3ra-590/20 — anularea actului administrativ, stabilirea si achitarea pensiei

3ra-590/20 — anularea actului administrativ, stabilirea si achitarea pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-590/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

10 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Zadorojnîi Boris împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ individual, stabilirea și achitarea pensiei și recalcularea

cu avantaj a pensiei,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 18 iulie 2019 Zadorojnîi Boris a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual, stabilirea și achitarea pensiei, recalcularea cu avantaj a

pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la data de 13 iunie 2019 a primit

răspunsul cu nr. 1823 din 12 iunie 2019 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Cahul

la cererea privind stabilirea pensiei în calitate de lucrător al instituției de forță.

La data de 17 iunie 2019 a expediat cu aviz de recepție către Casa Națională de

Asigurări Sociale cerere prealabilă prin care a solicitat recalcularea cu avantaj, aplicând

coeficientul 2 la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei pentru

perioada serviciului în diverse funcții în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al

Inspectoratului de Poliție Cahul și pentru funcția de agent șef adjunct de justiție în

cadrul Penitenciarului nr. 5 Cahul, stabilirea și achitarea pensiei pentru perioada

efectuării de către Zadorojnîi Boris a serviciului în diverse funcții în cadrul Izolatorului

de detenție provizorie al Inspectoratului de Poliție Cahul și pentru funcția de agent șef

adjunct de justiție în cadrul Penitenciarului nr. 5 Cahul cu avantaj, aplicând coeficientul

2 la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei.

1

A invocat reclamantul că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul greșit a

concluzionat precum că perioadele de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de detenție provizorie, nu

poate fi raportată la prevederile pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994 și temei de stabilire a pensiei.

Cu răspunsul primit nu este de acord, deoarece acest punct a fost modificat și

completat de mai multe ori și în redacția actuală prevede calcularea, două luni vechime

în muncă pentru o lună de serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratare

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

A concretizat reclamantul că completarea Hotărârii Guvernului nr.78 din 21

februarie 1994, a fost elaborată ca urmare a multiplelor acțiuni civile privind

recalcularea vechimii în muncă cu avantaj, cu includerea în vechimea în serviciu pentru

stabilirea pensiei a perioadei de activitate în cadrul fostului Batalion al serviciului

escortă și pază al Comisariatului General de poliție mun. Chișinău al Departamentului

de politie al MAI, până la crearea IGP, și actualmente Batalionului de escortă și pază

al Direcției de poliție mun. Chișinău a Inspectoratului General al poliției al MAI în

prezent.

Reclamantul a susținut că perioada în care a activat în calitate de santinelă a secției

de pază și escortare a Penitenciarului nr. 5 Cahul al Administrației Naționale a

Penitenciarelor, urmează a fi calculată cu înlesniri, aplicând coeficientul 2. Face

trimitere la art. 18 lit. c) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie

1993, precum și la pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemul

penitenciar, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care

au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar, se acordă

două luni vechime.

A specificat reclamantul că această normă de drept stipulează expres că la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și

Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări de subteran. Astfel, penitenciarele de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad

sub incidența reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr.78 din 21 februarie

1994.

Reclamantul a menționat că Casa Teritorială de Asigurări Sociale Cahul nu a

reținut actele prezentate la cererea de stabilire și plată a pensiei, și anume: certificatul

nr. 8152 din 16 iunie 2018 eliberat de IP Cahul prin care s-a confirmat, că perioadele

2

menționate în certificat urmează a fi luate în calcul două luni de vechime în muncă

pentru o lună de serviciu și calculul nr. 3/1507 din 10 octombrie 2018 eliberat de

Directorul Penitenciarului nr. 5 Cahul prin care s-a calculat vechimea de calcul

calendaristic de 13 ani 08 luni și 06 zile drept vechime în calcul în condiții avantajoase

25 ani, 01 luni, 12 zile.

