3ra-970/20 — contestarea actului administrativ

3ra-970/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-970/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V.Ciumac)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

16 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eduard Melnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 17 aprilie 2019 Eduard Melnic a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actelor administrative.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că este fost angajat al Ministerului

Afacerilor Interne, la moment pensionar al MAI, exercitând până la momentul

concedierii funcția de medic terapeut în cadrul INP a IGP a MAI.

A subliniat că, în urma emiterii ordinului de încetare a raporturilor de serviciu,

subdiviziunile abilitate ale IGP a MAI au întocmit certificatul despre întreținerea

bănească, în baza căruia reclamantului i s-a calculat și s-a stabilit pensie pe linia

MAI, iar în confirmarea acestui fapt, reclamantului i s-a eliberat livret de pensionar,

unde s-a indicat că începînd cu data de 29 iunie 2018, dânsului i s-a stabilit pensie

în sumă de 4 502,86 lei.

Drept confirmare a faptului calculării și stabilirii pensiei, începând cu luna iunie

2018, reclamantului i s-a achitat pensia prin intermediul BC Moldova-Agroindbank

SA. Astfel, la data de 4 septembrie 2018 la contul său bancar a fost eliberată suma

de 13 808,77 lei, unde este indicat că această sumă reflectă „Pensia”, care

reprezentau plățile pensiei pentru perioada anterioară de la momentul stabilirii

acesteia. Plăți similare au fost efectuate și la data de 3 octombrie 2018 (4502,86 lei)

1

și la 2 noiembrie 2019 (4502,86 lei). Ultimele reflectă clar suma de 4502,86 lei, care

este suma pensiei stabilită.

A mai invocat că ulterior, începând cu luna decembrie 2018, pârâta a încetat

să-i achite pensia, motiv pentru care la data de 8 februarie 2019 s-a adresat în adresa

acesteia cu cerere prealabilă, solicitând să-i fie reluată achitarea pensiei, însă prin

răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale, Oficiul Ciocana, recepționat la data

de la 18 martie 2019, s-a refuzat în admiterea cerințelor, pe motiv că nu s-au întrunit

condițiile de vechime în muncă.

În opinia sa, refuzul autorității publice în ce privește solicitarea reclamantului

de a continua achitarea pensiei stabilite, este neîntemeiat și lipsit de suport juridic,

deoarece pensia reclamantului deja a fost stabilită și achitată, fapt care nu

îndreptățește motivația referitor la refuzul calculării și stabilirii pensiei.

În așa fel, în corespundere cu prevederile articolului 48 al Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, pensiile

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne se

stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Totodată, în corespundere cu prevederile articolului 49 al Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, acordarea

drepturilor la pensie sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie, emisă

de organul de asigurări sociale în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii cu

toate actele necesare.

Odată ce în perioada iunie-noiembrie 2018 reclamantul a primit pensie, înainte

de aceasta a primit livret de pensionar în care a fost indicată mărimea pensiei și

termenul de plată a pensiei, prin urmare anterior acestui moment a fost emisă decizia

de stabilire și achitare a pensiei. Or, stabilirea și achitarea pensiei în lipsa unei careva

decizii în acest sens nu putea avea loc, așa cum și nu putea să fie eliberat un act

confirmativ în acest sens, legitimația de pensionar nr. 383853 din 11 septembrie

2018.

Reieșind din cele expuse, reclamantul a subliniat faptul că ulterior emiterii unei

decizii de stabilire a pensiei nu poate fi emis concomitent o decizie de refuz de

stabilire a pensiei, fără ca decizia de stabilire a pensiei să fie anulată.

În același timp, motivul invocat de pârât referitor la așa-zisa decizie de refuz în

stabilirea pensiei, a relatat că și aceste motive nu sunt întemeiate, deoarece în

conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri, Hotărârii Guvernului nr.78 din 1994 și

Hotărârii Guvernului nr.1018 din 2014, reclamantului i se calculează o vechime în

muncă în mărime de 23 ani 06 luni și 06 zile, fapt care nu corespunde calculului

invocat ulterior stabilirii pensiei de către pârâtă.

