2ra-198/23 — partajul averii comune în devălmasie al sotilor, etc.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- partajul averii comune în devălmasie al sotilor, etc.
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-198/23 — partajul averii comune în devălmasie al sotilor, etc. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Sergiu Leanca,
reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Anastasia Leanca împotriva lui Sergiu Leanca, Alexandru Leanca, Tamarei
Leanca, Nadejdei Ciocîrlan, intervenient accesoriu Instituția Publică
,,Agenția Servicii Publice”, privind încasarea cheltuielilor de judecată
suportate în alt proces de judecată, declararea nulă a contractului de vânzare-
cumpărare a automobilului, recunoașterea dreptului de proprietate asupra
automobilului, partajul averii comune în devălmășie al soților, revendicarea
din posesie străină a bunurile mobile și încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin
care s-a respins ca nefondate apelurile declarate de Sergiu Leanca, reprezentat
de avocatul Vladislav Berezovschi și de Anastasia Leanca, și s-a menținut
hotărârea din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central,
(Dosarul nr. 2ra-198/23
PIGD Nr. 2-1941578-01-2ra03022023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în art.432
alin.(2)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-
se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Au examinat anterior cauza judecătorii:
Prima instanță: Judecătoria Cimișlia, sediul Cimișlia (Dumitru Cherdivara)
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (Grigori Colev, Afanasi Curdov, Ștefan Starciuc)
12 martie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de
către Sergiu Leanca, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Ion Malanciuc , judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 30 septembrie 2019, Anastasia Leanca a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Sergiu Leanca, Alexandru Leanca, Tamarei Leanca,
Nadejdei Ciocîrlan, intervenient accesoriu IP ,,Agenția Servicii Publice”,
privind încasarea cheltuielilor de judecată suportate în alt proces de judecată,
declararea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a automobilului,
recunoașterea dreptului de proprietate asupra automobilului, partajul averii
comune în devălmășie al soților, revendicarea din posesie străină a bunurilor
mobile și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 22 iulie 2017, a încheiat căsătorie
cu pârâtul Sergiu Leanca, eveniment înregistrat la Primăria sat. XXXXX, r-
nul XXXXX, sub nr.X în registrul de înregistrare a actelor civilă. După
înregistrarea căsătoriei împreună cu soțul au locuit în sat. XXXXX, r-nul
XXXXXX, la părinții dânsei, cât și la domiciliul părinților lui Sergiu
Alexandru din sat. XXXXX, r-nul XXXXX.
A menționat că a făcut cunoștința cu pârâtul Sergiu Leanca în anul 2012,
iar din anul 2013 au concubinat și au plecat împreună la muncă peste hotarele
țării în Federația Rusă, Polonia, Cehia, Italia și Germania. La data de 29 iulie
2017 au sărbătorit nunta, iar banii câștigați la nuntă au fost depuși, de către
Sergiu Leanca, la bancă. În luna decembrie 2017, împreună cu fostul soț
Sergiu Leanca, au procurat automobilul de model XXX XXX, nr.î. XXX
XXX, înregistrat pe numele ultimului în registrul de stat corespunzător.
A mai menționat că au avut relații normale de familie cu pârâtul, însă
ulterior relațiile lor s-au înrăutățit, între ei au apărut anumite disensiuni și
conflicte pe diferite motive, iar, în luna iulie 2018 a fost chiar bătută de Sergiu
Leanca, în prezența mamei acestuia.
De asemenea, a invocat că la 03 august 2018, împreună cu Sergiu Leanca
au deschis un cont bancar în suma de 10000,00 de lei, care ulterior, a ajuns la
suma de 180 000,00 de lei, sumă de bani care constituie proprietatea lor în
devălmășie.
A mai invocat că relațiile de căsătorie a eșuat și la 15 august 2018 a
plecat din domiciliul lor comun din sat. XXX, r-nul XXXX, iar, ulterior când
a venit pentru a-și lua hainele și bunurile sale personale, nu i s-a permis să i-
a nimic și a fost alungată. A încercat să discute cu pârâtul Sergiu Leanca
1
pentru a păstra familia, însă fără succes, dânsul a decis să plece peste hotarele
țării la muncă, iar la data de 03 septembrie 2018 a scos banii de la bancă, bani
câștigați la nuntă, care constituiau proprietate comună în devălmășie.
