea
jurnalistică mai acoperă și posibile recurgeri la exagerări sau chiar provocări
2
(Hotărârea CtEDO din 24.02.1997 în cazul De Haes and Gijsels c. Belgiei,
). Atunci când persoana dorește să răspândească o informație, Statul nu
poate dicta sau critica forma în care această informație este răspândită.
Din considerentul că dreptul la libertatea de exprimare este aplicabilă nu
numai în cazul unei informații sau idei, care sunt primite în mod favorabil sau
privite ca inofensive sau ca o chestiune de indiferență, dar și al celei care
ofensează, șochează sau deranjează Statul, sau orice parte a comunității și având
în vedere un precedent clar și evident când instanța de judecată printr-o hotărâre
irevocabilă a anulat recent o decizie a aceluiași organ, cu privire la același
obiect (discuțiile cu acuzații, în studioul unei emisiuni de autor), a fost depusă
prezenta acțiune în contestare, PP ,,Exclusiv Media” SRL solicitând anularea
pct. 6 și 14.1 a deciziei nr. 33/199 din 10 noiembrie 2020 a Consiliul
Audiovizualului ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării
principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale
la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1
noiembrie 2020, pentru perioada 16 octombrie-1 noiembrie 2020, și a sesizărilor
IP,,Centrul pentru Jurnalism Independent” și a d-nei Natalia Lupan”.
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea
în contestare depusă de PP ,,Exclusiv Media” SRL a fost admisă, fiind anulate
pct. 6 și 14.1 din decizia Consiliului Audiovizualului nr. 33/199 din 10
noiembrie 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării
principalelor buletine de știri ale unor furnizori de servicii media audiovizuale
la capitolul reflectării campaniei electorale la alegerile prezidențiale din 1
noiembrie 2020, pentru perioada 16 octombrie-1 noiembrie 2020, și a sesizărilor
IP,,Centrul pentru Jurnalism Independent” și a d-nei Natalia Lupan”, prin care
s-a admis sesizarea f/nr. din 4 noiembrie 2020, înaintată de către IP „Centrul
pentru Jurnalism Independent” și prin care s-a aplicat amendă în mărime de 7
000 lei, fondatoarei postului de televiziune „NTV Moldova”- PP ,,Exclusiv
Media” SRL, pentru încălcarea pct. 4.1 din Condițiile la Licența de emisie seria
A MMI 00211608.12.15 din 26.02.18 (nerespectarea pct. 50 lit. a) și b) din
Regulamentul privind conținuturile audiovizuale), în conformitate cu art. 84
alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale.
Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a constatat că la emiterea deciziei nr.
33/199 din 10 noiembrie 2020 în partea contestată, Consiliul Audiovizualului n-
a respectat libertatea de exprimare, care este un drept primordial al furnizorului
de servicii media, cu atât mai mnult că în ședința de judecată nu s-a confirmat
faptul admiterii de către PP ,,Exclusiv Media” SRL a încălcărilor legislației în
domeniul audiovizualului și ca urmare a sancționării acesteia în temeiul art. 84
alin. (5) lit. f) din Codul serviciilor media audiovizuale. Or, pârâtul n-a
prezentat careva probe, ce ar confirma admiterea de către PP ,,Exclusiv Media”
SRL a încălcărilor legislației în domeniul audiovizualului.
În acest context, Curtea de Apel Chișinău a dat o apreciere critică
argumentelor Consiliului Audiovizualului referitor la faptul că la 15 și 29
octombrie 2020, în cadrul emisiunii „Acces direct”, difuzată la postul de
televiziune „NTV Moldova”, s-a admis nerespectarea pct. 50 lit. a) și b) din
Regulamentul privind conținuturile audiovizuale, aprobat prin decizia
3
Consiliului Audiovizualului nr. 61/219 din 30 decembrie 2019, potrivit căruia:
în cadrul programelor de informare în probleme de interes public – politice,
economice, sociale, culturale etc., trebuie să fie respectate următoarele cerințe:
a) asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea liberei formări a
opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziție în
perioada în care problemele sunt în dezbatere publică; b)
prezentatorii/moderatorii programelor de informare nu vor interveni pentru a-și
prezenta punctul propriu de vedere”.
