3ra-486/23 — anularea actelor administrative, recunoasterea nulitatii contractului de vinzare cumpare si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative, recunoasterea nulitatii contractului de vinzare cumpare si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Examinarea admisibilitatii cererii de recurs
3ra-486/23 — anularea actelor administrative, recunoasterea nulitatii contractului de vinzare cumpare si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Anna Lemeșeva și Serghei
Lemeșev, reprezentați de avocatul Nicolai Jecov,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Anna Lemeșeva împotriva Consiliului mun. Comrat, terți Roman Cazacu și
Nina Cozari cu privire la anularea parțială a actelor administrative și încasarea
cheltuielilor de judecată,
la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat, Anei Lemeșeva și a lui Serghei Lemeșev cu
privire la anularea parțială a actului administrativ,
la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat, terți Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev cu
privire la anularea parțială a actului administrativ,
la cererea de chemare în judecată depusă de Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev
împotriva Consiliului mun. Comrat, primarului mun. Comrat, Comisiei de licitație a
Primăriei mun. Comrat, Ninei Cozari și a lui Roman Cazacu cu privire la anularea actelor
administrative, rezultatelor licitației privind vânzarea terenului și recunoașterea nulității
contractului de vânzare-cumpărare, și
la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat, primarului mun. Comrat, Comisiei de licitație
a Primăriei mun. Comrat și a lui Roman Cazacu cu privire la anularea actelor
administrative și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare,
împotriva deciziei din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 3ra-486/23
NR. PIGD 2-18000947-01-3ra-02052023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023. Articolul 246 din Codul
administrativ (în vigoare până la 01 septembrie 2023).
Judecătoria Comrat, sediul Central, jud.: V. Hrapacov
Curtea de Apel Comrat, jud.: A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Anna
Lemeșeva și Serghei Lemeșev, reprezentați de avocatul Nicolai Jecov.
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 februarie 2018 Anna Lemeșeva a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului mun. Comrat privind anularea parțială a
actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că
este coproprietara apartamentului nr. X în blocul locativ cu trei apartamente,
situat pe adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX, ceea ce se confirmă prin
documente corespunzătoare, care stabilesc dreptul de proprietate.
Potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, suprafața lotului de
teren cu nr. cadastral XXXXXX, pe care este amplasat blocul locativ cu mai
multe apartamente privatizate, în care este situat inclusiv și apartamentul său
constituie 0,0375 ha.
La 25 august 2017 Consiliul mun. Comrat a adoptat decizia nr. 17/25,
care la pct. 1.10 reglementează hotarele noi formate, prin efectuarea
actualizării, ale terenului de pământ, înregistrat cu nr. cadastral XXXXXX.
Iar, la 01 decembrie 2017, Consiliul mun. Comrat a adoptat decizia nr. 25/25,
în care la pct. 1.31 au fost indicate noile hotare ale terenului de pământ,
înregistrat cu nr. cadastral XXXXXX, formate prin partajare în două de sine
stătătoare.
Invocând dispozițiile art. 11 din Codul funciar, reclamanta a
concluzionat că deciziile Consiliului mun. Comrat sunt ilegale și pasibile
anulării, deoarece acest teren format, pe care este amplasat blocul locativ cu
mai multe apartamente privatizate de pe adresa: mun. XXXXXX,
str. XXXXXX, cu suprafața de 0,0375 ha, în conformitate cu cerințele
normative, urma să fie transmis cu titlu gratuit în proprietatea comună pe
cote părți a proprietarilor apartamentelor, situate în acest bloc, proporțional
cu suprafața privatizată de către fiecare dintre ei.
Mai mult, contrar prevederilor art. 17 alin. (2) lit. c) din Legea cu
privire la formarea bunurilor imobile nr. 354 din 28 octombrie 2004 și art. 18
alin. (4) lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din
25 februarie 1998, Consiliul mun. Comrat, fără acordul scris al
coproprietarilor, a adoptat decizia de a schimba (de a actualiza) și a forma
prezentul teren de pământ aferent, în urma cărui fapt a fost schimbată
suprafața acestuia spre micșorare.
De altfel, reclamanta a menționat că cererea prealabilă expediată la
17 ianuarie 2018, a fost respinsă neîntemeiat, prin decizia Consiliului
mun. Comrat nr. 2/30.2 din 26 ianuarie 2018.
Având în vedere cele expuse, Anna Lemeșeva a solicitat anularea, ca
fiind ilegale, a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 17/25 din 25 august 2017
în partea 1.10, precum și a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 în partea 1.31 și încasarea din contul pârâtului a
cheltuielilor de judecată.
La 28 februarie 2018, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul mun. Comrat,
Anei Lemeșeva și a lui Serghei Lemeșev cu privire la anularea parțială a
actului administrativ.
În susținerea cererii de chemare în judecată, Oficiul Teritorial Comrat
al Cancelariei de Stat a relatat că, exercitând control asupra legalității actelor
administrative, adoptate de organul de administrație publică locală Comrat,
în temeiul art. 64 și 68 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, a constatat ilegalitatea deciziei Consiliului
mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017, motiv pentru care a expediat
în adresa acestuia demersul cu privire la ilegalitate nr. 1304OT5-442 din
29 decembrie 2017, care a fost admis parțial prin decizia Consiliului
mun. Comrat nr. 2/30.2 din 26 ianuarie 2018.
Așadar, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a precizat că,
prin pct.1.30 și 1.31 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 „Privind formarea hotarelor noi ale terenurilor de
pământ” s-au format hotare noi ale terenurilor de pământ, după cum
urmează: str. XXXXXX, nr. cadastral XXXXXX – formare prin partajare pe
două de sine stătătoare; XXXXXXXXX, nr. cadastral XXXXXX – formare
prin partajare pe două de sine stătătoare.
Pct.1.30 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 a fost anulat de Consiliu, iar pct.1.31 a fost lăsat în
vigoare.