A mai indicat că, în scopul soluționării litigiului pe cale extrajudiciară,
la 20 septembrie 2018 a expediat în adresa lui Sergiu Leanca o reclamație cu
privire la adresarea la OSC cu privire la desfacerea căsătoriei pe cale amiabilă,
precum și propunerea cu privire la împărțirea bunurilor comune în
devălmășie, fără adresarea în instanța de judecată, pentru a evita cheltuieli de
judecată, însă, primirea reclamației de către Sergiu Leanca a fost refuzată și
respectiv restituită.
A mai indicat că, prin hotărârea din 29 noiembrie 2018 a Judecătoriei
Cimișlia, căsătoria încheiată între Sergiu Leanca și Anastasia Leanca la 22
iulie 2017, înregistrată de Primăria sat. XXX, r-nul XXXX, sub nr. de
înregistrare X, s-a desfăcută, iar, în cadrul examinării pricinii privind
desfacerea căsătoriei, reclamanta Anastasia Leanca a suportat cheltuieli de
judecată pentru asistență juridică în sumă de 3000,00 lei și 200,00 lei pentru
citarea publică a pârâtului, precum și altele neesențiale.
În afară de automobilul și banii menționați, Anastasia Leanca și Sergiu
Leanca au mai agonisit împreună următoarele bunuri: mașină de spălat de
model ,,LG” cu capacitatea de 8 kg, la prețul de 10000,00 lei, scuter de model
,,Brazler”, procurat în anul 2017 de reclamantă, la prețul de 500 euro, care a
rămas în posesia pârâtului Sergiu Leanca. La fel, anterior încheierii căsătoriei
cu pârâtul Sergiu Leanca, reclamanta a procurat din Germania bicicletă, de
culoare neagră, pentru care a achitat suma de 200 euro. Bicicleta menționată
se află în gospodăria părinților fostului soț, iar pârâții Alexandru Leanca și
Tatiana Leanca refuză să i-o restituie.
În vara anului 2018, înainte de cununia cu pârâtul Sergiu Leanca,
împreună cu părinții acestuia, au construit un gard în jurul casei lor, la care au
cheltuit suma de 300 euro, dintre care ½, ce constituie 150 euro, urmează să-
i fie restituită de pârâții Alexandru Leanca și Tatiana Leanca, ca proprietari a
bunului imobil. În perioada anului 2017, lucrând peste hotarele țării împreună
cu Sergiu Leanca, au făcut reparație în odaia în care locuiau, în casa părinților
Alexandru Leanca și Tatiana Leanca, costul lucrărilor constituind suma de
10000,00 de lei, dintre care ½ constituie suma de 5000,00 de lei, care urmează
să i-o restituie Alexandru Leanca și Tatiana Leanca, ca proprietari ai
imobilului.
Subliniază că, conform concluziei Camerei de Comerț și Industrie a
RM din 01 martie 2019, costul mediu de piață al automobilului de model
XXX XXX, nr.î. XXX XXX, cu caracteristicile menționate, constituie 4600
euro.
Astfel, a menționat reclamantul că bunurile proprietate comună în
devălmășie constituie: suma de 180000,00 lei; automobilul de model ,,Dacia
Logan” cu prețul de 4600 euro; mașina de spălat de model ,,LG”, cu prețul de
2
10000,00 de lei și scuterul de model ,,Brazler”, cu prețul de 9000,00 de lei,
iar în total costul bunurilor menționate constituie suma de 289022,00 de lei,
din care partea sa constituie 144511,00 de lei.
