3ra-931/20 — anularea actului administrative si obligarea stabilirii pensiei

Dosarul nr. 3ra-931/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V.Clima, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

28 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ghenadi Caraulan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei,

împotriva deciziei din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a respins ca

neîntemeiată pretenția intimatului Ghenadi Caraulan de încasare a cheltuielilor de

judecată suportate în cadrul examinării cauzei în ordine de apel,

c o n s t a t ă:

La 06 iunie 2019 Ghenadi Caraulan, reprezentat de avocatul Irina Raducan a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea stabilirii pensiei.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că a activat

în cadrul Ministerului Afacerilor Interne începând cu anul 1996 și până în anul 2019,

ultima funcție deținută fiind de subofițer al serviciului patrulare al secției securitate

publică a Inspectoratului de Poliție Briceni al Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne.

În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 44 ef. din

01 februarie 2019, a încetat contractul individual de muncă, obținând dreptul de a

primi pensie pe linia Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în muncă

de 24 ani 02 luni și 09 zile, achitarea îndemnizației unice corespunzătoare vechimii

muncii, în legătură cu pensionarea și a compensației bănești pentru concediile

neutilizate.

Respectiv, cu calculul prezentat și alte acte necesare s-a prezentat la Casa

Națională de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial Ocnița, care nu i-a luat în calcul

perioada de timp când a activat în funcția de polițist-șofer al Izolatorului de Detenție

Provizorie al CPR Briceni, ( 07 octombrie 2011 - 21 decembrie 2011).

1

Nefiind de acord cu soluția emisă, la 17 aprilie 2019, reclamantul a solicitat,

prin cerere prealabilă efectuarea recalculării pensiei pentru perioada menționată,

însă din motive neîntemeiate a fost respinsă, motiv pentru care a fost depusă prezenta

acțiune de contencios administrativ.

Ghenadi Caraulan, reprezentat de avocatul Irina Raducan a solicitat

recunoașterea legalității certificatului Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/25-1239

din 14 februarie 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să anuleze

decizia nr. 38/2019/12658 din 16 februarie 2019 cu acceptarea dosarului său de

pensionare, compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 1500 de lei și repararea

prejudiciului moral în mărime de 20000 de lei.

La 21 ianuarie 2020 Ghenadi Caraulan, reprezentat de avocatul Irina Raducan,

a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat anularea deciziei

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.38/2019/12658, privind refuzul stabilirii

pensiei lui Ghenadi Caraulan, anularea refuzului Casei Naționale de Asigurări

Sociale nr. C-1160/19 din 28 mai 2019, privind recunoașterea vechimii în muncă a

reclamantului și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească

acestuia pensia în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Briceni, nr.

34/25-239 din 14 februarie 2019 (f.d. 73).

Prin hotărârea din 21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Ghenadi Caraulan a fost admisă

parțial, fiind anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial

Ocnița) nr. 38/2019/12658 din 17 aprilie 2019 și decizia Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. C-1160/19 din 29 mai 2019 privind refuzul stabilirii pensiei

pentru vechime în muncă reclamantului Ghenadi Caraulan. Totodată, s-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil

în privința reclamantului Ghenadi Caraulan privind stabilirea pensiei pentru vechime

în muncă în baza certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Briceni

nr.34/25-1239 din 14 februarie 2019 și s-a încasat de la Casa Națională de Asigurări

Sociale în beneficiul reclamantului Ghenadi Caraulan cheltuielile de judecată în

sumă de 2 400 de lei.

Cerința cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 de lei a

fost respinsă ca neîntemeiată (f.d. 90).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 27 ianuarie 2020 Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, care ulterior la

02 martie 2020 a fost completat cu motivare, solicitând casarea hotărârii contestate

cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată.

Prin decizia din 08 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

21 ianuarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a respins ca

neîntemeiată pretenția intimatului Ghenadi Caraulan privind încasarea cheltuielilor

de judecată suportate în cadrul examinării cauzei în ordine de apel.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia instanței de fond de admitere parțială a acțiunii, or, prima instanță just a

stabilit corectitudinea calculului Inspectoratului de Poliție Briceni a vechimii în

muncă cu avantaje lui Ghenadi Caraulan, conform certificatului nr. 34/25-1239 din

14 februarie 2019, în care s-a indicat vechimea cu avantaje în serviciu în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne a acestuia constituie 24 ani 02 luni și 09 zile.

2

Astfel, argumentul apelantului că activitatea intimatului din perioada

07 octombrie 2011 – 21 decembrie 2011, nu se încadrează la pct. 8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, cât și la art. 6 alin. (2) al Legii

nr.1036/1996, art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 300/2017 nu a fost reținut de către

instanța de apel. Or, apelantul nu a ținut cont de faptul că condiția esențială în sensul

pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, este ca instituția

în care persoana își exercită serviciul, să asigure paza, escortare și deținerea

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (de detenție

provizorie) și nu apartenența acesteia la Departamentul Instituțiilor Penitenciare.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că în circumstanțele în care s-a constatat

că Inspectoratul de Poliție Briceni a calculat vechimea în muncă cu avantaje lui

Ghenadi Caraulan cu respectarea prevederilor legislației în vigoare, prima instanță

corect a concluzionat asupra ilegalității deciziei Casei Naționale de Asigurări

Sociale (oficiul teritorial Ocnița) nr. 38/2019/12658 din 17 aprilie 2019 și deciziei

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. C-1160/19 din 29 mai 2019 privind refuzul

stabilirii pensiei pentru vechime în muncă lui Ghenadi Caraulan.

Totodată, instanța ierarhic inferioară a considerat că prima instanța corect a

admis pretenția reclamantului privind încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor

de judecată în mărime de 2 400 de lei, suportate în cadrul examinării cauzei în prima

instanță.

Invocând ilegalitatea deciziei enunțate, la 15 iulie 2020, Casa Națională de

Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat împotriva acesteia, solicitând admiterea

recursului, casarea integrală a actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului

recurs cu pronunțarea unei decizii noi, iar la 08 septembrie 2020 a depus și motivarea

recursului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

referința depusă asupra cererii de chemare în judecată și în cererea de apel motivată

anexate la dosar, suplimentar invocându-se că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de

drept material.

În concluzie recurenta a invocat că instanța de apel s-a eschivat de la exercitarea

obligației impusă prin lege de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei.

Totodată, a susținut că nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima

instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

Prin referința depusă la 26 octombrie 2020 Ghenadi Caraulan reprezentat de

avocatul Irina Raducan a solicitat respingerea recursului Casei Naționale de

Asigurări Sociale și menținerea în vigoare a deciziei contestate.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

3

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că recursul depus la 15 iulie 2020 (f.d.137) și respectiv

08 septembrie 2020 (f.d.145-148) este în termen, or, decizia instanței de apel a fost

adoptată la 08 iulie 2020 și recepționată de recurentă la 15 august 2020, la adresa

poștei electronice (f.d.138).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

4

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

5