Invocând prevederile pct. 122 lit. d) din Instrucțiunea privind
înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra lor, aprobată de Agenția
relații funciare și cadastru la 22 iunie 2005, pct. 2.1 și 2.3 din Instrucțiunea
privind ținerea lucrărilor de secretariat în organele de administrație publică
locală ale Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 115
din 28 februarie 1996, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436 din 28 decembrie
2006 privind administrația publică locală și art. 18 alin. (4) lit. a) Legea
cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, reclamantul a
opinat că punctul vizat al deciziilor Consiliului este ilegal și pasibil anulării,
întrucât organul de administrație publică locală Comrat a Primăriei
mun. Comrat, în cadrul adoptării deciziei menționate a încălcat în mod
esențial dispozițiile art. 17 alin. (2) lit. c), art. 20 alin. (2) lit. b) din Legea
nr. 354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile, deoarece
nu a fost obținut acord în scris al titularilor de drept, care grevează dreptul
de proprietate asupra bunurilor imobile (al arendașului, al creditorului gajist,
al titularului de servitute), sau proprietarilor obiectelor învecinate ale
bunurilor imobile, drepturile cărora pot fi încălcate la formarea bunurilor
imobile.
Or, la caz, acordul proprietarilor bunurilor imobile, amplasate pe
terenul de pământ din str. XXXXXX, 1-3, pentru formarea terenului de
pământ nr. cadastral XXXXXX, prin partajarea acestuia, nu a fost obținut.
În cadrul examinării demersului cu privire la ilegalitatea deciziei, pârâtul nu
a prezentat documente corespunzătoare, ce ar confirma existența unui astfel
de acord.
Complementar, reclamantul a susținut că contrar dispozițiilor art. 22
alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația
publică locală”, în decizia examinată a consiliului nu sunt indicate numărul
și data raportului comisiei de specialitate a consiliului.
În final, având în vedere cele enunțate, Oficiul Teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat a solicitat anularea pct. 1.31 din decizia Consiliului
mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017.
Prin încheierea din 26 martie 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, s-a conexat pentru a fi examinat întro singură procedură dosarul
nr. 3-28/2018 (numărul PIGD 23-3-911-28022018) la acțiunea Anei
Lemeșeva împotriva Consiliului mun. Comrat cu privire la anularea, ca
ilegală, a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 17/25 din 25 august 2017 în
partea pct. 1.10, precum și a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 în partea pct. 1.31 cu dosarul nr. 3-30/2018 (numărul
PIGD 23-3-947-03032018) la acțiunea Oficiului Teritorial Comrat al
Cancelariei de Stat împotriva Consiliul mun. Comrat, Anei Lemeșeva și a lui
Serghei Lemeșev cu privire la anularea pct. 1.31 din decizia consiliului
nr. 25/25 din 01 decembrie 2017, fiindu-le atribuit nr. 3-28/2018 (numărul
PIGD 23-3-911-28022018) (f.d.20, Vol.I).
Prin încheierea protocolară din 26 martie 2018 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central, Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev sau recunoscut în calitate
de coreclamanți în cauza nr.3-28/2018, la cererea de chemare în judecată
depusă de Anna Lemeșeva împotriva Consiliului mun. Comrat cu privire la
anularea, ca ilegală, a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 17/25 din
25 august 2017 în partea pct. 1.10, precum și a deciziei Consiliului
mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 în partea pct. 1.31
(f.d.24, Vol.V).
La 21 aprilie 2018, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a
depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliul mun. Comrat,
persoane terțe Serghei Lemeșev și Anna Lemeșeva cu privire la anularea
parțială a actului administrativ.
În motivarea acțiunii, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat,
a enunțat că în urma exercitării controlului asupra legalității actelor
administrative, adoptate (încheiate) de organul de administrație publică
locală Comrat, în conformitate cu art. 64 și 68 din Legea nr. 436 din
28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, a constatat
ilegalitatea actului, motiv din care a expediat în adresa Consiliului
mun. Comrat demersul nr. 1304OT5-62 din 22 februarie 2018, însă care a
rămas fără răspuns.
Subsecvent, reclamantul a notat că, prin pct. 1.1 din decizia
Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din 22 decembrie 2017 „Privind
aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”, s-a aprobat hotarul
cadastral al terenului de pământ din str. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX și suprafața 0,0375 ha.
În context, invocând prevederile pct. 122 lit. d) din Instrucțiunea
privind înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra lor, aprobată de
Agenția relații funciare și cadastru la 22 iunie 2005, pct. 2.1 și 2.3 din
Instrucțiunea privind ținerea lucrărilor de secretariat în organele de
administrație publică locală ale Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 115 din 28 februarie 1996, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 18 alin. (4)
lit. a) Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,
reclamantul a opinat că punctul vizat al deciziei Consiliului este ilegal și
pasibil anulării, întrucât în cadrul examinării sesizării cetățenilor Serghei
Lemeșev și Anna Lemeșeva, care domiciliază pe adresa: mun. XXXXXX,
str. XXXXXX, materialelor parvenite de la Primăria mun. Comrat, a
constatat că organul de administrație publică locală Comrat al Primăriei
mun. Comrat în cadrul adoptării deciziei nr. 25/25 din 01 decembrie 2017
„Privind formarea hotarelor noi ale terenurilor de pământ” a încălcat în mod
esențial dispozițiile art. 17 alin. (2) lit. c), art. 20 alin. (2) lit. e) din Legea
nr. 354 din 28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile, deoarece
nu a fost obținut acordul în scris al titularilor de drept, care grevează dreptul
de proprietate asupra bunurilor imobile (al arendașului, al creditorului gajist,
al titularului de servitute), sau proprietarilor obiectelor învecinate ale
bunurilor imobile, drepturile cărora pot fi încălcate la formarea bunurilor
imobile.
Astfel, deși prin această decizie Consiliul mun. Comrat a decis să
formeze hotare noi ale terenului de pământ din str. XXXXXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX – formare prin partajare pe două de sine stătătoare,
nu a obținut acordul tuturor proprietarilor bunurilor imobile (casa locativă de
un nivel cu mai multe apartamente), amplasată pe terenul de pământ din
str. XXXXXX, 1-3, pentru formarea terenului de pământ cu nr. cadastral
XXXXXX, prin partajarea acestuia.
Iar, în cadrul examinării demersului cu privire la ilegalitate, pârâtul nu
a prezentat documente corespunzătoare, ce ar confirma existența unui astfel
de acord.
Mai mult, cetățenii Lemeșev sunt împotriva acestor modificări în
Registrul bunurilor imobile, motiv pentru care în adresa Consiliului
mun. Comrat a fost expediat demers cu privire la ilegalitate nr.1304OT5-442
din 29 decembrie 2017 privitor la ilegalitatea pct. 1.31 din decizia consiliului
nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 „Privind formarea hotarelor noi ale
terenurilor de pământ”.
