3ra-801/20 — contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-801/20 — contestarea actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-801/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Vasile Dănuță

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ, recunoașterea ilegalității refuzului, anularea deciziei, obligarea stabilirii,

calculării și achitării pensiei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

hotărârii din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

c o n s t a t ă:

La 16 iulie 2019, Vasile Dănuță, reprezentat de avocatul Olga Corpaci, a depus

cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului,

anularea deciziei, obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei, încasarea

cheltuielilor de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul șefului Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Inteme al Republicii Moldova nr. 126 ef

din 25 martie 2019, începând cu data de 25 martie 2019 a încetat raportul de serviciu

al funcționarului public cu statut special Vasile Dănuță, agent-șef principal, subofițer

al serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de Poliție Hâncești, conform art. 38

alin. (1) lit. c) Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 ”privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” după acumularea vechimii în

muncă ce permite dreptul la pensie.

Reclamantul a menționat că prin cererea cu nr. 13/2019/663 din 11 aprilie 2019

Vasile Dănuță, în temeiul art. 49 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23 iunie 1993

“asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne” s-a adresat către Oficiul Teritorial Hîncești, al Casei

1

Naționale de Asigurării Sociale solicitând stabilirea, calcularea și achitarea pensiei,

conform calculului nr. 48 din 08 mai 2019 eliberat de către Inspectoratul de Poliție

Hîncești al IGP al MAI, care la data de 25 martie 2019 stagiul vechimii în muncă a

constituit 24 ani și 25 zile, conform căruia în perioada: 08 noiembrie 1995 – 23 mai

1997 a îndeplinit serviciul militar în termen, 11 octombrie 2002 – 05 martie 2013 a

îndeplinit serviciu în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, 05 martie

2013 – 28 martie 2019 a îndeplinit serviciu în cadrul subdiviziunilor Izolatorului de

detenție provizorie a IGP Hîncești al Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamantul a relatat că dispune de perioade de serviciu care urmează a fi luate

în calculul vechimii în muncă cu înlesniri pentru stabilirea pensiei, două luni vechime

pentru o lună de serviciu de la: 05 martie 2013 – 28 martie 2019 în total 12 ani, o lună

și 16 zile, polițist al Izolatorului de detenție provizorie al Secției Management

operațional a Inspectoratului de Poliție Hîncești al IGP al MAI\ (ord. IGP nr.35ef din

07 martie 2013); inspector inferior al Izolatorlui de Detenție Provizorie al Secției

Management operațional a Inspectoratului de Poliție Hîncești al IGP al MAI, (ord. IGP

nr. 462ef din 08 august 2016); subofițer al Izolatorului de detenție provizorie al Secției

Management operațional a Inspectoratului de poliție Hîncești al IGP al MAI, (ord. IGP

nr. 3875ef. din 05 septembrie 2017); subofițer al Izolatorului de detenție provizorie al

Secției Management operațional a Inspectoratului de poliție Hîncești al IGP al MAI,

(ord. IGP nr. 205ef. din 19 aprilie 2018) subofițer al serviciului escortă al Secției

Management operațional a Inspectoratului de Poliție Hîncești al IGP al MAI, (ord. IGP

nr. 104ef din 18 martie 2019).

Reclamantul a indicat că ulterior, prin Decizia șefului Oficiului Teritorial -

Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.

13/2019/26015 din 10 iunie 2019 s-a respins cererea lui Vasile Dănuță în stabilirea

pensiei pentru vechimea în organele afacerilor interne în conformitate cu prevederile

art. 13 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 “asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne”. La data

de 28 iunie 2019, Vasile Dănuță s-a adresat cu cerere prealabilă către organul ierarhic

superior, și anume directorului general al Casei Naționale de Asigurări Sociale prin

care a solicitat anularea Deciziei nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019, dar nu a primit

nici un răspuns.

Reclamantul consideră că decizia șefului Oficiului Teritorial Hîncești a Casei

Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. 13/2019/26015 din 10 iunie

2019 și refuzul de a examina cererea prealabilă ca fiind vădit neîntemeiate și ilegale,

din care considerente Vasile Dănuță a înaintat prezenta cerere de chemare în judecată.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind ilegal refuzul

Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. D-1513/19 din 13 iulie

2019 privind respingerea cererii prealabile cu privire la anularea Decizia șefului

Oficiului Teritorial Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019 privind refuzul în stabilirea pensiei lui

Vasile Dănuță pentru vechime în organele afacerilor interne în conformitate cu

prevederile art. 13 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

inteme.