A mai indicat reclamanta că a expediat mai multe plângeri în adresa
Procuraturii r-lui Cimișlia pe faptul acțiunilor ilegale întreprinse de fostul soț
Sergiu Leanca, însă, prin ordonanța din 22 februarie 2019 a procurorului în
Procuratura Cimișlia, Sergiu Pașcaneanu, s-a dispus refuzarea pornirii
urmăririi penale în privința lui Sergiu Leanca.
La fel, a indicat că în urma efectuării unei interpelări în adresa Agenția
Servicii Publice, în privința automobilului de model XXX XXX, nr.î. XXX
XXX, a constatat că la data de 05 decembrie 2018, fostul soț Sergiu Leanca a
încheiat fictiv un contract de vânzare-cumpărare cu tatăl său Alexandru
Leanca, cu scopul de a nu partaja bunul mobil. Conform adeverinței din 14
decembrie 2018 eliberată de IP ,,Agenția Servicii Publice”, se confirmă că
automobilul de model XXX XXX, nr.î. XXX XXX, în perioada 13 decembrie
2017 – 05 decembrie 2018, a fost înmatriculat cu drept de proprietate după
fostul soț Sergiu Leanca, astfel, bunul menționat constituie proprietate
comună în devălmășie.
De asemenea, a menționat că în urma solicitării informației cu privire
la actele în temeiul cărora a fost înmatriculat automobilul menționat, s-a
constatat că la 05 decembrie 2018 a fost încheiat contractul de vînzare-
cumpărare, potrivit căruia Sergiu Leanca a vândut tatălui său, Leanca
Alexandru, automobilul de model XXX XXX, nr.î. XXX XXX, la prețul de
50000,00 de lei.
A considerat că contractul de vînzare-cumpărare menționat este lovit
de nulitate absolută și urmează a fi declarat nul, cu aducerea părților la poziția
inițială, pentru a fi supus partajării averii comune în devălmășie.
La 18 martie 2020, reclamanta Leanca Anastasia a depus cerere de
chemare în judecată suplimentară împotriva lui Alexandru Leanca și Nadejda
Ciocîrlan privind declararea nulității contractului de vânzare-cumpărare din
02 mai 2019 încheiat între Alexandru Leanca și Nadejda Ciocîrlan, cu
aducerea părților la poziția inițială.
În motivarea cererii, suplimentar celor invocate în cererea inițială a
invocat că, în cadrul examinării cauzei, de către reprezentantul copîrîților
Sergiu Leanca, Alexandru Leanca și Tatiana Leanca a fost depusă o referința
la care a fost anexat contractul de vânzare-cumpărare din 02 mai 2019 încheiat
între Alexandru Leanca și Nadejda Ciocîrlan privind vânzarea automobilului
de model XXX XXX, nr.î. XXX XXX, la prețul de 13000,00 de lei.
Drept urmare, a solicitat partea reclamantă încasarea cheltuielilor de
judecată suportate în alt proces de judecată, declararea nulă a contractului de
vânzare-cumpărare a automobilului, recunoașterea dreptului de proprietate a
lui Leanca Sergiu asupra automobilului, partajul averii comune în devălmășie
3
al soților, revendicarea din posesie străină nelegitimă a pîrîților, bunurile
mobile și încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
central, s-a admis parțial acțiunea depusă de Anastasia Leanca.
