2ra-1088/20 — constatarea nulității contractului de donație

2ra-1088/20 — constatarea nulității contractului de donație (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-1088/2020

prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga (jud: A. Peni)

instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, L. Caraianu, A. Curdov)

Î N C H E I E R E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursului declarat de Natalia Topciu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Natalia Topciu

împotriva lui Serghei Topciu cu privire la recunoașterea nulității contractului de

donație, recunoașterea a ½ cotă-parte din dreptul de proprietate asupra imobilului

și împărțirea bunurilor comune în devălmășie,

împotriva deciziei din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t a t ă :

La 02 noiembrie 2015, Natalia Topciu a depus cerere de chemare în judecată

împotrivă lui Serghei Topciu cu privire la recunoașterea nulității contractului de

donație a bunului imobil și recunoașterea a ½ cotă-parte din dreptul de proprietate

asupra imobilului.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 06 februarie 2000 s-a căsătorit

cu Serghei Topciu, căsătoria fiind înregistrată la Primăria s. Tomai.

Din căsnicia comună s-au născut doi copii: fiul Vladimir, născut la XXXXX

și fiica XXXXX, născută la XXXXX.

Reclamanta a specificat că în anul 2008, împreună cu pârâtul au cumpărat

bunul imobil din r. Ceadîr-Lunga, s. Tomai, str. XXXXX, unde și domiciliază.

A relatat că în ultima perioadă de timp traiul în comun cu pârâtul este dificil,

deoarece acesta inițiază diferite scandaluri fără motive, deseori pleacă de acasă și

timp de câteva luni nu apare, o alungă din casa, îi amenință, schimbă lacătele la

ușile casei, o maltratează și o amenință.

La 20 octombrie 2015, reclamanta a aflat că la 08 octombrie 2015, pe ascuns,

pârâtul a perfectat contractul de donație și a dăruit bunul imobil mamei sale.

Reclamanta a învederat că prin sat a auzit zvonuri precum că pârâtul caută

cumpărători și contractul de vânzare-cumpărare a casei va fi perfectat din numele

mamei sale, iar cu banii câștigați de la vânzarea bunului imobil acesta va pleca din

țară, și o va lăsa săracă și fără casă.

Aflând despre aceasta, reclamanta a susținut că s-a adresat la OCT Ceadîr-

Lunga, notarii publici din or. Ceadîr-Lunga cu cereri verbale de a i se prezenta

copiile de pe actele care confirmă faptul autentificării notariale al contractului de

1

donație și titlului de proprietate asupra acestuia, însă i s-a refuzat în eliberarea

acestor informații.

Astfel, reclamanta a considerat contractul de donație din speță ca ilegal și nul,

dat fiind faptul că în momentul încheierii actului juridic, pârâtul nu putea să

înțeleagă pe deplin sensul acțiunilor lui.

De asemenea, a specificat că pârâtul prin înșelăciune, fără ca ea să cunoască a

încheiat actul juridic ilegal de donație a bunului imobil, care este proprietate

comună în devălmășie.

Reclamanta a specificat că actul juridic încheiat de către pârât cu mama sa,

este act juridic fictiv, formal și simulat, dat fiind faptul că ei prin aceasta vor să o

priveze de spațiul locativ.

A solicitat recunoașterea nulă a contractului de donație a bunului imobil,

situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, încheiat între pârât și mama

acestuia la data de 8 octombrie 2015 cu aducerea părților la poziția inițială, precum

și recunoașterea după aceasta a dreptului de proprietate asupra a ½ cotă-parte din

casa de locuit și asupra a ½ cotă-parte din teren.

La 03 noiembrie 2016, Natalia Topciu a depus cererea cu privire la majorarea

cerințelor acțiunii, prin care a solicitat împărțirea bunurilor dobândite în comun, și

anume: automobilul de model „Daihatsu” în valoare de 3 000 de Euro sau

echivalentul a 67 000 de lei; dormitor în valoare de 6 600 de lei; seturi de perete - 2

bucăți în valoare de 22 000 de lei; un colț moale în valoare de 11 000 de lei;

camere de congelare - 2 buc. în valoare de 17 600 de lei; un divan pentru copii în

valoare de 4 500 de lei; o mașină de spălat în valoare de 11 000 de lei; un cuptor cu

microunde în valoare de 3 300 de lei; un cuptor electric în valoare de 2 200 de lei;

televizoare - 2 buc. în valoare de 6 600 de lei; un computer cu imprimantă 3 în 1 în

valoare de 11 000 de lei; un frigider în valoare de 11 000 de lei; un aragaz în

valoare de 11 000 de lei; covoare 6 buc., lemne 15 metri cubi. Zestre: un divan, un

dulap, o masă, saltele, covoare, o plapumă în sumă totală de 10 000 de lei. (vol. I,

f.d. 216)