În baza celor expuse, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat
a solicitat anularea pct. 1.1 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 27/12
din 22 decembrie 2017 „Privind aprobarea hotarelor cadastrale ale
terenurilor de pământ”.
Prin încheierea din 29 mai 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
s-a conexat pentru a fi examinat întro singură procedură dosarul
nr. 3-28/2018 (numărul PIGD 23-3-911-28022018) la acțiunea de contencios
administrativ a Annei Lemeșeva împotriva Consiliului mun. Comrat cu
privire la anularea, ca ilegală, a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 17/25
din 25 august 2017 în partea pct. 1.10, precum și a deciziei Consiliului
mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 în partea pct. 1.31, cu dosarul
nr. 3-57/2018 (numărul PIGD 23-3-1729-23042018) la acțiunea de
contencios administrativ a Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat
împotriva Consiliului mun. Comrat, persoane terțe Serghei Lemeșev și Anna
Lemeșeva cu privire la anularea pct. 1.1 din decizia Consiliului mun. Comrat
nr. 27/12 din 22 decembrie 2017, ca ilegală în fond, fiind emisă cu încălcarea
legii și procedurii stabilite, fiindu-le atribuit nr. 3-28/2018 (numărul PIGD
23-3-911-28022018) (f.d.15-16, Vol.II).
Prin încheierea protocolară din 15 august 2018 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central, Nina Cozari și Roman Cazacu s-au atras în proces în calitate
de peroane terțe (f.d.54-55, Vol.V).
La 01 noiembrie 2018 Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat
a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Comrat,
primarului mun. Comrat și Comisiei de licitație a Primăriei mun. Comrat cu
privire la anularea actelor administrative și recunoașterea nulității
contractului de vânzare-cumpărare a terenului.
În motivarea cererii de chemare în judecată, Oficiul Teritorial Comrat
al Cancelariei de Stat a indicat, că reieșind din activitatea funcțională, în
conformitate cu art. 64 și 68 din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind
administrația publică locală, în urma exercitării controlului asupra legalității
actelor administrative, adoptate de organul de administrație publică locală
Comrat, a constatat ilegalitatea unui șir de acte administrative, motiv pentru
care a expediat în adresa Consiliului mun. Comrat, Comisiei de licitație și
primarului mun. Comrat demersul cu privire la ilegalitate nr. 1304OT5-363
din 04 septembrie 2018.
Prin decizia nr. 12/12.9 din 28 septembrie 2018, Consiliul
mun. Comrat a respins demersul cu privire la ilegalitate. Iar, de la Comisia
de licitație și primarul mun. Comrat nu a parvenit niciun răspuns.
Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a menționat că, prin
pct. 1.7 al deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018
„Privind terenurile de pământ, scoase la licitație” s-a scos la licitație, terenul
din str. XXXXXX, f/n, cu suprafața – 0,0014 ha și nr. cadastral XXXXXX,
la prețul minim de vânzare – 140 de lei, Pasul licitației 10%, Predestinație –
aferent.
La 14 martie 2018, în baza acestei decizii a consiliului, Comisia de
licitație a Primăriei mun. Comrat a desfășurat licitația publică pentru
vânzarea terenului vizat. În baza rezultatelor licitației a fost perfectat
procesul-verbal cu privire la rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018 și
a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare a terenului de pământ la
licitația din 19 martie 2018, înregistrat notarial cu numărul 1034.
Aici, invocând prevederile pct. 122 lit. d) din Instrucțiunea privind
înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor asupra lor, aprobată de Agenția
relațiilor funciare și cadastrului la 22 iunie 2005, pct. 2.1 și 2.3 din
Instrucțiunea privind ținerea lucrărilor de secretariat în organele de
administrație publică locală ale Republicii Moldova, aprobată prin Hotărârea
Guvernului nr. 115 din 28 februarie 1996, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436
din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală și art. 18 alin. (4)
lit. a) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998,
reclamantul a opinat că actele administrative enunțate sunt ilegale și pasibile
anulării, întrucât la Judecătoria Comrat se examinează dosarul civil
nr. 23-3-947-03032018 la acțiunea Oficiului Teritorial Comrat împotriva
Consiliului mun. Comrat cu privire la anularea pct.1.31 al deciziei
Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 „Privind formarea
hotarelor noi ale terenurilor de pământ”, și anume a terenului din
str. XXXXXX/1-3, cu nr. cadastral XXXXXX și pct. 1.1 al deciziei
Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din 22 decembrie 2017 „Privind
aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”, ce vizează terenul
din str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0375 ha.
În context, reclamantul a susținut că toate deciziile menționate sunt
legate reciproc și rezultă una din alta în consecutivitatea adoptării lor, ating
drepturi și interese legitime ale acelorași persoane, cet. Lemeșev și Cazacu.
Astfel, temeiurile ilegalității pct. 3 din decizia Consiliului mun. Comrat
nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018, direct rezidă din temeiurile ilegalității p. 1.31
din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 și
pct.1.1 al deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din 22 decembrie 2017.
Mai mult, în cadrul examinării sesizării cetățenilor Serghei Lemeșev
și Anna Lemeșeva, care domiciliază pe adresa: mun. XXXXXX,
str. XXXXXX, materialelor parvenite de la Primăria mun. Comrat, a
constatat că organul de administrație publică locală Comrat al Primăriei mun.
Comrat în cadrul adoptării deciziei nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 „Privind
formarea hotarelor noi ale terenurilor de pămînt” a încălcat în mod esențial
dispozițiile art. 17 alin. (2) lit. c), art. 20 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 354 din
28 octombrie 2004 privind formarea bunurilor imobile, deoarece nu a fost
obținut acordul în scris al titularilor de drept, care grevează dreptul de
proprietate asupra bunurilor imobile (al arendașului, al creditorului gajist, al
titularului de servitute), sau proprietarilor obiectelor învecinate ale bunurilor
imobile, drepturile cărora pot fi încălcate la formarea bunurilor imobile.