S-a dispus partajarea averii comună în devălmășie a soților Anastasia
Leanca și Sergiu Leanca și anume a sumei de 180000,00 de lei, cu atribuirea
soților Anastasia Leanca și Sergiu Leanca cîte ½ din suma menționată cu
încasarea din contul lui Sergiu Leanca în beneficiul Anastasiei Lenaca
echivalentul a ½ din suma indicată, adică 90000,00 de lei, a sumei de 4600
Euro ce constituie prețul automobilul de model XXX XXX, atribuindu-le
soților Anastasia Leanca și Sergiu Leanca cîte ½ cotă parte ideală, iar în
legătură cu faptul că bunul menționat nu poate fi partajat în natură, cu
încasarea de la Sergiu Leanca în beneficiul Anastasiei Leanca suma de 2300
Euro, conform cursului Băncii Naționale a Moldovei, la momentul executării
hotărârii, ceea ce constituie ½ cotă parte din automobil. S-a încasat de la
Sergiu Leanca în beneficiul Anastasiei Leanca cheltuielile de judecată
suportate în prezentul proces civil și anume suma de 5025,33 de lei achitați în
calitate de taxă de stat la înaintarea acțiunii, suma de 546,00 de lei achitați
pentru evaluarea automobilului și obținerea informației de la IP ,,Agenția
Servicii Publice”, suma de 1693,40 de lei cheltuieli pentru transport, iar în
total suma de 7264,73 de lei. S-a încasat de la Sergiu Leanca în beneficiul
statului sumă de 4050,33 de lei, cu titlu de taxă de stat. În rest pretențiile
reclamantei au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.229, 236-244, Vol. I).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 decembrie 2021, avocatul Berezovschi Vladislav, acționând în
numele și interesele lui Sergiu Leanca a depus cerere de apel nemotivată
(f.d.231, Vol. I), iar, la 10 mai 2022 a depus motivarea apelului împotriva
hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, prin
care a solicitat casarea hotărârii din 15 decembrie 2021 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Central, deoarece o consideră nelegitimă și pasibilă anulării
din motivele că concluziile instanței de fond contravin circumstanțelor
pricinii și nu dispun de suport probant, hotărârea nu este motivată, fără
enumerarea și analiza tuturor probelor pe care se bazează și a circumstanțelor
ce prezintă importanță în acest sens, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care
să fie respinsă integral cererea de chemare în judecată depusă de Anastasia
Leanca împotriva lui Sergiu Leanca, Alexandru Leanca și Tamara Leanca,
privind împărțirea bunurilor - proprietate comună a soților și încasarea de la
intimată a cheltuielilor de judecată suportate de apelant sub forma taxei de
stat în mărime de 6806,75 de lei (f.d. 63/67, vol.II).
La 03 ianuarie 2022, avocatul Sergiu Coptu, acționând în numele și
interesele Anastasiei Leanca a depus cerere de apel nemotivată (f.d.232/234,
Vol. I), iar, la 19 aprilie 2022, prin intermediul poștei terestre (f.d.57, vol.II),
4
a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 15 decembrie 2021 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea
parțială a hotărârii primei instanțe în partea pretențiilor respinse, cu pronunța
în această parte o nouă hotărâre prin care s-ă fie dispusă admiterea integrală a
acțiunii depuse de Anastasia Leancă (f.d.28/55, vol. II).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-au
respins apelurile declarate de către avocatul Vladislav Berezovschi, în numele
și interesele lui Sergiu Leancă și de către Anastasia Leanca, și s-a menținut
hotărârea din 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Central
(f.d.128, 129/137, vol.II).
Pentru a decide astfel, instanța de apel analizând prevederile art. 20
alin.(1) și (3), art. 25 alin.(3) și (4) din Codul familiei, art. 366 alin. (1), art.
370, art.371 alin. (1) și (2), art. 373 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până
la 01 martie 2019), în coraport cu criticele formulate în cererile de apel și
materialul probator, a conchis că prima instanță a constatat și a elucidat pe
deplin circumstanțele de fapt importante pentru soluționarea cauzei civile, a
aplicat corect normele de drept material și a respectat normele de drept
procedural la judecarea cauzei respective.
Subsecvent, instanța de apel a constatat că, prima instanța corect a
reținut la caz faptul că, urmează a fi admisă ca fiind întemeiată, parțial,
pretenția reclamantei în partea ce se referă la partajul averii și urmează a fi
partajată între Anastasia Leanca și Sergiu Leanca următoarea avere:
- suma de 180000,00 de lei, atribuindu-le soților Leanca Anastasia și
Leanca Sergiu cîte ½ din suma menținută cu încasarea din contul lui Sergiu
Leanca în beneficiul Anastasiei Leanca echivalentul a ½ din suma indicată,
adică suma de 90000,00 de lei;
- suma de 4600 Euro ce constituie valoarea automobilul de model XXX
XXX, nr.î. XXX XXX, atribuindu-le soților Anastasia Leanca și Sergiu
Leanca cîte ½ cotă parte ideală, iar în legătură cu faptul că bunul menționat
nu poate fi partajat în natură, a încasa de la Sergiu Leanca în beneficiul
Anastasiei Leanca suma de 2300 Euro, conform cursului Băncii Naționale a
Moldovei, la momentul executării hotărârii, ceea ce constituie ½ cotă parte
din automobil.
