2ra-1095/20 — partajul averii

Dosarul nr. 2ra-1095/20

Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul central (jud.: V. Carapirea)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud.: G. Colev, Ș. Starciuc, L. Caraianu)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Secrieru,

reprezentat de avocatul Constantin Ciachir,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Agafia Secrieru împotriva lui Sergiu Secrieru cu privire la partajul averii proprietate

comună în devălmășie,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Comrat, prin care

s-a respins apelul declarat de Sergiu Secrieru și s-a menținut hotărârea din 25 iunie

2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,

c o n s t a t ă :

La 21 octombrie 2015, Agafia Secrieru a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Sergiu Secrieru cu privire la partajul averii proprietate comună în

devălmășie.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 15 mai 1999 a fost încheiată

căsătoria între dânsa și Sergiu Secrieru, iar la 30 iunie 2003 au procurat casa de locuit

situată în sat. Abaclia str. V. Alexandri 20, unde locuiește până în prezent. Pentru

crearea condițiilor de trai a unei familii, au procurat și amenajat casa cu tot strictul

necesar (mobilier, produse de uz casnice, covoare, albituri, etc). Au procurat și două

bunuri mobile, care în prezent se află la dispoziția pârâtului.

Agafia Secrieru a relatat că deoarece viața în comun nu s-a aranjat, la 08

decembrie 2014, prin hotărârea Judecătoriei Basarabeasca căsătoria a fost desfăcută.

La moment în casă locuiește pârâtul cu concubina sa, folosindu-se de bunurile sale

după bunul său plac, ea neavând acces nici la casă și nici la bunurile sale, fapt pentru

care solicită partajarea bunurilor comune în devălmășie.

Reclamanta a solicitat partajul averii comune în devălmășie, cu atribuirea ei

½ cotă-parte din bunul imobil situat în r-nul Basarabeasca, s. Abaclia, str. V.

Alexandri 20 și ½ cotă-parte din terenul aferent construcției.

Prin hotărârea din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central s-a

admis parțial acțiunea înaintată de către Agafia Secrieru.

S-a partajat casa de locuit cu anexele și terenul aferent, amplasate în r-nul

Basarabeasca, s. Abaclia, str. V. Alexandru 20 în ½ cote-părți.

1

S-a atribuit în proprietate privată Agafiei Secrieru, partea I conform

Raportului de expertiză judiciară nr. 183 din 10 mai 2018, atribuindu-i în natură: ½

cotă-parte din casa de locuit amplasată în r-nul Basarabeasca, s. Abaclia, str. V.

Alexandru 20, lit. A (01): încăperile nr. 4b, 5, 7, 8 cu suprafața totală de 33,0 m2 în

valoare de 44991 lei, ½ cotă-parte din terenul aferent construcției pe o suprafață de

2089,9 m2 (parcelele de teren p.p.1a-2-2a-13-14-15-16-17-20-21-22-23-1a și 2c-3-

4-5-6-7-8-9-10-10a-19-78-2c) în valoare de 6546 lei și ½ cotă-parte din terenul aflat

în folosință comună pe o suprafață de 37,6 m2 (parcela 2b-2c-17-18) în valoare de

118 lei.

S-a atribuit în proprietate privată lui Sergiu Secrieru, partea II conform

Raportului de expertiză judiciară nr. 183 din 10 mai 2018, atribuindu-i în natură: ½

cotă-parte din casa de locuit amplasată în r-nul Basarabeasca, s. Abaclia, str. V.

Alexandru 20, lit. A(01): încăperile nr. 1,2,3,4 cu suprafața de 30,5 m2 în valoare de

41583 lei, beci lit. 1 în valoare de 6589 lei, ½ cotă parte din terenul aferent

construcției pe o suprafață de 2089,9 m2 (parcelele de teren p.p.2a-2b-16-15-14-13-

2a și 1-1a-23-22-21-20-17-18-19-10a-11-12-1) în valoare de 6546 lei și ½ cotă-parte

din terenul aflat în folosință comună pe o suprafață de 37,6 m2 (parcela 2b-2c-17-

18) în valoare de 118 lei.

Pentru realizarea partajării bunului imobil în natură a casei de locuit amplasată

în r-nul Basarabeasca, s. Abaclia, str. V. Alexandru 20, părțile urmează să delimiteze

încăperile 4a și 4b, prin construirea unui perete despărțitor.

S-a încasat din contul lui Sergiu Secrieru în beneficiul Agafiei Secrieru –

diferența de preț a bunul adjudecat în sumă de 1590,50 lei și ½ cotă-parte din

cheltuieli judiciare în sumă de 1234,72 lei.

S-a încasat din contul lui Sergiu Secrieru în beneficiul statului a taxei de stat

în sumă de 1579,37 lei. În rest, acțiunea s-a respins (vol. I, f.d. 199-200, 207-214).

La 26 iulie 2019, Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Constantin Ceachir

a declarat apel împotriva hotărârii din 25 iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul

central, solicitând admiterea cererii, casarea hotărârii contestate, cu restituirea cauzei

spre rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel Comrat s-a respins

cererea de apel depusă de Sergiu Secrieru și s-a menținut hotărârea din 25 iunie 2019

a Judecătoriei Cimișlia, sediul central (vol. I, f.d. 261-269).