Prin urmare, nici motivul privind neîndeplinirea condiției de stagiu nu poate fi

admisă și contrar prevederilor Hotărârii Guvernului nr.78 din 21.02.1994 cu privire

la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

2

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției și sistemului penitenciar, așa cum și contrar prevederilor

Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din coipul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, pârâtul a refuzat unilateral continuarea achitării pensiei reclamantului.

În asemenea circumstanțe, Eduard Melnic a depus prezenta acțiune în

contencios administrativ, solicitând a considera ilegală suspendarea achitării

începând cu luna decembrie 2018 a pensiei calculate, stabilite și achitate de la 29

iunie 2018; a considera ilegal refuzul pârâtului Casei Naționale de Asigurări Sociale

de a continua plata pensiei; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale de a-i achita

reclamantului pensia stabilită pentru data de 29 iunie 2018 în mărimea de 4502,86

lei începând cu momentul suspendării - luna decembrie 2018; a considera ilegală

decizia, prin care s-a refuzat la stabilirea pensiei; încasarea din contul pârâtei în

beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate de reclamant pentru acordarea

asistenței juridice.

Prin hotărârea din 23 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Eduard Melnic a fost admisă parțial, fiind

recunoscută ilegală suspendarea achitării, începând cu luna decembrie 2018, a

pensiei calculate, stabilite și achitate lui Eduard Melnic de la 29 iunie 2018. A fost

considerat ilegal refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale de a continua plata

pensiei lui Eduard Melnic și a fost obligată Casa Națională de Asigurări Sociale de

a-i achita lui Eduard Melnic începând cu momentul suspendării pensiei – luna

decembrie 2018, pensia stabilită pentru data de 29 iunie 2018 în sumă de 4502,86

lei. A fost recunoscută ca fiind ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale

nr.1280 prin care s-a refuzat în stabilirea pensiei reclamantului Eduard Melnic. În

rest, pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 25 octombrie 2019

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, care ulterior la 12

februarie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate

cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 23 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de admitere parțială a acțiunii, or, prima instanță just a

stabilit că, organul de asigurări sociale nu a controlat autencitatea actului ce confirmă

vechimea în muncă, dar a refuzat calcularea pensiei, punând la îndoială legalitatea

modului în care angajatorul a calculat stagiul de muncă al reclamantului Eduard

Melnic, împrejurare care depășește noțiunea de control al autenticității.

Altfel spus, Casa Națională de Asigurări Sociale în temeiul normelor de drept

material, poate verifica actele eliberate de angajator doar cu privire la elementele de

fapt, nu și cele de drept.

În acest context, argumentul apelantei potrivit căruia, perioada de activitate a

reclamantului în cadrul Centrului experimental științific și cercetare ,,Logopolis

Arbore”, nu poate fi însumată în stagiu total de cotizare, deoarece în perioada vizată,

3

intimatul nu a avut achitări de contribuții, nu poate fi reținut, deoarece asiguratul

(angajatul) nu poartă nici o obligație față de îndatoririle angajatorului, iar autoritățile

statului urmează să întreprindă măsuri întru încasarea contribuțiilor datorate. Or,

dreptul la pensie în cazul dat se stabilește reieșind de vechimea în muncă a persoanei

și nicidecum de faptul achitării/neachitării instituției în care activează persoana a

contribuțiilor asigurări sociale.

Prin urmare, argumentele apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale

urmează a fi respinse, or, prin lege, aceasta este obligată să-i stabilească și să-i

calculeze pensia reclamantului, reieșind din certificatul prezentat din data depunerei

cererii. În caz contrar, respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la

încălcarea dreptului de proprietate al acestuia asupra părții de pensie neprimită, fapt

ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare

naționale și principiilor CEDO.