Or, la caz, potrivit materialelor cauzei, ca și prima instanța, instanța de
apel a constatat că în timpul căsătoriei soții Anastasia Leanca și Sergiu Leanca
au procurat automobilul de model XXX XXX, nr.î. XXX XXX, fapt
confirmat prin adeverința nr.XXXvp din XX decembrie XXX, eliberată de IP
,,Agenția Servicii Publice” (f.d.35, vol I) și au acumulat suma de 180000,00
de lei, fapt confirmat prin informația din 12 februarie 2021, eliberată de BC
,,Moldova-Agroindbank” SA, sucursala Cimișlia (f.d.196, vol. I).
5
La fel, instanța de apel a reținut că potrivit concluziei Camerei de
Comerț și Industrie a RM din 01 martie 2019, costul mediu de piață al
automobilului de model XXX XXX, nr.î. XXX XXX, cu caracteristicile
menționate, constituie 4600 euro (f.d.51).
Astfel, reieșind din normele legale aplicabile speței și stărilor de fapt
stabilite, instanța de apel a conchis ca fiind corectă concluzia primei instanțe
prin care s-a admis parțial acțiunea în partea încasării din contul pârâtului în
beneficiul reclamantei a ½ din suma de 180000,00 de lei și ½ din costul
automobilului în sumă de 2300 euro, ca fiind o soluție legală și întemeiată.
În continuare, referitor la solicitarea apelantei Anastasia Leanca, cu
privire la admiterea pretențiilor privind partajarea bunurilor mobile, mașina
de spălat automată, scuterul de model „Brazler”, a bicicletei de culoare neagră
și alte cheltuieli de reparație a bunurilor ce aparțin copârâților Alexandru
Leanca și Tatiana Leanca, instanța de apel a stabilit că reclamanta în
temeinicia cerințelor înaintate nu a adus careva probe ce ar confirma
indubitabil existența bunurilor și cheltuielilor menționate, drept urmare
considerându-le ca declarative și fără suport probatoriu.
Referitor la pretențiile de declarare a nulității contractelor de vânzare
cumpărare a automobilului de model ,,Dacia Logan”, cu nr.î. NMA 193,
instanța de apel a menționat că reclamanta în cerințele sale a solicitat
partajarea bunului mobil menționat, cerință admisă de către prima instanță,
fiindu-i atribuită ½ din valoarea bunului menționat, și anume suma de 2300
euro, fapt ce decade necesitatea declarării nulității actelor de vânzare
cumpărare, or, prin admiterea cerințelor date, s-ar încălca dreptul de
proprietate a proprietarului de bună credință Ciocîrlan Nadejda, fapt
inadmisibil în cazul în care reclamanta a beneficiat de ½ cotă parte din bun,
și dânsa nu a solicitat să-i fie atribuit în natură bunul mobil.
Totodată, instanța de apel a notat că potrivit art. 46 alin. (1)-(2) din
Constituția Republicii Moldova, dreptul la proprietate privată, precum și
creanțele asupra statului, sânt garantate. Nimeni nu poate fi expropriat decât
pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă și
prealabilă despăgubire.
În acest context, instanța de apel a considerat necesar de a menționa că
CtEDO a atenționat de nenumărate ori asupra faptului că „ingerința în dreptul
de proprietate urmează a fi justificată de autorități în mod corespunzător”
(cauza Burdov vs. Rusiei, hot. din 7 mai 2002, §53-61; cauza Sporrong și
Lonnroth vs. Suediei, hot. din 23 septembrie 1988, §23- 26; cauza Metaxas
vs. Greciei, hot. din 27 mai 2004, §27-31).
