2ra-199/21 — Revocarea contractului de donatie

Dosarul nr. 2ra–199/21 Prima instanță: Judecătoria Edineț (sediul central), (jud. M. Iftodi) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu) Î N C H E I E R E 31 martie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari examinând admisibilitatea recursului declarat de Gîra Oleg, reprezentat de avocatul Istratii Vasile, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Gîra Oleg împotriva Nataliei Gîra cu privire la revocarea contractului de donație, radierea dreptului de proprietate din registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Gîra Oleg și menținută hotărârea din 05 martie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central), con st ată: La 24 octombrie 2019, Gîra Oleg a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Gîra cu privire la revocarea contractului de donație, radierea dreptului de proprietate din registrul bunurilor imobile și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii a invocat, că la 04 noiembrie 2006, a încheiat căsătoria cu Gîra Natalia, care a fost înregistrată la Primăria com. XXXX, r. XXXX. La 09 aprilie 2007 s-a născut fiul XXXX. În timpul căsătoriei, la 06 octombrie 2009, a primit în baza contractului de donație nr. 7807, autentificat de notarul Luca Petru de la tatăl său Gîra Ivan următoarele bunuri: terenul de pământ pentru construcții cu suprafața de 0,21891 ha; casa de locuit cu suprafața de 76,1 m2; construcția accesorie (sarai) cu suprafața de 18,9 m2; construcția accesorie (sarai) cu suprafața de 64,4 m2; construcția accesorie (sarai) cu suprafața de 10,5 m2, situate în s. XXXX, r. XXXX. La 30 noiembrie 2016, în baza contractului de donație nr. 12474, autentificat de notarul Luca Petru a donat soției sale Gîra Natalia ½ din bunurile primite în dar de la tatăl său.

Cu Gîra Natalia a locuit împreună până în luna februarie 2019, când ea a plecat din gospodărie și a început a locui la părinții săi în s. XXXX. Pe parcursul lunii februarie 2019 Gîra Natalia a depus la poliție mai multe plângeri în baza cărora 1 în privința lui au fost intentate 4 procese contravenționale pentru care el a fost sancționat contravențional cu amendă în mărime de 3000 lei și cu 40 ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Deși i-a donat ½ din casa de locuit, anexele gospodărești și lotul de teren aferent casei de locuit, Gîra Natalia după separare, a început a concubina cu altă persoană și nu-și îndeplinește obligațiile părintești privind educația și întreținerea fiului Gîra Cornel.

De unul singur întreține și educă copilul minor. Din cauza neînțelegerilor din familie, comportamentului iresponsabil și amoral din partea soției Gîra Natalia, la 20 iunie 2019 a înaintat în Judecătoria Edineț (sediul central) o acțiune privind desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere. În fața instanței de judecată, reclamantul în prezenta cauză civilă a solicitat revocarea contractului de donație cu nr. 12474, autentificat de notarul Luca Petru, prin care a donat soției Gîra Natalia ½ din terenul de pământ pentru construcții, casa de locuit și construcțiile accesorii, situate în s. XXXX, r-nul XXXX, cu radierea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 05 martie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central), cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată. Prin decizia din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă cererea de apel depusă de Gîra Oleg și menținută hotărârea din 05 martie 2020 a Judecătoriei Edineț (sediul central). Pentru a decide astfel instanțele ierarhic inferioare au reținut în hotărârile sale că, motivul precum că Gîra Natalia nu își exercită obligațiile părintești față de copilul lor comun și concubinează cu alt bărbat, nu poate fi apreciat ca motiv de ingratitudine a Nataliei Gîra față de Oleg Gîra și persoanei apropiate acestuia, or, pentru neexercitarea obligațiilor părintești Gîra Natalia poate fi atrasă la răspundere în condițiile legii, acest fapt neconstituind temei de revocare a contractului de donație încheiat în perioada căsătoriei.

La fel, pe parcursul examinării cauzei nu s-a constatat atentarea din partea Nataliei Gîra la viața donatorului și nici nu s-a constatat că de către dânsa au fost săvârșite careva fapte ilicite față de donator sau rude apropiate ale acestuia, care ar atesta o ingratitudine gravă. La 10 decembrie 2020 (prin oficiul poștal), Gîra Oleg, reprezentat de avocatul Istratii Vasile, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 octombrie 2020 a Curții de Apel Bălți, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral. În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel la emiterea deciziei nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

La 29 ianuarie 2021 (prin oficiul poștal), Gîra Natalia, reprezentată de avocatul Ivașciuc Antonina, a depus o referință la recursul declarat de către Gîra Oleg, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale. Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 01 octombrie 2020, expediată părților la 02 noiembrie, fără a se cunoaște cu certitudine 2 data recepționării acestuia, iar recursul a fost declarat la 10 decembrie 2020. Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Gîra Oleg, reprezentat de avocatul Istratii Vasile, inadmisibil, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gîra Oleg, reprezentat de avocatul Istratii Vasile, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă 3 indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Gîra Oleg, reprezentat de avocatul Istratii Vasile. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gîra Oleg, reprezentat de avocatul Istratii Vasile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Dumitru Mardari 4