A solicitat reclamantul obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

efectueze recalcularea cu avantaj, aplicând coeficientul 2 la calcularea vechimii în

serviciu pentru stabilirea pensiei pentru perioada efectuării de către Zadorojnîi Boris,

a serviciului în diverse funcții în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al

Inspectoratului de Poliție Cahul și pentru funcția de agent șef adjunct de justiție în

cadrul Penitenciarului nr. 5 Cahul, să stabilească și să achite pensia pentru perioada

efectuării de către Zadorojnîi Boris a serviciului în diverse funcții în cadrul Izolatorului

de detenție provizorie al Inspectoratului de Poliție Cahul și pentru funcția de agent șef

adjunct de justiție în cadrul Penitenciarului nr. 5 Cahul cu avantaj, aplicând coeficientul

2 la calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei conform calculului eliberat

de către Penitenciarul nr. 5 Cahul și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 15 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Zadorojnîi Boris împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale și s-a anulat decizia nr. 1823 din 12 iunie 2019, emisă de Casa

Națională de Asigurări Sociale, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

stabilească și să achite pensia pentru perioada efectuării de către Zadorojnîi Boris a

serviciului în diverse funcții în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al

Inspectoratului de Poliție Cahul și pentru funcția de agent șef adjunct de justiție în

cadrul Penitenciarului nr. 5 Cahul cu avantaj, aplicând coeficientul 2 la calcularea

vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei conform calculului nr. 3/1507 din 10

octombrie 2018 și s-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

lui Zadorojnîi Boris, cheltuielile de judecată în sumă de 2500 de lei. În rest pretențiile

reclamantului au fost respinse, ca neîntemeiate.

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 15

noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că prima instanță, examinând

cauza, a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind faptul că răspunsul emis de

Casa Națională de Asigurări Sociale este neîntemeiat, deoarece conform datelor

prezentate de apelant/recurent, acestuia i-a fost calculată greșit vechimea în muncă

când a activat în izolatorul de detenție, aceasta a fost calculată cu o lună vechime în

muncă egală cu o lună de serviciu, dar conform prevederilor legale menționate mai sus,

vechimea în muncă pentru acest gen de funcții se calculează 2 luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu.

Astfel, la momentul depunerii cererii împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale prin care a solicitat recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, pe perioada

indicată supra ca două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, Zadorojnîi

Boris întrunea toate condițiile stipulate la art. 13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993,

iar Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat i-a refuzat în recalcularea pensiei.

3

La 13 martie 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei hotărâri

noi.

În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală, deoarece nu s-a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate

de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

A mai indicat recurentul că Zadorojnîi Boris, în perioadele 19 martie 2009 – 22

martie 2010, 01 iulie 2011 – 05 martie 2013 exercita funcția de polițist șofer al

Izolatorului de detenție provizorie al Comisariatului de politie Cahul, iar la data de 05

martie 2013 – 28 februarie 2014 a activat în cadrul Secției management operațional al

Inspectoratului de poliție Cahul, activitate desfășurată preponderent în birou.

Astfel, a remarcat că intimatul nu întrunește cele două condiții prevăzute în

Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, și anume, Secția management operațional al

Inspectoratului de poliție Cahul, nu reprezintă o instituție prevăzută la pct. 8 al

Hotărârii Guvernului, iar în exercițiul funcției deținute, reclamantul desfășura activitate

preponderent în birou.

Recurentul a menționat că instanțele inferioare nu au verificat totalitatea tuturor

circumstanțelor, astfel au emis acte judecătorești neîntemeiate.

La 07 mai 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat participanților la proces

copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva deciziei

din 05 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 mai 2020 Zadorojnîi Boris a depus referință la cererea de recurs, solicitând

respingerea recursului și menținerea deciziei din 05 februarie 2020 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârii din 15 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

actele judecătorești fiind emise cu respectarea normelor de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În contextul prevederilor art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 05 februarie 2020 a Curții de

Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces și recepționată de către Casa

Națională de Asigurări Sociale la data de 17 februarie 2020.

Prin urmare, recursul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale la 13

martie 2020, a fost depus în termenul prevăzut de lege.

Examinând temeiurile recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu

alin. (2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în

4

cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, întro

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

art. 245 alin.(2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme

5

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale este

inadmisibilă.

Conform art. 230, art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

6