Astfel, la caz, instanța de apel a relevat că dată declararea nulității
contractelor de vânzare cumpărare, fără scop real de a apăra dreptul de
proprietate, și prin efectul reparării prejudiciului prin atribuirea a ½ din costul
automobilului, nu produce necesitatea anulării contractelor de vânzare
cumpărare.
6
În privința cerinței cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare,
suportate de partea reclamantă într-un alt proces, instanța de apel a reținut ca
întemeiată poziția primei instanțe formulată în temeiul art. 97 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, or, din conținutul materialelor dosarului se atestă
că reclamanta Anastasia Leanca la înaintarea acțiunii de divorț nu a adus la
cunoștință pârâtului Sergiu Leanca a cerințelor de divorț, prin urmare
adresarea în judecată cu acțiune privind desfacerea căsătoriei, în lipsa unui
dezacord din partea reclamantului la desfacerea căsătoriei, nu poate impune
ca pârâtul să suporte cheltuielile judiciare în sensul art. 97 alin. (3) din Codul.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe privind
respingerea acestui capăt de cerere este una întemeiată și fondată.
Referitor la cererea de apel declarată de avocatul Vladislav Berezovschi
în interesele pârâtului Sergiu Leancă, instanța de apel a constatat netemeinicia
acesteia, or, după cum s-a menționat supra reclamanta a făcut dovada
existenței bunurilor în devălmășie suma de 180000,00 de lei și a
automobilului de model Dacia, care ulterior a fost vândut de către pârât, prin
urmare împărțirea acestor bunuri în devălmășie prin hotărârea contestată, este
o soluție întemeiată și fondată.
Referitor la invocarea părții apelante că suma de 180000,00 de lei, a
fost retrasă de pe contul bancar și cheltuită pe necesitățile familiare, instanța
de apel a considerat-o declarativă, or, această sumă a fost retrasă de Sergiu
Leanca la data de 03 septembrie 2018, adică cu o lună jumate înainte de
intentarea în judecată a procedurii de divorț, fapt ce atestă că suma a fost
retrasă în alte scopuri decât a fi cheltuită de către părți în scopuri familiare.
Totodată, instanța de apel a reținut că apelantul Serghei Leanca nu a
probat, pentru care anume cheltuieli familiare a fost cheltuită suma de 180
000,00 de lei.
În lumina celor expuse, instanța de apel a conchis că soluția primei
instanțe corespunde rigorilor legale, apelanții nu au probat temeinicia
afirmațiilor lor, argumentele apelurilor fiind neîntemeiate, iar instanța de fond
a stabilit toate circumstanțele cauzei și a apreciat just probele administrate,
aplicând corect normele de drept ce guvernează speța, așadar, nu a depistat
temeiuri de casare a hotărârii primei instanțe.
Mai mult ca atât, instanța de apel a considerat important de remarcat
faptul că apelanții și reprezentanții lor, utilizând calea de atac nu au prezentat
în instanța de apel probe, pe care nu au avut posibilitatea să le prezinte
instanței de fond și care ar fi de natură să răstoarne concluziile expuse în
hotărârea contestată.
Subsecvent, în viziunea instanței de apel toate argumentele și
afirmațiile invocate de către apelanți și avocații lor care au fost citate supra,
sunt identice cu circumstanțele expuse în cererea de chemare în judecată și
referință, cărora instanța de fond le-a dat deja o apreciere corespunzătoare,
acestea fiind vădit lipsite de suport juridic, și sub toate aspectele au fost
7
examinate de prima instanță, iar instanța de apel le-a apreciat ca fiind
inconsistente și fără raționament valabil circumstanțelor speței.
În final, instanța de apel a reiterat că contrar prevederilor art. 118 și art.
121 din Codul de procedură civilă, apelanții și reprezentanții lor nu au adus
careva probe incontestabile în susținerea poziției lor și prin urmare instanța
de fond just a aplicat normele legale relevante la circumstanțele speței și a
admis parțial acțiunea în forma descrisă supra.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 ianuarie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.155, vol.II),
Sergiu Leanca, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, a declarat
recurs împotriva deciziei din 20 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integral a acțiunii
depuse de Anastasia Leanca (f.d.151/153, vol.II).