La data de 19 august 2019 Vasile Dănuță, reprezentat de avocatul Olga Corpaci

2

a depus cerere de concretizare a acțiunii, solicitînd a recunoaște ilegal refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. D-1513/19 din 13 iulie 2019

privind respingerea cererii prealabile cu privire la anularea Decizia șefului Oficiului

Teritorial Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.

13/2019/26015 din 10 iunie 2019 privind refuzul în stabilirea pensiei lui Vasile Dănuță

pentru vechime în organele afacerilor interne în conformitate cu prevederile art. 13 din

Legea nr. 1544-XII din 23 iunie1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor inteme, a anula Decizia

șefului Oficiului Teritorial Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019 privind refuzul în stabilirea pensiei lui

Dănuță Vasile pentm vechimea în organele afacerilor interne în conformitate cu

prevederile art. 13 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

să efectueze stabilirea calcularea și achitarea pensiei lui Vasile Dănuță pentru vechimea

în muncă, conform calculului nr. 48 din 08 mai 2019 eliberat de către Inspectoratul de

poliție Hîncești al IGP al MAI, care la data de 08 mai 2019 stagiul vechimii în muncă

a constituit 24 ani și 25 zile, începând cu 25 martie 2019, data eliberării din serviciu

după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul la pensie, în conformitate cu

prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 78 din

21 februarie 1994 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele afacerilor interne și Ordinul MAI

din 20 martie 2018.

Prin hotărârea din 29 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a

fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Dănuță, reprezentat

de avocatul Olga Corpaci împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegalității refuzului, anularea deciziei, obligarea stabilirii, calculării și

achitării pensiei, încasarea cheltuielilor de asistență juridică, s-a anulat refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. D-1513/19 din 13 iulie 2019

privind respingerea cererii prealabile cu privire la anularea decizia Oficiului Teritorial

Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr.

13/2019/26015 din 10 iunie 2019 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, s-a

anulat decizia Oficiului Teritorial Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019 privind refuzul stabilirii

pensiei lui Vasile Dănuță pentru vechimea în organele afacerilor interne, s-a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze stabilirea, calcularea și achitarea

pensiei lui Vasile Dănuță pentru vechimea în muncă, conform calculului nr. 4 din

08 mai 2019 eliberat de către Inspectoratul de Poliție Hîncești al IGP al MAI, care la

data de 08 mai 2019 stagiul vechimii în muncă a constituit 24 ani și 25 zile, începând

cu data eliberării din serviciu după acumularea vechimii în muncă ce permite dreptul

la pensie din 25 martie 2019, s-a încasat din contul Casei Naționale de Asigurări

Sociale în beneficiul lui Vasile Dănuță cheltuielile de asistență juridică în mărime de

3000 lei.

3

Prin decizia din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, împotriva hotărârii din 29 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Vasile Dănuță împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ, recunoașterea ilegalității refuzului,

anularea deciziei, obligarea stabilirii, calculării și achitării pensiei, încasarea

cheltuielilor de asistență juridică.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că prin ordinul șefului

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Inteme al RM nr. 126ef.

din 25 martie 2019, începând cu data de 25 martie 2019 a încetat raportul de serviciu

al funcționarului public cu statut special Vasile Dănuță, agent-șef principal, subofițer

al serviciului detenție și escortă al Inspectoratului de poliție Hâncești, conform art. 38

alin. (1) lit. c) Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 ”privind funcționarul public cu

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” după acumularea vechimii în

muncă ce permite dreptul la pensie. Prin cererea cu nr. 13/2019/663 din 11 aprilie 2019

Vasile Dănuță, în temeiul art. 49 alin. (1) din Legea 1544-XII din 23 iunie 1993

“asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne” s-a adresat către Oficiul Teritorial Hîncești, al Casei

Naționale de Asigurării Sociale solicitând stabilirea, calcularea și achitarea pensiei,

conform Calculului nr. 48 din 08 mai 2019 eliberat de către Inspectoratul de Poliție

Hîncești al IGP al MAI, care la data de 25 martie 2019 stagiul vechimii în muncă a

constituit 24 ani și 25 de zile, conform căruia în perioada: 08 noiembrie 1995-23 mai

1997 a îndeplinit serviciul militar în termen, 11 octombrie 2002 – 05 martie 2013 a

îndeplinit serviciu în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne, iar 05

martie 2013 – 28 martie 2019 a îndeplinit serviciu în cadrul subdiviziunilor Izolatorului

de detenție provizorie a IGP Hîncești al Ministerului Afacerilor Interne. Ulterior, prin

