2ra-1518/20 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2ra-1518/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Al. Mardari)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, Gr. Dașchevici, Vl. Clima)

ÎNCHEIERE

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de Răilean Iurie,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Electromotor-Service” împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Cepv-Prim” și Răilean Iurie cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și penalității,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Răilean Iurie și a fost menținută hotărârea din 25

septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

c o n s t a t ă

La 04 februarie 2019 Societatea cu Răspundere Limitată „Electromotor-

Service” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății cu Răspundere

Limitată „Cepv-Prim” și Răilean Iurie cu privire la încasarea datoriei, dobânzii de

întârziere și penalității.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 06 aprilie 2016 SRL

„Electromotor-Service”, în calitate de vânzător, și SRL „Cepv-Prim”, în calitate de

cumpărător, au semnat contractul de vânzare-cumpărare cu plată la termen.

Prin același contract, pârâtul Răilean Iurie s-a angajat, în calitate de fidejusor,

să răspundă solidar pentru obligațiile cumpărătorului SRL „Cepv-Prim” față de

vânzător.

A mai indicat reclamantul că și-a onorat obligațiunile asumate în baza

contractului de vânzare-cumpărare, livrând marfă către cumpărător, aceasta fiind

recepționată fără a fi înaintate careva obiecții din partea pârâtului cumpărător. A

menționat că recepționarea mărfii de către cumpărător este confirmată prin facturile

fiscale, seria IV 1992249 din 24.07.2018, IV 1992283 din 27.07.2018, IV 1992651

din 26.07.2018, acestea fiind semnate și sigilate de către cumpărător, fapt ce

confirmă recepționarea mărfii și respectiv obligă la achitarea prețului pentru

aceasta.

Potrivit Actului de verificare a decontărilor reciproce a livrărilor și plăților

pentru ultima perioadă, acesta fiind contrasemnat de către pârât, ultimul datorează

SRL „Electromotor-Service” suma de 6 730,50 lei.

A susținut că cumpărătorul nu a achitat în termen valoarea mărfii

recepționate, achitarea urmând a fi făcută până la data de 03.08.2018, conform pct.

3.2 din contract, încâlcind astfel prevederile contractuale.

Afirmă reclamantul că în acest mod datoria pârâtului constituie suma de 6

730,50 lei, și în acest sens, au fost expediate în adresa pârâților somații prin care li

s-a solicitat rambursarea sumei datorate, și, deși acestea au fost recepționate, au fost

lăsate fără executare. Deoarece copârâții nu și-au onorat obligațiunile asumate în

conformitate cu clauzele contractuale și nu au achitat în termen datoria acumulată,

vânzătorul este în drept să solicite achitarea unei penalități de întârziere în mărime

de 0,5% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere a plății. Astfel,

penalitatea calculată pentru un termen de 180 zile, datorată de către pârât în

beneficiul reclamantului, este de 6 057,45 lei.

Mai pretinde reclamantul și plata dobânzii de întârziere, calculată conform

art. 619 alin. (1) din Codul civil, care constituie suma în mărime de 559,05 lei.

A solicitat SRL „Electromotor-Service” încasarea în mod solidar de la SRL

„Cepv-Prim” și Răilean Iurie a datoriei în mărime de 6 730,50 lei, a dobânzii de

întârziere în mărime de 534,48 lei, penalității în mărime de 6 057,45 lei, și a

cheltuielilor de judecată compuse din taxă de stat în cuantum de 399,67 lei.

Prin hotărârea din 25 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea a fost admisă integral. S-a încasat de la SRL „Cepv-Prim” și Răilean Iurie

în beneficiul SRL „Electromotor-Service” datoria în mărime de 6 730,50 lei,

dobânda de întârziere în mărime de 534,48 lei, penalități în mărime de 6 057,45 lei,

și cheltuieli de judecată compuse din taxă de stat în cuantum de 399,67 lei și

cheltuieli pentru citare publică în sumă de 100,00 lei.

La 16 octombrie 2019 Răilean Iurie a declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 septembrie 2019, solicitând casarea

acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încetată cauza intentată

împotriva sa.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Răilean Iurie și a fost menținută hotărârea din 25 septembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel a stabilit că cumpărătorul nu a achitat datoria față de vânzător

și astfel nu și-a onorat obligațiile contractuale asumate și nu achitat integral prețul

mărfii, fiind în întârziere. Astfel, instanța de fond întemeiat a hotărât admiterea

acțiunii, existența fiind constatată cu certitudine.

Instanța de apel a respins poziția apelantului, precum că obligația de achitare

aparține doar SRL „Cepv-Prim”, dat fiind că acesta este beneficiarul mărfii. La

acest segment, Colegiul a reținut că potrivit contractului de vânzare-cumpărare

apelantul Răilean Iurie și-a asumat obligația de a răspunde solidar cu cumpărătorul

SRL „Cepv-Prim” pentru obligațiile contractuale ale acestuia față de vânzător.

Astfel, Colegiul a indicat că instanța de fond corect a ajuns la concluzia privind

temeinicia solicitărilor reclamantului de a încasa datoria în mod solidar de la SRL

„Cepv-Prim” și Răilean Iurie.

La 09 septembrie 2020 Răilean Iurie a declarat recurs împotriva deciziei din

22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii

2

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încetată cauza intentată

împotriva sa.

În motivarea recursului recurentul a invocat neaplicarea legii care trebuia să

fie aplicată, iar concluziile instanței expuse în decizie nu corespund circumstanțelor

de fapt. În acest sens, a indicat că din actele prezentate de reclamant nu s-a făcut

dovada faptului că el are calitatea de fidejusor la plata datoriilor asumate de SRL

„Cepv-Prim” pe facturile din 2018.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a emis decizia la data de 22 iulie

Conform avizelor de recepție, Curtea Supremă de Justiție a transmis în adresa

SRL Electromotor-Service” și SRL „Cepv-Prim” copia recursului, fiind

recepționate la 25.09.2020 și respectiv la 01.10.2020. SRL „Electromotor-Service”

prin referință a solicitat de a considera recursul ca inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului declarat de Răilean Iurie, în raport cu

materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Răilean Iurie, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

3

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu

se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza

Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie

1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Răilean Iurie.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de Răilean Iurie se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

4