În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că prima instanță corect a ajuns

la concluzia de a partaja averea comună a părților, or, această soluție luată de instanța

de fond corespunde prevederilor legale, privind partajul averii comune în devălmășie

a soților.

Totodată, Colegiul civil a notat că este neîntemeiată solicitarea apelantului

referitor la trimiterea cauzei civile pentru rejudecarea în instanța de fond, or, nu a

prezentat niciun motiv pertinent prevăzut de art. 388 Cod de procedură civilă. La fel,

sunt nefondate alegațiile apelantului că instanța de fond a ignorat adresarea nr. 01-

16/11 a OCT Basarabeasca filiala ÎS ,,Cadastru”, prin care s-a comunicat că

construcțiile lit. a veranda cu geamuri, lit. 3, lit. 4, lit. 5 și lit. 6 nu sunt autorizate.

Or, instanța de fond constatând că deoarece construcțiile sus numite nu au fost

supuse înregistrării de stat, întemeiat a respins capătul de cerere privind partajarea

în ½ cote-părți a acestor bunuri a căror drept de proprietate este înregistrat în

condițiile legii pe numele reclamantei și a pârâtului.

2

La 06 aprilie 2020, Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Constantin

Ceachir a declarat recurs împotriva decizie din 23 decembrie 2019 a Curții de Apel

Comrat, solicitând admiterea cererii, casarea deciziei recurate și a hotărârii din 25

iunie 2019 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central, cu pronunțarea unei noi hotărâri

și excluderea din partaj a construcțiilor lit. a) veranda cu geamuri, lit. 3, 4, 5 și 6 din

imobilul nu nr. cadastral 1210204062, amplasat în r-nul Basarabeasca, s. Abaclia,

str. V. Alexandru 20.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanțele judecătorești nu au

aplicat legea care trebuia aplicată și au aplicat în mod eronat legea, deoarece dreptul

de proprietate asupra imobilelor cu destinație locativă se consideră dobândit în

momentul înregistrării în Registrul bunurilor imobile, dar nu din momentul

perfectării notariale a contractului de înstrăinare, emiterii actului administrativ sau

rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.

Totodată, Sergiu Secrieru a menționat prevederile pct. 5-2 din Hotărârea

Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 25 din 16 octombrie 2017.

La 03 iulie 2020, în adresa intimatei Agafia Secrieru și avocatului Eduard

Roman a fost expediată copia cererii de recurs depusă de către Sergiu Secrieru, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (vol. II, f.d. 18).

La 11 august 2020, Agafia Secrieru, reprezentată de avocatul Eduard Roman

a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea recursului și menținerea

deciziei contestate.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată

participanților la proces, la 23 ianuarie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de

însoțire anexate la materialele cauzei (vol. II, f.d. 270), fiind recepționată de avocatul

Constantin Ceachir la 28 ianuarie 2020 și de către Sergiu Secrieru la 29 ianuarie

2020, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele cauzei (vol. I,

f.d. 271, 274).

Astfel, luând în considerare Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale, prin care au fost suspendate termenele de atac pe

perioada stării de urgență, instanța de recurs constată că recurentul s-a conformat

prevederilor legale și a declarat recursul în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Sergiu Secrieru, reprezentat

de avocatul Constantin Ceachir, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

3

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Sergiu Secrieru, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat nu se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv

numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a permite instanței de judecată

de a reține existența temeiului prevăzut la articolul 433 lit. a) Cod de procedură

civilă. În atare condiții, conjunctura respectivă confirmă că marja de apreciere a

instanței de recurs nu a fost disproporționată cu obiectivele securității raporturilor

juridice și bunei administrări a justiției, după caz, s-a accentuat rolul instanței

supreme de a interpreta uniform legea și de a soluționa litigiile apărute în cadrul

aplicării legilor, în raport cu obiecțiile formulate în recurs. Deci, în opinia instanței,

normele de drept nu au format un obstacol care să afecteze esența dreptului

recurentului de acces la instanță.

Cât privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de

articolul 6 parag. 1 din C.E.D.O., instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre

4

judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și de trăsăturile

speciale ale procedurii în ordine de recurs (a se vedea, inter alia, Latourniere vs

Franța, 10 decembrie 2002, parag. 2; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.

71 – 74). În concepția instanței europene, articolul 6 parag. (1) nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale

specifice, respinge un recurs ca fiind lipsit de șanse de succes (a se vedea, mutatis

mutandis, Kukkonen vs Finlanda (nr. 2), 13 ianuarie 2009, parag. 24; Papaioannou

vs Grecia, 2 iunie 2016, parag. 45; Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag. 46;

Guelfucci vs Franța, 3 iulie 2018, parag. 42 - 44). Aceste raționamente se transpun

direct în cazul de față, de vreme ce esența și temeiurile din recursul dedus judecății,

inclusiv și argumentele din el, nu sunt în stare să afecteze legalitatea deciziei atacate

sau a procedurii în ansamblu.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat

de către Sergiu Secrieru, reprezentat de avocatul Constantin Ceachir, urmează a fi

considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Sergiu Secrieru,

reprezentat de avocatul Constantin Ceachir.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

5