Astfel, deși prin această decizie Consiliul mun. Comrat a decis să
formeze hotare noi ale terenului de pământ din str. XXXXXXXXX, cu
nr. cadastral XXXXXX – formare prin partajare pe două de sine stătătoare,
nu a obținut acordul tuturor proprietarilor bunurilor imobile (casa locativă de
un nivel cu mai multe apartamente), amplasată pe terenul de pământ din
str. XXXXXX, 1-3, pentru formarea terenului de pământ cu nr. cadastral
XXXXXX, prin partajarea acestuia.
Iar, în cadrul examinării demersului cu privire la ilegalitate, pârâtul nu
a prezentat documente corespunzătoare, ce ar confirma existența unui astfel
de acord.
Mai mult, cetățenii Lemeșev sunt împotriva acestor modificări în
Registrul bunurilor imobile, motiv pentru care în adresa Consiliului mun.
Comrat a fost expediat demersul cu privire la ilegalitate nr. 1304OT5-442
din 29 decembrie 2017 privitor la ilegalitatea pct. 1.31 din decizia consiliului
nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 „Privind formarea hotarelor noi ale
terenurilor de pământ”, iar ulterior, demersul cu privire la ilegalitate
nr. 1304OT5-62 din 22 februarie 2018 privind ilegalitatea pct. 1.1 din decizia
Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din 22 decembrie 2017 „Privind
aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”, și în rezultatul
neadmiterii acestor demersuri a fost depusă cererea de chemare în judecată
nominalizată.
De altfel, făcând referire la dispozițiile art.207 și 220 alin.(1) din
Codul civil, reclamantul a conchis relevanța anulării procesului-verbal cu
privire la rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018 privind vânzarea
terenului cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha, precum și
recunoașterea nulă a contractului de vânzare-cumpărare a terenului la
licitația din 19 martie 2018, înregistrat notarial cu numărul XXXXXX.
Așadar, în baza celor expuse, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat a solicitat anularea pct. 1.7 al deciziei Consiliului mun. Comrat
nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018 „Privind terenurile de pământ, scoase la
licitație”, a procesului-verbal cu privire la rezultatele licitației nr. 20 din
14 martie 2018 pentru vânzarea terenului situat pe adresa: mun. XXXXXX,
str. XXXXXX, f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha și
recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului situat
pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și
suprafața de 0,0014 ha, încheiat la 19 martie 2018 între primarul
mun. Comrat și Roman Cazacu.
La 14 noiembrie 2018 Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev au depus
cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Comrat,
primarului mun. Comrat, Comisiei de licitație a primăriei mun. Comrat,
Ninei Cozari și a lui Roman Cazacu, cu privire la anularea actului
administrativ, rezultatelor licitației pentru vânzarea terenului, recunoașterea
nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului și încasarea
cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanți au relatat că
sunt proprietari ai apartamentului nr. X în casa locativă cu trei apartamente,
amplasată pe adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX.
Potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile, suprafața terenului de
pământ cu nr. cadastral XXXXXX, pe care este amplasat blocul locativ cu
mai multe apartamente privatizate, inclusiv apartamentul ce le aparține cu
drept de proprietate, constituie 0,0375 ha.
Subsecvent, făcând referire la dispozițiile art. 11 din Codul funciar,
reclamanții au enunțat că, acest teren de pământ format, pe care este amplasat
blocul locativ cu mai multe apartamente privatizate din mun. XXXXXX,
str. XXXXXX cu suprafața 0,0375 ha, în conformitate cu cerințele
normative, urmează a fi transmis cu titlu gratuit în proprietatea comună pe
cote-părți proprietarilor apartamentelor, amplasate în această casă,
proporțional cu suprafața privatizată de către fiecare dintre ei.
Însă, organele de administrație publică locală a mun. Comrat, au
adoptat decizii cu încălcarea normelor imperative susmenționate și au
efectuat un șir de acțiuni în privința acestui teren aferent, în urma cărui fapt
a fost schimbată suprafața acestuia spre micșorare, inclusiv prin înstrăinarea
lui parțială.
Astfel, la 26 ianuarie 2018, Consiliul mun. Comrat a adoptat decizia
nr. 2/33 „Privind aprobarea hotarelor cadastrale ale terenurilor de pământ”,
care la pct. 1.4 și 1.5 reglementează hotarele cadastrale ale terenurilor de pe
adresa str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața 0,0361 ha și
din str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața 0,0014 ha, prin
intermediul căruia terenul, pe care este amplasat blocul locativ cu mai multe
apartamente privatizate, în care este situat inclusiv apartamentul lor, a fost
partajat pe fond în două terenuri de pământ, iar suprafața acestuia, care inițial
a constituit 0,0375 ha, a fost micșorată până la 0,0361 ha.
De asemenea, la 26 ianuarie 2018, Consiliul mun. Comrat a adoptat
decizia nr. 2/34 „Privind terenurile de pământ, scoase la licitație”, în care la
pct. 1.7 s-a menționat că terenul de pe adresa str. XXXXXX, f/n, cu
nr. cadastral XXXXXX și suprafața 0,0014 ha a fost scos la licitație publică
pentru vânzare.
La 14 martie 2018 în baza acestei decizii, Comisia de licitație pe lângă
Primăria mun. Comrat a desfășurat licitația pentru vânzarea terenului de pe
adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și
suprafața 0,0014 ha cu întocmirea, în baza totalurilor acestuia, a procesului-
verbal cu privire la rezultatele licitației (proces-verbal cu privire la
rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018).
Iar, la 19 martie 2018, în baza actelor administrative sus-menționate,
primarul mun. Comrat a încheiat contract de vânzare-cumpărare a terenului
de pe adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX, f/n, cu nr. cadastral XXXXXX
și suprafața 0,0014 ha cu Roman Cazacu.
În opinia reclamanților, aceste decizii ale Consiliului mun. Comrat,
acțiuni de desfășurare a licitației pentru vânzarea terenului vizat și contractul
încheiat de vânzare-cumpărare a terenului sunt ilegale și pasibile anulării.
Aceasta deoarece, contrar dispozițiilor art. 288 alin. (2), art. 290
alin. (1), art. 321 alin. (2) din Codul Civil, terenul vizat, scos pentru vânzare
la licitație, la momentul adoptării deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/34
din 26 ianuarie 2018 nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile, și
prin urmare, nu poate fi obiectul negocierilor la licitația publică, fapt
prevăzut și de Regulamentul privind licitațiile ”cu strigare” și ”cu reducere”,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009.