Prin hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga s-

a admis parțial acțiunea;

s-a recunoscut nul contractul de donație a lotului de pe lângă casă, cu

suprafața totală de 0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290 și a casei de locuit

amplasată pe acesta cu suprafața totală de 122,0 m.p., nr. cadastral

9636206.290.01, situate în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, încheiat la

data de 08 octombrie 2015 între Serghei Topciu și XXXXX Topciu; cu aducerea

părților Serghei Topciu și XXXXX Topciu la poziția inițială;

s-au recunoscut drepturile de proprietate asupra a ½ cotă-parte din lotul de pe

lângă casă cu suprafața totală 0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290 și a casei de

locuit situate pe acesta cu suprafața totală de 122,0 m.p., nr. cadastral

9636206.290.01 din r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, după reclamanta

Natalia Topciu.

s-au atribuit reclamantei Natalia Topciu: garajul lit. „1” în sumă de 21 343 de

lei, beciul lit. „4” în sumă de 2 405 lei, salonul 24,9 m.p. în sumă de 45 884 de lei,

bucătăria 20,2 m.p. în sumă de 37 280 de lei, cazangeria 5,4 m.p. în sumă de 9942

de lei, conform primei părți a partajului expus în raportul de expertiză, iar în total

bunuri în sumă de 116 854 de lei;

2

s-au atribuit reclamantei Natalia Topciu: un set dormitor, din PAL laminat (un

pat dublu cu saltea, un dulap cu 3 uși și oglindă, noptiere în valoare de 4 600 de lei;

un set de perete cu mărimea 3,90 produs în Ucraina, PAL laminat cu garnitură

MDF în valoare de 4 800 de lei, un set de bucătărie cu mărimea 2,6 MDF, cu

uzanța 60% (2 mese/ console, 3 dulapuri de perete, penar, dulap/ chiuvetă) în

valoare de 2 400 de lei; o masă de bucătărie dreptunghiulară, partea de sus a

capacului mesei din plastic, picioare din lemn în valoare de 400 de lei; un colț

moale acoperit cu înlocuitor de piele de culoare cafenie în valoare de 1 000 de lei;

un aragaz cu 4 arzătoare, mărimea 60 x 60, cu aprindere electrică, grătare de fontă,

carcasă argintie de metal în valoare de 3 500 de lei; o mașină de spălat/ automată

de 6 kg, marca LG, cu încărcare frontală în valoare de 4 000 de lei; un televizor

„Panasonic”, telescopic, de culoare argintie, cu diagonala 40 cm, în valoare de 500

de lei; o cadă acrilică, dreptunghiulară, mărimea 1,70 m, în valoare de 1 500 de lei;

tehnică sanitară (chiuvetă, closet, robinet cu mâner, robinet) în valoare de 2 450 de

lei, iar în total bunuri în suma de 25 150 de lei.

s-au atribuit pârâtului Serghei Topciu: automobilul de model „Daihatsu”, în

valoare de 28 350 de lei; bucătăria dc vară lit. „2” în valoare de 26 453 de lei,

șopron lit. „3” în valoare de 4 509 lei, încăperea locativă 12,4 m.p. în sumă de

22751 de lei, încăperea locativă 10,4 m.p. în sumă de 19 118 lei, încăperea locativă

12,2 m.p. în valoare de 22 368 de lei, conform celei de a doua parte a partajului

expus în raportul de expertiză, iar în total bunuri în sumă de 95 199 de lei.

În partea cerinței cu privire la împărțirea lotului de pe lângă casă s-a refuzat.

S-a încasat de la Natalia Topciu în beneficiul lui Serghei Topciu diferența de

valoare a cotei-părți atribuite în sumă de 18 455 de lei.

S-a încasat de la Serghei Topciu în beneficiul Nataliei Topciu cheltuielile

judiciare legate de achitarea expertizelor în sumă de 6 444,60 de lei.

S-a încasat de la Serghei Topciu în beneficiul statului taxa de stat în mărime

de 7 966,59 de lei.

Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 22 mai 2019, Serghei

Topciu a depus cerere de apel, prin care a solicitat admiterea acesteia, casarea

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care să se respingă

cerințele acțiunii (vol. 3, f.d. 35-37)

Prin decizia din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat s-a admis cererea

de apel a lui Serghei Topciu. S-a casat hotărârea din 03 mai 2019 a Judecătoriei

Comrat sediul Ceadîr-Lunga, și s-a emis o nouă hotărâre, prin care: pretențiile

Nataliei Topciu în partea recunoașterii nulității contractului de donație a casei de

locuit cu lotul de pe lângă casă, situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX,

încheiat la data de 08 octombrie 2015 între Serghei Topciu și XXXXX Topciu cu

aducerea părților la poziția inițială, recunoașterii dreptului de proprietate asupra ½

cotă-parte din casa de locuit și asupra a ½ cotă-parte din lotul de teren, situate în r.

Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, s-au respins ca neîntemeiate.

Pretențiile Nataliei Topciu împotriva lui Serghei Topciu cu privire la

împărțirea bunurilor comune în devălmășie s-au admis parțial:

s-a atribuit Nataliei Topciu un set dormitor, din PAL laminat (un pat dublu cu

saltea, un dulap cu 3 uși și oglindă, noptiere în valoare de 4 600 de lei; un set de

perete cu mărimea 3,90 de producție Ucraina, PAL laminat cu garnitură MDF în

valoare de 4 800 de lei; un set de bucătărie cu mărimea 2,6 MDF, cu uzanța 60% (2

mese/ console, 3 dulapuri de perete, penar, dulap/ chiuvetă) în valoare de 2 400 de

3

lei; o masă de bucătărie dreptunghiulară, partea de sus a capacului mesei din

plastic, picioare din lemn în valoare de 400 de lei; un colț moale acoperit cu

înlocuitor de piele de culoare cafenie în valoare de 1 000 de lei; un aragaz cu 4

arzătoare, mărimea 60 x 60, cu aprindere electrică, grătare de fontă, carcasă

argintie de metal în valoare de 3 500 de lei; o mașină de spălat/ automată de 6 kg,

marca LG, cu încărcare frontală în valoare de 4 000 de lei; un televizor

„Panasonic”, telescopic, de culoare argintie, cu diagonala de 40 de cm, în valoare

de 500 de lei; o cadă acrilică, dreptunghiulară, mărimea 1,70 m, în valoare de 1500

de lei; tehnică sanitară (chiuvetă, closet, robinet cu mâner, robinet) în valoare de

2450 de lei, iar în total bunuri în sumă de 25 150 de lei.

s-a atribuit succesorului de drept al pârâtului, Vladimir Topciu automobilul de

model „Daihatsu” în valoare de 28 350 de lei.

S-a încasat de la succesorul de drept al pârâtului, Vladimir Topciu în

beneficiul Nataliei Topciu diferența de valoare a cotei-părți atribuite în mărime de

1 600 de lei.

S-a încasat de la succesorul de drept al pârâtului, Vladimir Topciu în

beneficiul Nataliei Topciu cheltuielile judiciare legate de efectuarea expertizelor în

sumă de 3 222,30 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel, prin prisma art. 19-20 din Codul

familiei, a considerat că prima instanță eronat a ajuns la concluzia cu privire la

faptul că imobilul situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX cu lotul de pe

lângă casă cu suprafața totală de 0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290 este

proprietate comună în devălmășie a Nataliei Topciu și Serghei Topciu.

Colegiul a învederat că după cum s-a stabilit veridic în cadrul examinării

cauzei, Natalia Topciu și Serghei Topciu s-au căsătorit la data de 01 iunie 2000 la

Primăria sat. Tomai, r. Ceadîr-Lunga, or, căsătoria acestora la 21 ianuarie 2004 a

fost desfăcută, fapt confirmat prin certificatul de divorț Seria D-IV nr. 0071120.

A mai reținut Colegiul că la data de 15 aprilie 2004, Natalia Topciu și Serghei

Topciu au încheiat din nou căsătoria, care a fost înregistrată la Primăria sat. Tomai,

r. Ceadîr-Lunga, care la data de 11 decembrie 2004, de asemenea a fost desfăcută

de către părți, fapt confirmat prin certificatul de divorț cu Seria D-IV nr. 0487516.

Ulterior, la 19 aprilie 2010, Natalia Topciu și Serghei Topciu au încheiat din

nou căsătoria, care a fost înregistrată la Primăria sat. Tomai, r. Ceadîr-Lunga.

Din căsătoria indicată s-au născut copii: fiul Vladimir Topciu, născut la 08

aprilie 2008 și fiica XXXXX Topciu, născută la XXXXX.

Instanța de apel a mai reținut că la 17 decembrie 2007, Serghei Topciu a

procurat casa de locuit cu suprafața totală de 122,0 m.p., cu lotul de pe lângă casă

cu suprafața totală de 0,0724 ha situat r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX în

baza contractului dc vânzare-cumpărare nr. 5738. (vol. 1, f.d. 121)

Conform copiei de pe Extrasul din registrul bunurilor imobile din 08

octombrie 2015, eliberat de către ÎS „Cadastru”, OCT Ceadîr-Lunga, imobilul,

situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, nr. cadastral 9636206.290 cu

lotul de pe lângă casă, a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu drept de

proprietate după Serghei Topciu în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.

