3r-154/20 — recunoasterea ilegalitatii refuzului, obligarea recalcularii si achitarii pensiei

Dosarul nr. 3r-154/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici) D E C I Z I E 15 iulie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Bogdan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării și achitării pensiei, împotriva încheierii din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost declarată inadmisibilă, c o n s t a t ă : La 21 mai 2019 Vladimir Bogdan a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Bogdan, a fost admisă. La data de 16 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel nemotivat, iar la data de 04 martie 2020 a depus cerere de apel motivată, împotriva hotărârii instanței de fond. Prin încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă deoarece motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. La 20 mai 2020, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva încheierii din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii, cu pronunțarea unei încheieri noi de repunere în termen de declarare a apelului.

În motivarea recursului s-a invocat că reprezentantul Casei Naționale de Asigurări Sociale, Aliona Trofim, a fost în imposibilitate să respecte termenul legal de declarate a apelului din motiv că s-a aflat în concediul medical în perioada 28 ianuarie 2020 – 11 februarie 2020 și 17 februarie 2020 – 21 februarie 2020. 1 A mai declarat recurentul că în baza pct. 8 al Dispoziției Comisiei pentru situații excepționale nr. 1, din 18 martie 2020, termenele de exercitare a căilor de atac, se suspendă de drept la data instituirii stării de urgență. La 27 iunie 2020 Vladimir Bogdan a depus referință la cererea de recurs depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat respingerea recursului cu menținerea în vigoare a încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Aici, Completul reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020. Conform art. 1 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind declararea stării de urgență nr. 55 din 17.03.2020, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Totodată, potrivit pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele care se suspendă de drept aflate în curs la data instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termen, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 martie 2020, care a fost recepționată de către recurent prin intermediul poștei electronice la data de 26 martie 2020 (f.d. 92-93), iar recursul a fost depus cu respectarea termenului la 20 mai 2020, după încetarea stării de urgență. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului. Din conținutul recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă așa cum motivarea apelului nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului.

Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). 2 În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Prin prisma normelor enunțate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat public la 03 decembrie 2019 (f.d.

59). La 16 decembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond și a invocat că argumentele, motivele cererii de apel vor fi prezentate după ce va face cunoștință cu hotărârea motivată. Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că recurentul a recepționat hotărârea motivată la data de 31 ianuarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d. 75), însă nu a prezentat motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, care a început să curgă de la 01 februarie 2020, ziua imediat următoare datei recepționării hotărârii motivate a primei instanțe și a expirat la 02 martie 2020. Cu toate acestea, apelul motivat a fost depus la 04 martie 2020, fapt ce denotă depunerea apelului după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia unei asemenea întârzieri prin careva probe.

Cu referire la argumentul recurentului precum că a fost în imposibilitate să respecte termenul legal de declarare a recursului din motiv că reprezentantul Aliona Trofim, s-a aflat în concediul medical, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat, deoarece, ultima chiar și dacă în perioada 28 ianuarie 2020 – 11 februarie 2020 și 17 februarie 2020 – 21 februarie 2020 s-a aflat în concediul medical, a avut suficient timp de a prezenta cererea de apel motivată până la data de 02 martie 2020. De asemenea, nu poate fi reținut ca temei nici argumentul recurentului că în pct. 8 al Dispoziției Comisiei pentru situații excepționale nr. 1 din 18 martie 2020, s- a indicat că termenele de exercitare a căilor de atac se suspendă de drept la data instituirii stării de urgență.

Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 55, starea de urgență a fost instituită la data de 17 martie 2020 până la data de 15 mai 2020. Respectiv, motivele invocate de către Casa Națională de Asigurări Sociale privind imposibilitatea depunerii apelului în termen, nu pot fi relevante materialelor cauzei.

Or, recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța de fond, fiind citat legal despre data, ora și locul ședinței de judecată și deci a fost obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței cu participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv, prin acțiuni concludente, de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea contestării hotărârii în termen.

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin lege era obligată să respecte termenul de contestare depunând cerere de apel motivată în termen de 30 de zile de 3 la data notificării hotărârii motivate, condiție ce nu se atestă în prezenta speță. De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că în cazul acceptării unui apel tardiv se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil. În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

Instanța europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și se menține încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4