Mai mult, contrar art. 7 și art. 14-16 ale Legii cu privire la formarea
bunurilor imobile nr.354 din 28 octombrie 2004, deși terenul de pământ scos
la licitație se află în zona de construcție intensivă, limitează un șir de obiecte
și construcții învecinate, care au anumite regimuri de drept și destinații
funcționale, ceea ce în mod obligatoriu presupune necesitatea coordonării cu
proprietarii obiectelor învecinate ale bunurilor imobile, inclusiv cu ei,
drepturile cărora pot fi atinse la formarea acestui bun imobil, un acord în
scris, ce ar permite desfășurarea formării terenului litigant, de la ei nu s-a
solicitat și nici studiu privind posibilitatea formării acestui bun imobil nu
s-a efectuat.
De altfel, reclamanții au susținut că, acest teren nu putea fi format și
vândut fără acordul lor, deoarece este o parte a terenului de pământ aferent,
pe care este amplasat blocul locativ cu mai multe apartamente privatizate, în
care este situat inclusiv apartamentul lor, ceea ce inevitabil le încalcă
drepturile ca proprietari.
Complementar, făcând referire la prevederile art. 207 alin. (1), (3),
art. 220 alin. (1) din Codul civil, reclamanții au conchis că, contractul de
vânzare-cumpărare a terenului de pe adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX
f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0.0014 din 19 martie 2018,
încheiat între primarul mun. Comrat și Roman Cazacu urmează a fi
recunoscut nul.
Subsecvent, reclamanții au menționat că cererea prealabilă expediată
la 09 octombrie 2018 a fost respinsă ca neîntemeiată, prin decizia Consiliului
mun. Comrat nr. 14/10.2 din 26 octombrie 2018.
Așadar, având în vedere cele enunțate, Anna Lemeșeva și Serghei
Lemeșev au solicitat anularea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/33 din
26 ianuarie 2018 în partea pct. 1.4 și 1.5, precum și a deciziei Consiliului
mun. Comrat nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018 în partea pct. 1.7; anularea
rezultatelor licitației pentru vânzarea terenului de pe adresa: mun.
XXXXXX, str. XXXXXX, f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de
0,0014 ha (proces-verbal cu privire la rezultatele licitației nr. 20 din 14
martie 2018); recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare a
terenului de pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral
XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha, încheiat între primarul mun. Comrat și
Roman Cazacu și încasarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 22 octombrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, dosarele civile:
I. nr. 3-44/2020 (PIGD nr. 23-3-911-28022018) la acțiunile de
contencios administrativ înaintate de:
1) Anna Lemeșeva împotriva Consiliului mun. Comrat, persoane terțe
Roman Cazacu, Nina Cozari cu privire la anularea deciziei Consiliului
mun. Comrat nr. 17/25 din 25 august 2017 în partea pct. 1.10, precum și a
deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din 01 decembrie 2017 în partea
pct. 1.31;
2) Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
mun. Comrat, Annei Lemeșeva și a lui Serghei Lemeșev cu privire la
anularea p. 1.31 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017, ca ilegală în fond, fiind emisă cu încălcarea legii și
procedurii stabilite;
3) Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
mun. Comrat, persoane terțe Serghei Lemeșev și Anna Lemeșeva cu privire
la anularea pct. 1.1 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din
22 decembrie 2017, ca ilegală în fond, fiind emisă cu încălcarea legii și
procedurii stabilite,
II. nr. 3-11/2020 (PIGD nr. 23-3-4677-20112018) la acțiunea de
contencios administrativ înaintată de Anna Lemeșeva, Serghei Lemeșev
împotriva Consiliului mun. Comrat, primarului mun. Comrat, Comisiei de
licitație a Primăriei mun. Comrat, Ninei Cozari și a lui Roman Cazacu, cu
privire la anularea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/33 din
26 ianuarie 2018 în partea pct. 1.4 și 1.5, precum și a deciziei Consiliului
mun. Comrat nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018 în partea pct. 1.7; anularea
rezultatelor licitației pentru vânzarea terenului de pe adresa:
mun. XXXXXX, str. XXXXXX, f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața
de 0,0014 ha (proces-verbal cu privire la rezultatele licitației nr. 20 din
14 martie 2018) și recunoașterea nulității contractului de vânzare-cumpărare
a terenului de pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral
XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha, încheiat între primarul mun. Comrat și
Roman Cazacu,
III. nr. 3-140/2018 (PIGD nr. 23-3-4472-05112018) la acțiunea de
contencios administrativ înaintată de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei
de Stat împotriva Consiliului mun. Comrat, primarului mun. Comrat,
Comisiei de licitație a Primăriei mun. Comrat și a lui Roman Cazacu cu
privire la anularea pct. 1.7 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din
26 ianuarie 2018 „Privind terenuri de pământ, scoase la licitație”, a
procesului-verbal cu privire la rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018
privind vânzarea terenului de pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX,
f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha și recunoașterea
nulității contractului de vânzare-cumpărare a terenului de pe adresa:
mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața
de 0,0014 ha, încheiat între primarul mun. Comrat și Roman Cazacu,
au fost conexate într-o singură procedură, căreia i-a fost atribuit
nr. 3-44/2020 (număr PIGD 23-3-911-28022018) (f.d.101-102, Vol.IV).
Prin hotărârea din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ a
Anei Lemeșeva împotriva Consiliului mun. Comrat cu privire la anularea, ca
ilegale, a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 17/25 din 25 august 2017 în
partea pct. 1.10, precum și a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 în partea pct. 1.31.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ
înaintată de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului mun. Comrat, Serghei Lemeșev și Anna Lemeșeva cu privire la
anularea pct. 1.31 din decizia Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017, ca ilegală în fond, fiind emisă cu încălcarea legii și
procedurii stabilite.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ
înaintată de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva
Consiliului mun. Comrat cu privire la anularea pct. 1.1 din decizia
Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din 22 decembrie 2017, ca ilegală în fond,
fiind emisă cu încălcarea legii și procedurii stabilite.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ
înaintată de Anna Lemeșeva, Serghei Lemeșev împotriva lui Roman Cazacu,
Ninei Cozari, Consiliului mun. Comrat, primarului mun. Comrat, Comisiei
de licitație a Primăriei mun. Comrat, cu privire la: anularea, ca ilegale, a
deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/33 din 26 ianuarie 2018 în partea
pct. 1.4 și pct. 1.5, precum și a deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din
26 ianuarie 2018 în partea pct. 1.7; anularea rezultatelor licitației pentru
vânzarea terenului de pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX, f/n, cu
nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha (proces-verbal cu privire
la rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018); recunoașterea nulității
contractului de vânzare-cumpărare a terenului de pe adresa:
mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața
de 0,0014 ha, încheiat între primarul mun. Comrat și Roman Cazacu.