5738 din 17 decembrie 2007. (vol. 1, f.d. 119)

Astfel, Colegiul a ajuns la concluzia că imobilul situat r. Ceadîr-Lunga, sat.

Tomai, str. XXXXX cu lotul de pe lângă casă cu suprafața totală de 0,0724 ha, nr.

cadastral 9636206.290, nu este un bun dobândit în comun al Nataliei Topciu și

4

Serghei Topciu și nu se supune regimului proprietății comune în devălmășie, ci

este doar proprietatea pârâtului Serghei Topciu, deoarece a fost procurat de către

acesta în afara căsătoriei cu reclamanta Natalia Topciu.

Cu toate acestea, Colegiul a menționat că reclamanta nici în cadrul examinării

cauzei de către prima instanță, nici în cadrul examinării cauzei în instanța de apel

nu a prezenta probe care să confirme faptul că, ea împreună cu pârâtul Serghei

Topciu erau căsătoriți, gospodăreau în comun și împreună au procurat acest imobil.

Totodată, argumentul reclamantei cu privire la faptul că ea cu pârâtul toți acei

15 ani au fost căsătoriți, s-au divorțat fictiv pentru a-și schimba numele ca să plece

la muncă, Colegiul l-a considerat neîntemeiat, deoarece Natalia Topciu nu a

prezentat probe a faptului că căsătoria sau divorțul au fost fictive.

Așadar, Colegiul a ajuns la concluzia că deoarece imobilul situat în r. Ceadîr-

Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX cu lotul de pe lângă casă cu suprafața totală de

0,0724 ha, nr. cadastral 9636206.290, nu este un bun dobândit în comun al

reclamantei Natalia Topciu și al pârâtului Serghei Topciu, respectiv după Natalia

Topciu nu poate fi recunoscut dreptul de proprietate asupra a ½ cotă-parte din casa

de locuit și asupra a ½ cotă-parte din lotul de teren.

Mai mult, instanța de apel a considerat neîntemeiată și concluzia primei

instanțe prin care a recunoscut nulitatea contractului de donație a bunului imobil

situat în r. Ceadîr-Lunga, sat. Tomai, str. XXXXX, încheiat la data de 08

octombrie 2015 între Serghei Topciu și XXXXX Topciu.

În speță, reieșind din materialele cauzei în coroborare cu normele materiale

aplicabile cazului, Colegiul a menționat că se confirmă faptul transmiterii bunului

donatarului XXXXX Topciu, considerând argumentele Nataliei Topciu cu privire

la faptul că contractul a fost unul fictiv, formal și simulat, neîntemeiate și lipsite de

suport probator, ori, bunul imobil a aparținut cu drept de proprietate personală lui

Serghei Topciu și acesta avea dreptul de a dispune de acesta, respectiv contractul

de donație din 08 octombrie 2015 nu poate fi considerat fictiv.

În partea partajării bunurilor mobile, instanța de apel a considerat necesar a nu

se expune, deoarece în această parte hotărârea nu a fost contestată.

La 15 mai 2020, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Topciu a declarat

recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

primei instanțe.

În motivarea recursului a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material, ceea ce a dus la soluționarea greșită a cauzei, a interpretat eronat

legea precum și probele prezentate, iar erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, în susținerea recursului s-au indicat aceleași argumente și

circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în

instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând totodată

conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe,

încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale

aplicabile speței.

În special, recurenta a învederat că instanța de apel eronat a interpretat

normele materiale aplicabile speței și neîntemeiat a considerat că bunul imobil în

litigiu nu este proprietate comună în devălmășie.

5

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 24 februarie 2020.

Materialele cauzei atestă expedierea participanților la proces a copiei deciziei

motivate prin scrisoarea de însoțire din 24 martie 2020 (f.d. 155, Vol. III), care a

fost recepționată de recurentă la 27 martie 2020, fapt confirmat prin avizul de

recepție (f.d. 158, Vol. III).

Astfel, recursul declarat la 15 mai 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) Cod de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia, iar în cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea

recursului se decide în lipsa acesteia.

La 01 iulie 2020, prin scrisoarea de însoțire nr. 2ra-1088/2020, Curtea

Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia cererii de recurs cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data

recepționării (f.d. 28, Vol. IV), care a fost recepționată de intimați la data de 06

iulie 2020, fapt confirmat prin avizele de recepție (f.d. 29-32, Vol. IV) și prin

intermediul oficiului poștal, la 16 iulie 2020, succesorul lui Serghei Topciu,

Vladimir Topciu a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului cu

menținerea deciziei instanței de apel.

Examinând temeiurile recursului declarat de Natalia Topciu, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Natalia Topciu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

6

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursul declarat de Natalia Topciu, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Natalia Topciu, împotriva

deciziei din 24 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

7