Decizia șefului Oficiului Teritorial - Hîncești a Casei Naționale de Asigurări Sociale a

Republicii Moldova nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019 s-a respins cererea lui Vasile

Dănuță în stabilirea pensiei pentru vechimea în organele afacerilor interne, în

conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993. La data

de 28 iunie 2019 Vasile Dănuță s-a adresat cu cerere prealabilă către organul ierarhic

superior, directorul general al Casei Naționale de Asigurări Sociale prin care a solicitat

anularea Deciziei nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019. Prin răspunsul Casei Naționale

de Asigurări Sociale din 23 iulie 2019 sub nr. D-1513/19 s-a respins solicitarea, pe

motiv că perioada de activitate în cadrul Izolatorului de detenție provizorie a

Inspectoratului de Poliție a r-lui Hîncești nu poate fi raportată la prevederile pct. 8 a

Hotărârii Guvernului nr.78/1994 (f.d.86).

Instanța de apel a reținut că vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei în

privința lui Vasile Dănuță constituie 24 ani și 25 de zile. Prin urmare la data de

11 aprilie 2019, când Vasile Dănuță a depus cerere către Casa Teritorială de Asigurări

Sociale Hîncești, prin care a solicitat stabilirea pensiei militarilor pentru vechimea în

serviciu, intimatul întrunea toate condițiile stipulate la art. 13 din Legea nr.1544 din

23 iunie 1993 pentru stabilirea pensiei, ori conform Ordinului nr. 96 din 20 martie 2018

a MAI ”Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor

4

categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne”,: s-au acordat înlesniri două luni vechime în muncă pentru o lună

de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri

din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și instituțiilor din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu statut special și din cadrul

MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de

detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerare la calcularea vechimii în

muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii asigurării cu pensii

a militarilor și persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

27 mai 2020, Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu recurs, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului, recurenta, Casa Națională de Asigurări Sociale, a invocat

că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță

pentru soluționarea cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Recurenta a invocat prevederile art.48 al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne „pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și

colaboratorilor organelor securității statului, Centrului Național Anticorupție și ale

membrilor familiilor acestora se stabilesc de Casa Națională de Asigurări Sociale, în

modul stabilit de Guvern. Conform Hotărârii Guvernului nr. 1427 din 28 decembrie

2016 cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție

și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție. Casa

Națională de Asigurări Sociale efectuează plata pensiilor și prestațiilor sociale

începând cu 01 ianuarie 2017, în mărimile stabilite de instituțiile menționate la pct. 1

din hotărâre. Conform Hotărârii nominalizate, Ministerul Afacerilor Interne,

Ministerul Apărării, Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Protecție și

Pază de Stat a prezentat Casei Naționale de Asigurări Sociale, listele beneficiarilor de

pensii și prestații sociale, în format electronic, în mărimile stabilite până la

31 decembrie 2016.

Recurenta a invocat prevederile art. art. 2, 49 alin. (3) din Legea nr. 1544 din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne este indicat că miltarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interene care au dreptul la pensie

li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Militarii care au satisfăcut serviciul

prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, eliberați din serviciu din alte motive decât cele expuse la lit. b) și c) din

prezentul articol, care au o vechime totală în muncă de cel puțin 25 de ani, din care cel

5

puțin 12 ani și 6 luni în serviciul militar sau în serviciul în organele afacerilor interne,

la atingerea vîrstei de pensionare stabilite de Legea privind pensiile de asigurări sociale

de stat. Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor

ce confirmă vechimea în serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate.

Instituțiile de forță fiind organele abilitate pentru eliberarea calculului vechimii în

serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie

Recurenta a relatat că conform pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de

Frontieră colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a sistemului penitenciar,

se acordă următoarele înlesniri: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu:

în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile

destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum

și la lucrări de subteran.

Recurenta a subliniat că сalcularea vechimii în muncă a intimatului cu înlesniri -

două luni vechime în muncă pentru o lună a fost efectuat în temeiul Ordinului nr. 96

din 20.03.2018, emis de către Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova „Cu

privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne

”, fapt ce reiese expres din conținutul cererii de chemare în judecată. În contextul dat,

ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de către Ministerul Afacerilor Interne al

Republicii Moldova, nu poate produce efecte juridice deoarece contravine actelor

normative în vigoare.