S-a respins ca neîntemeiată acțiunea de contencios administrativ depusă
de Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului
mun. Comrat, primarului mun. Comrat, Comisiei de licitație a Primăriei
mun. Comrat și a lui Roman Cazacu cu privire la: anularea pct. 1.7 din
decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018 „Privind
terenuri de pământ, scoase la licitație”, ca ilegală în fond, fiind emisă cu
încălcarea legii și procedurii stabilite; anularea procesului-verbal cu privire
la rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018 pentru vânzarea terenului de
pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX, f/n, cu nr. cadastral XXXXXX
și suprafața de 0,0014 ha; recunoașterea nulității contractului de vânzare-
cumpărare a terenului de pe adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n, cu
nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha, încheiat între primarul
mun. Comrat și Roman Cazacu (vol. V, f.d. 222-223; 229-243).
La 28 decembrie 2021, în termenul prevăzut de art. 232 din Codul
administrativ, Anna Lemeșeva, reprezentată de avocatul Nicolai Jecov a
depus apel, iar la 22 martie 2022 a prezentat motivarea apelului împotriva
hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,
solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind admiterea
integrală a cererii sale de chemare în judecată (f.d.225, Vol.V; f.d.1-3,
Vol.VI).
La 19 ianuarie 2022, în termenul prevăzut de art. 232 alin. (1) din
Codul administrativ, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus
apel împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi decizii privind
admiterea integrală a cererii sale de chemare în judecată
(f.d.227-228, Vol.V).
Prin încheierea din 12 mai 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a declarat
inadmisibil apelul Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat depus
împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul
Central (f.d.33-38, Vol.V).
Prin decizia din 12 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, s-a
respins apelul depus de Anna Lemeșeva, reprezentată de avocatul Nicolai
Jecov împotriva hotărârii din 24 decembrie 2021 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central (f.d.112a-145, Vol.II).
Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare reieșind din
materialele cauzei precum și argumentele participanților la proces, au
constatat că inițial suprafața terenului de pământ, amplasat în
mun. XXXXXX, str. XXXXXX cu numărul cadastral XXXXXX a constituit
0,0325 ha.
După actualizarea hotarelor acestui teren de pământ, în urma adoptării
de către Consiliul mun. Comrat a deciziei nr. 17/25 din 25 august 2017
suprafața lui a devenit de 0,0375 ha.
Astfel, conform Actului de cercetare a terenului din
05 octombrie 2017, în urma stabilirii hotarelor, suprafața terenului cu
numărul cadastral XXXXXX s-a mărit de la 0,0325 ha până la 0,0375 ha.
Prin urmare, în rezultatul adoptării de către intimat a deciziei cu privire
la partajarea terenului cu numărul cadastral XXXXXX, suprafața terenului
de pământ, pe care este amplasat blocul cu mai multe apartamente s-a mărit,
respectiv s-a mărit și suprafața terenului de pământ, care teoretic poate fi
acordată cu titlu gratuit în proprietatea proprietarilor apartamentelor acestui
bloc locativ cu mai multe apartamente. Însă, această constatare nu s-a reținut
ca fiind una decisivă pe dosar.
Subsecvent, reieșind din prevederile art. 2 din Legea cadastrului
bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998 și art. 5 alin. (1) Legea
privind monitoringul bunurilor imobile nr. 267 din 29 noiembrie 2012,
instanța de apel a enunțat că titulari de drept sunt persoane, care dispun de
drepturi, înregistrate în Registrul bunurilor imobile, asupra bunurilor imobile
în baza documentului, care stabilește dreptul.
Astfel, atât reclamanta Anna Lemeșeva, cât și alți proprietari ai
apartamentelor, amplasate în blocul locativ cu mai multe apartamente din
mun. XXXXXX, str. XXXXXX, situat pe terenul de pământ cu numărul
cadastral XXXXXX, la data adoptării de către Consiliul municipal Comrat a
deciziilor contestate nr. 17/25 din 25 august 2017, nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 și nr. 27/12 din 22 decembrie 2017, nu sânt înregistrați
în modul stabilit de lege ca titulari de drept ai acestui teren de pământ.
Prin urmare, existența doar a dreptului de proprietate, înregistrat în
Registrul bunurilor imobile, al persoanelor indicate la spații locative izolate
în acest bloc locativ cu mai multe apartamente, nu poate servi ca confirmare,
a existenței dreptului de folosință asupra terenului, aferent blocului cu mai
multe apartamente.
De altfel, dreptul de folosință a terenului poate să apară numai în baza
documentelor corespunzătoare, care stabilesc dreptul, eliberat în modul
stabilit de organele administrație publice locale ale mun. Comrat, și
înregistrat în Registrul bunurilor imobile, ceea ce în cazul Annei Lemeșeva
și a altor proprietari ai apartamentelor nu există.
Or, proprietarul terenului cu numărul cadastral XXXXXX a fost și este
unitatea administrativ-teritorială a mun. Comrat, fapt ce se confirmă prin
extrasul din cadastrul bunurilor imobile, eliberat de Instituția Publică
„Agenția Servicii Publice”.
Astfel, proprietarul terenului cu numărul cadastral XXXXXX a fost și
este unitatea administrativ-teritorială a mun. Comrat, respectiv doar organele
administrației publice locale ale mun. Comrat, împuternicite de lege, la caz,
Consiliul mun. Comrat, sânt investite cu împuterniciri pentru adoptarea
deciziilor privitor la posesia, folosința și administrarea acestui teren de
pământ, inclusiv prin partajarea, actualizarea acestuia și aprobarea hotarelor
lui fără anumite limitări. Iar, deoarece Anna Lemeșeva, Serghei Lemeșev sau
alte persoane, care locuiesc în casa menționată, nu sunt titulari de drept ai
terenului cu numărul cadastral XXXXXX, lipsește necesitatea obținerii
acordului lor în scris pentru formarea obiectului.