SOLICITARILE RECURENTULUI
În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt
invocate pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, suplimentar
invocându-se că decizia Curții de Apel Comrat este pasibilă de a fi casată
deoarece din conținutul acesteia se conturează încălcarea normelor de drept
material și de drept procedural, ceea ce, în temeiul art.432 alin.(2) lit.c) din
Codul de procedură civilă, servește drept temei de declarare a recursului.
La 30 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul
oficiului poștal, a expediat în adresa intimatei Anastasiei Leanca, copia
recursului declarat de Sergiu Leanca, reprezentat de avocatul Vladislav
Berezovschi, împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel
Comrat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.156, vol.II).
Prin referința depusă la 23 februarie 2023, prin intermediul poștei
terestre (f.d.187, vol.II), intimata Anastasia Leanca și reprezentantul acesteia,
avocatul Sergiu Coptu, au solicitat respingerea recursului declarat de Sergiu
Leanca, reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, împotriva deciziei din
22 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, ca inadmisibil (f.d.163/186,
vol.II).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat
în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin.
8
(3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă
de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de
drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării
imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza
cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de către Sergiu Leanca, reprezentat de avocatul
Vladislav Berezovschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.
246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Art. 434 alin.(1)-(2) din Codul de procedură civilă, stipulează că:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu
poate fi restabilit.”
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.
(2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2) lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța de judecată:
c) a interpretat în mod eronat legea;
Art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului reglementează că:
,,Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate
regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema
drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-
verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.”
Art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului, reglementează că:
,,Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la
soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea
probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise
au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
9
,,În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Comrat a pronunțat dispozitivul deciziei în
ședință publică la 20 septembrie 2022 (f.d. 128, vol.II).
Totodată, din conținutul scrisorii de expediere a actului judecătoresc
nr.2a-95/2022 (f.d. 138, vol.II), rezultă că, la 22 noiembrie 2022, Curtea de
Apel Comrat a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul
oficiului poștal, copia deciziei integrale din 20 septembrie 2022 a instanței de
apel, care a fost recepționată de avocatul Vladislav Berezovschi, care
acționează în interesele lui Sergiu Leanca la data de 28 noiembrie 2022, fapt
confirmat prin avizul de recepția anexat la materialele cauzei (f.d.142, vol.II).
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
recursul declarat de Sergiu Leanca, reprezentat de avocatul Vladislav
Berezovschi, la 18 ianuarie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.155,
vol.II), se consideră depus în termenul stabilit de art. 434 din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.48).
În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă
motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data
depunerii cererii de recurs).
În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,
examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității
temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat, rezultă că, Sergiu Leanca, reprezentat
de avocatul Vladislav Berezovschi a invocat temei de admisibilitate
prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data 18
ianuarie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că
recurentul a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.(2),
lit.c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului (a
10
se vedea pct.50), nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența altor circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3)
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor (a se
vedea pct.51), nu le-a stabilit.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de
recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și
anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele,
încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de
procedură civilă (a se vedea pct.52), nu a depistat.
În acest context, Completul de judecată reține că, recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și
temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct
starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
menționează că recursurile în cauză conțin obiecții de fapt și de drept, care
deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere
corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către Sergiu Leanca, reprezentat de avocatul
Vladislav Berezovschi, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului,
deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de
drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie
temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de către Sergiu Leanca,
reprezentat de avocatul Vladislav Berezovschi, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.
11
Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a)
din Codul de procedură civilă (în vigoare la data depunerii recursului), art.440
alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Declară inadmisibil recursul declarat de către Sergiu Leanca, reprezentat
de avocatul Vladislav Berezovschi, împotriva deciziei din 20 septembrie 2022
a Curții de Apel Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
12