Recurenta a invocat prevederile art.16 alin.(l) și (2) al Legii nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, autoritățile administrației publice

centrale de specialitate și autoritățile publice autonome emit sau aprobă, în condițiile

legii, acte normative. Actele normative ale autoritățile administrației publice centrale

de specialitate și autoritățile publice autonome sînt emise sau aprobate numai în temeiul

și pentm executarea legilor și a hotărîrilor Guvernului. Actele normative respective se

limitează strict la cadrul stabilit de actele normative de nivel superior pentru executarea

cărora se emit sau se aprobă și nu pot contravine prevederilor actelor respective, în

clauza de adoptare a actelor normative ale autorităților administrației publice centrale

de specialitate și autoritățile publice autonome se indică expres actul normativ superior

în temeiul căruia acestea sînt emise sau aprobate.

Recurenta a evidențiat că actele normative ale autoritățile administrației publice

centrale de specialitate și autoritățile publice autonome se aplică numai în partea în

care nu depășesc cadrul stabilit de actul normativ de nivel superior pentru executarea

căruia a fost emis și nu contravin prevederilor actelor respective. Prin urmare, Ordinul

nr.96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul Afacerilor Interne în conformitate cu

prevederile pct.7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor

și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

6

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar, depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost

emis, ori Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 nu conține prevederile

prevăzute în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 perioada

de activitate în cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de urmărire penală izolatoarele de detenție provizorie.

Recurenta a invocat prevederile pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în

muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și sistemului penitenciar, care prevăd expres circumstanțele în

care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o

lună de serviciu și anume, în instituțiile penitenciare de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran or, două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu se acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip

închis și nu în penitenciare de tip provizoriu cum este indicat în ordinul emis de

Ministerul Afacerilor Interne.

Totodată, recurenta a relatat că intimatul Vasile Dănuță, pe perioada solicitată a

activat în calitate de polițist al serviciului escortă al Inspectoratului de Poliție Hîncești

și nu în instituțiile prevăzute de art. 8 pct. d) al Hotărîrii Guvemului nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

sistemului penitenciar. Respectiv, temei de anulare a refuzului în stabilirea pensiei emis

de Casa Teritorială de Asigurări Sociale Hîncești nr. 13/2019/26015 din 10 iunie 2019

nu este. Prin urmare alegațiile reclamantului nu sunt aplicabile prezentei cauze

deoarece aceasta nu a activat în vreo funcție din cadrul sistemului penitenciar ori este

cert faptul că batalionul serviciului de escortă al Comisariatului General al Poliției nu

face parte din instituțiile penitenciare care se regăsesc la art. 6 alin. 2 al Legii nr. 1036

din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar și respectiv, se deduce faptul

că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate și nu au bază legală de admitere.

La 22 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Vasile Dănuță

și avocatului său Olga Corpaci copia recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale împotriva deciziei din 22 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 165).

Completul specializat relevă că Vasile Dănuță și avocatului său Olga Corpaci au

recepționat copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt

confirmat prin avizele de recepție anexat la materialele cauzei (f.d. 181-182).

La 29 iulie 2020 Vasile Dănuță, reprezentat de avocatul Olga Corpaci, a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

7

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

22 ianuarie 2020 în prezența reprezentantului recurentei Casei Naționale de Asigurări

Sociale Andrei Bulgaru. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentei Casei

Naționale de Asigurări Sociale, la data de 19 februarie 2020, fapt ce se confirmă prin

dovada de expediere poștală (extras din poșta electronică activă

marina.samatic@justice.md) anexată la materialele cauzei (f.d. 153), astfel termenul

de declarare a recursului a început a curge din ziua imediat următoare 20 februarie 2020

și expira la data de 20 martie 2020.

Prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr.55 din 17 martie 2020 a fost

declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada de

17 martie -15 mai 2020.

La data de 18 martie 2020 a fost emisă Dispoziția nr. 1 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova în conformitate cu art. 22 din Legea nr. 212/2004

privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2 din Hotărîrea

Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, punctelor 6, 7, 8 și 9 din

Regulamentul Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, aprobat

prin Hotărîrea Guvernului nr. 1340/2001, Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova.

Luînd în considerare faptul că prin prisma pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr.1

din data de 18 martie 2020, termenele de exercitare a căilor de atac aflate în curs la

data instituirii stării de urgență se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași

durată, de la data încetării stării de urgență, astfel termenul de declarare a recursului

pentru Casa Națională de Asigurări Sociale, după întrerupere a început a curge la data

de 16 mai 2020.

Astfel, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor

art. 245, alin. (2) din Codul administrativ și a depus recurs la 27 mai 2020, în termen.

(f.d. 222, vol. I).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

8

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-

o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

9

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către recurenta Casa Națională de Asigurări

Sociale este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

10