Respectiv, din considerentele enunțate, instanța de apel a respins ca
neîntemeiate argumentele apelantului, că Anna Lemeșeva, Serghei Lemeșev
sau alți proprietari ai apartamentelor din blocul locativ cu trei apartamente,
amplasat pe adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX au statut de utilizatori și
deținători ai terenului de pământ vizat și acest statut este determinat de
prevederile art. 11 alin. (1), (3) din Codul funciar.
De asemenea, au opinat nepertinența referirii reclamantului la
pct. 122, subpct. d) din Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor
imobile și drepturilor asupra lor, deoarece prin ordinul Agenției relații
funciare și cadastru nr. 50 din 19 mai 2017 (Monitorul Oficial
nr. 171-180/1000 din 02 iunie 2017) au fost introduse modificări în
Instrucțiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile și drepturilor
asupra lor și pct. 122 subpct. d) a fost expus în redacția nouă, în care, la fel,
nu este vorba despre acordul titularului de drept.
Astfel, acordarea sau neacordarea terenului aferent în mun.
XXXXXX, str. XXXXXX, cu numărul cadastral XXXXXX în proprietatea
comună pe cote părți cu eliberarea documentelor, ce autentifică dreptul de
proprietate al familiei Lemeșev și altor locuitori din acest bloc, nu constituie
obiectul prezentei acțiuni.
Așadar, având în vedere cele enunțate, instanța de apel a conchis că
prima instanță just a ajuns la concluzia privind lipsa temeiurilor pentru
anularea deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 17/25 din 25 august 2017 în
partea pct. 1.10, deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 25/25 din
01 decembrie 2017 în partea pct. 1.31, precum și pct. 1.1 al deciziei
Consiliului mun. Comrat nr. 27/12 din 22 decembrie 2017.
Subsecvent, a catalogat ca fiind întemeiate argumentele instanței de
fond privind lipsa temeiurilor pentru anularea pct. 1.4, pct. 1.5 din decizia
Consiliului mun. Comrat nr. 2/33 din 26 ianuarie 2018, pct. 1.7 al deciziei
Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din 26.01.2018, anularea rezultatelor
licitației pentru vânzarea terenului de pe adresa: mun. XXXXXX,
str. XXXXXX f/n cu suprafața de 0,0014 ha (proces-verbal privind
rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018), recunoașterea nulității
contractului de vânzare-cumpărare a terenului de pe adresa mun. XXXXXX,
str. XXXXXX f/n cu nr. cadastral 690121147.936 și suprafața de 0,0014 ha.
Complementar, a stabilit netemeinicia afirmațiilor reclamanților
privitor la ilegalitatea deciziilor contestate în legătură cu lipsa la data
desfășurării licitației a planului geometric și extrasului din Registrul
bunurilor imobile, ce confirmă înregistrarea dreptului de proprietate al
mun. Comrat asupra acestui teren, conform pct. 12 din Regulamentul cu
privire la licitația cu strigare și cu reducere, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009.
Astfel, până la desfășurarea licitației pentru vânzarea terenului
nominalizat, erau la dispoziție toate documente necesare. De asemenea, au
fost îndeplinite cerințele Regulamentului cu privire la licitația cu strigare și
licitația cu reducere. Or, mun. Comrat, atât până la emiterea de către
Consiliul mun. Comrat a deciziilor contestate susmenționate din
26 ianuarie 2018, cât și după emiterea acestora, întotdeauna a fost
proprietarul terenului de pământ, scos la licitație, care inițial a intrat în
componența terenului cu numărul cadastral XXXXXX, iar ulterior fiind
înregistrat cu numărul cadastral XXXXXX.
În continuare, instanța de apel a menționat că, prin pct. 1.4, 1.5 din
decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/33 din 26 ianuarie 2018 și pct. 1.7 al
deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din 26 ianuarie 2018, contestate
de reclamanți, nu a fost realizată formarea terenului de pământ, ci doar
aprobate hotarele cadastrale ale acestora. Totodată, formarea terenului scos
la licitație, a fost realizată în baza deciziei Consiliului mun. Comrat nr. 25/25
din 01 decembrie 2017.
Astfel, instanța de apel a concluzionat că prima instanță corect a
conchis lipsa temeiurilor pentru a recunoaște ca ilegale pct. 1.4 și 1.5 din
decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/33 din 26 ianuarie 2018, pct. 1.7 din
decizia Consiliului mun. Comrat nr. 2/34 din 26 octombrie 2018, iar
subsecvent, anularea rezultatelor licitației pentru vânzarea terenului de pe
adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX f.n. cu suprafața 0,0014 ha (proces-
verbal privind rezultatele licitației nr. 20 din 14 martie 2018), precum și
recunoașterea nulă a contractul de vânzare-cumpărare a terenului de pe
adresa: mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/n cu nr. cadastral XXXXXX și
suprafața de 0,0014 ha, încheiat la 19 martie 2018 între primarul
mun. Comrat și Roman Cazacu.
Curtea de Apel Comrat a conchis că prima instanță întemeiat a respins
ca neîntemeiate acțiunile de contencios administrativ ale Annei Lemeșeva,
Serghei Lemeșev și Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat.
La 28 decembrie 2022, Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev,
reprezentați de avocatul Nicolai Jecov au depus recurs, iar la 13 martie 2023
au prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 12 decembrie 2022
a Curții de Apel Comrat, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererilor de
chemare în judecată (f.d.146-147; 159-161, Vol.VI).
În susținerea cererii de recurs, recurenții au invocat dezacordul cu
decizia din 22 decembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, care în opinia lor
este neîntemeiată și urmează a fi anulată.
De altfel, recurenții au catalogat ca fiind nefondate concluziile
instanței ierarhic inferioare privind respingerea acțiunii lor.