Totodată, prima instanță a apreciat și declarativ argumentul pârâtului
precum că, moderatorul s-a pliat opiniilor invitaților și nu a asigurat echilibrul
opiniilor aflate în opoziție, inițiind o teză proprie cu privire la sursele de
finanțare pentru unele partide, venind cu o declarație falsă. Aceasta deoarece
postul de televiziune „NTV Moldova” a asigurat echilibrul opiniilor și părerilor
pe parcursul întregii emisiuni și nu a limitat dreptul la expunere în cadrul
programului audiovizual menționat în sesizare și nu a admis încălcări ale
prevederilor legislației în vigoare. Or, un moderator trebuie să fie un provocator,
să incite invitații din studio asupra unor chestiuni în dezbatere, având un rol de
a pune întrebări și provoca discuții, pe alocuri incomode, anume pentru a găsi
răspunsul vizavi de problemele de interes public.
În consecință, instanța de contencios administrativ a conchis că în cadrul
emisiunii au fost respectate asigurarea imparțialității, echilibrului și favorizarea
liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate
în opoziție în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică. Or,
participanții au ținut cont de faptul că, în exercitarea dreptului său de a-și
exprima opinii sau puncte de vedere în legătură cu subiecte de interes public,
trebuie să asigure o separare clară a opiniilor de fapte, respectând acest drept.
Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii enunțate, la data de 16
noiembrie 2020, Consiliul Audiovizualului a contestat-o cu recurs motivat,
solicitând în urma depunerii suplimentului cererii de recurs din 18 noiembrie
2020, admiterea acestuia, casarea hotărârii recurate ce constituie obiectul
prezentului recurs cu emiterea unei hotărâri noi, de respingere ca neîntemeiată a
acțiunii.
În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate
în referința asupra acțiunii în contestare anexată la dosar, suplimentar
invocându-se că la adoptarea hotărârii, prima instanță nu a aplicat legea care
trebuia să fie aplicată și a apreciat probele în mod arbitrar, or, prima instanță
urma să țină cont de că din prevederile art. 10 din Convenția Europeană pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale pe care instanța de
fond și-a bazat soluția, rezultă că liberatatea de exprimare sau dreptul de
informare nu este unul absolut.
În final, prima instanță s-a eschivat de la exercitarea obligației impusă
prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial
circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate
circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată
de admitere a acțiunii. Or, Curtea de Apel urma să examineze individual
4
acțiunea enunțată și probele care sunt la dosar, ceea ce nu s-a produs în cazul
dat.
Prin referința depusă la 20 noiembrie 2020, PP ,,Exclusiv Media” SRL a
solicitat declararea recursului depus de Consiliul Audiovizualului ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei
instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de
recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, la caz, se contestă decizia Consiliului
Audiovizualului.
Respectiv, speței în conformitate cu art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la
actele normative nr. 100 din 22 decembrie 2017 coroborat cu art. 2 alin. (2) Cod
administrativ, la termenul de depunere a recursului împotriva hotărârii
judecătorești sunt aplicabile normele Codului electoral, care față de Codul
administrativ sunt norme juridice speciale, aplicabile anumitor categorii de
raporturi sociale și/sau subiecți strict determinați.
Or, în corespundere cu 72 alin. (3), 73 alin. (3) și 74 alin. (6) Cod
electoral, contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale
Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără
respectarea procedurii prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile
calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii. Contestațiile
privind reflectarea campaniei electorale de către radiodifuzori aflați sub
jurisdicția Republicii Moldova se examinează de către Consiliul Coordonator al
Audiovizualului în termen de 5 zile calendaristice de la depunerea contestației,
dar nu mai tîrziu de ziua alegerilor. Împotriva hotărîrii instanței de judecată
poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei
instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată în data de 16
noiembrie 2020 (f.d.79). Astfel, recursul depus la data de 16 noiembrie 2020
(f.d.39) de către Consiliul Audiovizualului, este în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Consiliul
Audiovizualului în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră
inadmisibil.
În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă
de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este
inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.
5
(2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în
cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la
temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs
de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și
care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu
doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și
material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după
caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în
fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs
trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile
nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă
ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea
recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței
judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea
6
a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor
ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor
respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de
atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt,
pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9
octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
declara inadmisibil recursul depus de Consiliul Audiovizualului.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție
dispune:
Recursul depus de Consiliul Audiovizualului se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
7