Având în vedere cele menționate, instanța de apel nu a reținut restul

argumentelor apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale, deoarece aceasta

interpretează eronat normele de drept și situația de fapt, pe când concluzia primei

instanțe este rezultatul unei interpretări corecte a normelor de drept material cu

aprecierea juridică cuvenită a probelor, din care considerent soluția instanței de fond

referitoare la admiterea parțială a acțiunii este legală și întemeiată.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 29 iulie 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs nemotivat, care ulterior la 2 octombrie 2020

a fost completat cu motivare, solicitând repunerea în termen a motivării recursului,

admiterea acestuia, casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul

prezentului recurs cu pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate

la dosar, suplimentar invocându-se decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

În concluzie a invocat că instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

4

Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că, exercitarea unui

drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit

de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea

unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este

posibilă.

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 96 alin. (1) Cod

administrativ, conform cărora notificările și comunicările către participanții la

procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată,

rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace

electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de

participantul la procedură.

În corespundere cu art. 33 Cod administrativ, comunicarea interinstituțională și

comunicarea cu participanții sau cu publicul în cadrul procedurii administrative se

face prin orice mijloc (verbal, poștă, telefon, fax, poștă electronică etc.), acordându-

se prioritate mijloacelor care asigură o mai mare eficiență, rapiditate și economie de

costuri.

Relevanța la caz au și prevederile 63 alin. (1) Cod administrativ, potrivit cărora

calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu

prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Iar în condițiile art. 261 alin. (1) Cod civil (art. 385 Cod civil în redacția din 1

martie 2019), dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment

sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii

evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 245 alin. (2) Cod

administrativ, termenul de procedură de 30 de zile instituit de legiuitor pentru

valorificarea dreptului de a depune motivarea recursului împotriva deciziei din 22

iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și-a început curgerea din ziua imediat următoare

datei notificării actului judecătoresc de dispoziție respectiv – 27 august 2020

(f.d.101) și a expirat la data de 25 septembrie 2020 (zi de vineri).

Cu toate acestea, motivarea recursului Casei Naționale de Asigurări Sociale

împotriva deciziei din 22 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost depusă la data

de 2 octombrie 2020 (f.d.107), fapt ce denotă depunerea motivării recursului după

expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ.

Cu referire la argumentele invocate în cererea de recurs, precum că dosarul

respectiv a fost repartizat specialistului xxxx care a și participat în cadrul examinării

cauzei în instanțele inferioare, însă începând cu data de 9 septembrie 2020 acesta s-

a aflat în concediul medical, fiind testat pozitiv cu infecția Coronavirus, SARS-CoV-

2 (Covid-19), iar din motive independente de voința instituții 5 specialiști din 10

fiind testați pozitiv, a fost în imposibilitate de a respecta termenul de depunere a

motivării recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ le reține ca fiind declarative, având în vedere că, faptul

aflării în concediul medical a câtorva angajați ai autorității publice, în cazul dat a

unui organ de stat cu statut de persoana juridică, nu poate fi calificat ca fiind un caz

excepțional pentru repunerea în termen a motivării recursului prin prisma 65 alin.

5

(1) Cod administrativ, având în vedere faptul că conducerea recurentei Casa

Națională de Asigurări Sociale, urma să organizeze și monitorizeze activitatea în așa

mod, încât să nu fie afectate obligațiile de reprezentare a statului în cadrul proceselor

de judecată. Mai mult ca atât o neglijență a recurentei nu trebuie să afecteze mersul

normal a examinării cauzei de contencios administrativ.

Completul consideră că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale fiind

interesată în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile

necesare de a-și proteja dreptul său de acces la instanță prin depunerea în termen a

motivării recursului, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz

contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului

inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

În circumstanțele menționate și având în vedere că Casa Națională de Asigurări

Sociale a depus motivarea recursului după expirarea termenului prevăzut la art. 245

alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

enunțat.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6