3ra-888/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-888/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Negru, E.Palanciuc)

Î N C H E I E R E

23 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Iuri Rotari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea stabilirii și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 17 octombrie 2019 Iuri Rotari a depus cerere de chemare în judecată

în ordinea contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului și obligarea stabilirii și

achitării pensiei.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în cadrul organelor

afacerilor interne până la 21 iunie 2019, obținând ulterior calitatea de pensionar al

Ministerului Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 24 ani.

În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018

i s-au efectuat recalculări în vechimea în muncă cu includerea avantajelor pentru

perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă și în cadrul Izolatorului

de Detenție Provizorie, respectiv cu actele menționate s-a adresat la organul de

asigurări sociale teritoriale, care inițial a stabilit pensia, iar ulterior a emis decizie de

stopare a plății pensiei, care a fost contestată în prealabil la organul ierarhic superior,

însă din motive neîntemeiate a fost respinsă, motiv pentru care a fost depusă prezenta

acțiune de contencios administrativ.

Iuri Rotari a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Anenii Noi privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, declararea ilegalității

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. R-2159/19 din 10 octombrie

1

2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale de a-i efectua stabilirea și

achitarea pensiei, începând cu 21 iunie 2019, luându-se în considerare certificatul

eliberat de către Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-21 din 24 iunie 2019.

Prin hotărârea din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

cererea de chemare în judecată depusă de Iuri Rotari a fost admisă, fiind anulată

decizia nr. 16/2019/21321 din 8 octombrie 2019 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Anenii Noi și răspunsul nr. R-2159/19 din 10 octombrie

2019 a Casei Naționale de Asigurări Sociale. A fost obligată Casa Națională de

Asigurări Sociale de a-i stabili și achita în beneficiul lui Iuri Rotari pensia pentru

vechime în muncă, începând cu data de 21 iunie 2019.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 11 februarie 2020

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, care ulterior la 2 martie

2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate cu emiterea

unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 3 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 4 februarie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe de admitere integrală a acțiunii, or, prima instanță just a

stabilit că, organul de asigurări sociale nu a controlat autencitatea actului ce confirmă

vechimea în muncă, dar a refuzat calcularea pensiei, punând la îndoială legalitatea

modului în care angajatorul a calculat stagiul de muncă al reclamantului Iuri Rotari,

împrejurare care depășește noțiunea de control al autenticității.

Altfel spus, Casa Națională de Asigurări Sociale în temeiul normei precitate,

poate verifica actele eliberate de angajator doar cu privire la elementele de fapt, nu

și cele de drept.

În acest context, argumentul apelantei potrivit căruia, perioada de activitate a

reclamantului în cadrul Seviciului de escortă al MAI, nu oferă dreptul la calcularea

vechimii în muncă cu avantaje, nu poate fi reținut. Or, colaboratorii care efectuează

serviciul de pază, escortare și deținerea persoanelor reținute și arestate în izolatorul

de urmărire penală, în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă, cu

avantaje, cu calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Declarativ a fost apreciat de către instanța de apel și argumentul apelantei

precum că certificatul nr. 34/20-21 din 24 iunie 2019, eliberat de către Direcția de

Poliție a mun. Chișinău în baza ordinului nr.96 din 20 mai 2018 emis de MAI, care

a stat la baza calculării perioadei respective cu înlesniri de 1:2, urmează a fi apreciat

critic, din considerentul că este ilegal.

La acest capitol, s-a constat că prin ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de

IGP s-au recunoscut unele înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI, reglementându-se

raporturile de muncă pentru personalul care realizează misiuni de escortă și pază a

persoanelor deținute și armonizarea acestora cu reglementările aplicate angajaților

altor instituții ce execută atribuții analoage, iar confirmarea nr. 34/20-21 din 24 iunie

2019, vine în susținerea aplicabilității ordinului emis în privința lui Iuri Rotari, în

2

raport cu vechimea în muncă deținută de către ultimul, deci la stabilirea cuantumului

pensiei urma să fie luate în calcul și înlesnirile (avantajele) funcțiilor deținute.

Prin ordinul dat s-a specificat că, eliberarea confirmărilor privind înlesnirile

prevăzute la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pentru funcționarii

publici cu statut special și militarii care și-au îndeplinit serviciul în cererea acestora,

de către autoritățile administrative și instituțiile din subordine, prin intermediul

subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței, va fi determinată de ultimul

loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării subdiviziunilor în care solicitanții

au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de către subdiviziunile, autoritățile

administrative sau instituțiile din subordinea MAI, care au devenit succesori de

drepturi și obligații sau au preluat competențele subdiviziunilor de poliție

reorganizate sau lichidate.

Mai mult ca atât, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018, este un act administrativ valabil, produce efectele juridice de rigoare, care

urmează a fi aplicat corespunzător, iar simplul dezacord al apelantei cu ordinul

menționat, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru

nerecunoașterea efectelor acestuia.

Prin urmare, argumentele apelantei Casa Națională de Asigurări Sociale

urmează a fi respinse, or, prin lege, aceasta este obligată să-i stabilească și să-i

calculeze pensia reclamantului, reieșind din certificatul prezentat din data depunerei

cererii. În caz contrar, respingerea acestei cerințe a reclamantului va duce la

încălcarea dreptului de proprietate al acestuia asupra părții de pensie neprimită, fapt

ce ar încălca atât un drept constituțional, cât și ar contraveni practicii judiciare

naționale și principiilor CEDO.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 16 iunie 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei decizii noi, de respingere a acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

referința asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel motivată anexate

la dosar, suplimentar invocându-se decizia instanței de apel este neîntemeiată și

ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

În concluzie a invocat că instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei.

Prin referința depusă la 18 august 2020, Iuri Rotari a solicitat declararea

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

3

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 16 iunie 2020 (f.d.97) este în termen, or, decizia

instanței de apel a fost adoptată la 3 iunie 2020 (f.d.84).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

4

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

5