Astfel, la concluzia instanței de apel privind lipsa la reclamanți a
statutului înregistrat în mod legal de titulari de drepturi ai terenului situat în
mun. XXXXXX pe str. XXXXXX, cu nr. cadastral. XXXXXX, care a fost
împărțit prin alocarea din acesta a unui teren situat pe adresa mun. XXXXXX
pe str. XXXXXX f/n, cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha,
recurenții au enunțat că ei ca și alți proprietari dintr-o clădire cu trei
apartamente, situată pe str. XXXXXX, mun. XXXXXX, au statutul de
gestionari și titulari ai terenului situat pe str. XXXXXX, cu nr. cadastral
XXXXXX, statut determinat de prevederile pct. 3, alin. (1), art. 11 din Codul
funciar.
Astfel, terenul vizat, pe care se afla casa de locuit privatizată cu multe
apartamente, aflat în posesie și folosință la proprietarii de apartamente din
casa de locuit, în conformitate cu cerințele normative, urma să fie oferit
gratuit în proprietate comună în diviziune a proprietarilor apartamentelor din
casa menționată, fiecărui dintre aceștia proporțional cu suprafața privatizată.
De altfel, recurenții au susținut că instanța de judecată ignoră faptul că
organele administrației publice locale, reprezentate de Consiliul
mun. Comrat și primarul mun. Comrat, în orice mod posibil, împiedică la
realizarea de către ei, precum și alți proprietari ai apartamentelor din casa de
locuit indicată, a dreptului de obținere a statutului de proprietari ai terenului
adiacent și intenționat nu examinează cererea lor depusă întru luarea unei
decizii cu privire la oferirea gratuită a terenului adiacent, situat pe adresa
mun. XXXXXX, str. XXXXXX, cu nr. cadastral XXXXXX, în proprietate
comună în diviziune cu eliberarea documentelor care atestă dreptul de
proprietate.
Prin urmare, în opinia recurenților, concluzia instanței ierarhic
inferioare că existența numai înregistrării în Registrul bunurilor imobile a
dreptului de proprietate a persoanelor menționate cu privire la încăperile de
locuit izolate din casa de locuit indicată cu multe apartamente, nu poate servi
drept confirmare, în același timp și existența dreptului de folosire a terenului,
adiacent cu casa cu multe apartamente, este neveridică și contradictorie.
Subsecvent, recurenții au punctat că organele administrației publice
locale, reprezentate de Consiliul mun. Comrat și primarul mun. Comrat,
conștient împiedică proprietarii apartamentelor din casă de locuit cu multe
apartamente indicată să dobândească calitatea de proprietari înregistrați și,
în același timp, efectuează acțiuni ilegale față de terenul adiacent indicat, în
urma cărora suprafața acestuia a fost modificată spre micșorare, inclusiv prin
înstrăinarea parțială a acestuia.
Astfel, au conchis că instanțele ierarhic inferioare, au denaturat și lăsat
fără nicio argumentare adecvată argumentul lor privind ilegalitatea deciziei
Consiliului mun. Comrat nr.2/34 din 26 ianuarie 2018 „Cu privire la
terenurile scoase la licitație”, care la pct. 1.7. prevede că terenul de pe adresa
str. XXXXXX f/nr., cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,0014 ha a
fost scos la licitație pentru vânzare.
Complementar, recurenții au relevat că potrivit deciziei Consiliului
nr.2/34 din 26 ianuarie 2018, obiectul licitației publice este terenul situat pe
adresa mun. XXXXXX, str. XXXXXX f/nr, cu nr. cadastral XXXXXX.
Astfel, invocând dispozițiile art.288 alin.(2), art.290 alin. (1), art.321
alin.(2) din Codul civil, recurenții au reiterat că terenul vizat, pus în
conformitate cu decizia menționată spre vânzare la licitație, la momentul
adoptării deciziei Consiliului mun. Comrat nr.2/34 din 26 ianuarie 2018, nu
era înregistrat în Registrul bunurilor imobile, aceasta fiind efectuată abia la
data 12 februarie 2018, respectiv, nu putea fi obiectul licitației la o licitație
publică. Iar, faptul că licitația publică, în sine, s-a desfășurat mai târziu, la
data de 14 martie 2018, nu schimbă esența lucrurilor și nu înlătură încălcările
admise ale legii, deoarece la momentul emiterii deciziei Consiliului
mun. Comrat nr.2/34 din 26 ianuarie 2018, terenul propus spre vânzare nu
era înregistrat în Registrul bunurilor imobile și, prin urmare, bunul dat la
momentul aprobării deciziei consiliului privind vânzarea acestuia nu exista.
Prin referința depusă la 24 mai 2023, Primăria mun. Comrat a solicitat
respingerea recursului depus de Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev,
reprezentați de avocatul Nicolai Jecov (f.d. 171, Vol.VI).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ
al Republicii Moldova.
Art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, stipulează că:
„(1) Prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.”
Art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, reglementează că:
„(3) Procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a
prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a
prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare,
admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face
conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a
prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru
procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.”
Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Art. XI alin. (1) și (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), enunță că:
„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor
intra în vigoare la 1 septembrie 2023.
(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.”
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu
excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul depus de Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev, reprezentați
de avocatul Nicolai Jecov, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Astfel, la momentul depunerii și examinării admisibilității prezentului
recurs, prevederile legale relevante aveau următorul conținut:
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Hotărîrile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de
apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul
judiciar.
(2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de
zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea
de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a)-f) din Codul administrativ (în vigoare
până la 01 septembrie 2023):
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că Anna Lemeșeva și Serghei
Lemeșev, reprezentați de avocatul Nicolai Jecov, s-au conformat
dispozițiilor art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, și au depus în
termen recursul la 28 decembrie 2022, iar motivarea recursului la 13 martie
Or, decizia Curții de Apel Comrat a fost pronunțată la 12 decembrie
2022, copia deciziei motivate a fost recepționată de către Anna Lemeșeva și
Serghei Lemeșev la 20 februarie 2023, iar de reprezentantul acestora,
avocatul Nicolai Jecov la 17 februarie 2023, fapte confirmate prin avizele de
recepție, anexate la dosar (f.d.150, 157, Vol.VI).
Din analiza prevederilor legale enunțate supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de
01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate
la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, dar urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de
inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de
recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de
serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că pentru
a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor de contencios administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru
a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Anna Lemeșeva și Serghei Lemeșev, reprezentați de avocatul
Nicolai Jecov.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ, în vigoare la data depunerii recursului,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Anna Lemeșeva și Serghei
Lemeșev, reprezentați de avocatul Nicolai Jecov.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă