3r-154/20 — recunoasterea ilegalitatii refuzului, obligarea recalcularii si achitarii pensiei

Dosarul nr. 3r-154/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (V. Chisilița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, V. Clima, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Vladimir Bogdan împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării și achitării pensiei,

împotriva încheierii din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost declarată inadmisibilă,

c o n s t a t ă :

La 21 mai 2019 Vladimir Bogdan a înaintat cerere de chemare în judecată

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ilegalității

refuzului, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în muncă.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cererea de chemare în judecată înaintată de Vladimir Bogdan, a fost admisă.

La data de 16 decembrie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus

apel nemotivat, iar la data de 04 martie 2020 a depus cerere de apel motivată,

împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cererea de apel

depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă deoarece motivarea apelului

nu a fost depusă în termenul prevăzut de lege.

La 20 mai 2020, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal, Casa Națională de

Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva încheierii din 16 martie 2020 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând casarea încheierii, cu pronunțarea unei încheieri noi de

repunere în termen de declarare a apelului.

În motivarea recursului s-a invocat că reprezentantul Casei Naționale de

Asigurări Sociale, Aliona Trofim, a fost în imposibilitate să respecte termenul legal

de declarate a apelului din motiv că s-a aflat în concediul medical în perioada 28

ianuarie 2020 – 11 februarie 2020 și 17 februarie 2020 – 21 februarie 2020.

1

A mai declarat recurentul că în baza pct. 8 al Dispoziției Comisiei pentru

situații excepționale nr. 1, din 18 martie 2020, termenele de exercitare a căilor de

atac, se suspendă de drept la data instituirii stării de urgență.

La 27 iunie 2020 Vladimir Bogdan a depus referință la cererea de recurs depusă

de Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat respingerea recursului

cu menținerea în vigoare a încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic.

Aici, Completul reține că potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18

martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, pe

durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice

fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării

de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

Conform art. 1 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova privind

declararea stării de urgență nr. 55 din 17.03.2020, s-a declarat stare de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

Totodată, potrivit pct. 8 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, termenele de

exercitare a căilor de atac în cauzele care se suspendă de drept aflate în curs la data

instituirii prezentei stări de urgență, se întrerup, urmând a curge noi termen, de

aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16

martie 2020, care a fost recepționată de către recurent prin intermediul poștei

electronice la data de 26 martie 2020 (f.d. 92-93), iar recursul a fost depus cu

respectarea termenului la 20 mai 2020, după încetarea stării de urgență.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

Din conținutul recursului, rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea

din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care cererea de apel depusă de

Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă așa cum motivarea apelului nu a fost

depusă în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

2

În conformitate cu prevederile art. 232 alin. (2) din Codul administrativ

motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data

notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea

apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normelor enunțate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii instanței de

fond a fost pronunțat public la 03 decembrie 2019 (f.d. 59).

La 16 decembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere de

apel nemotivată împotriva hotărârii instanței de fond și a invocat că argumentele,

motivele cererii de apel vor fi prezentate după ce va face cunoștință cu hotărârea

motivată.

Concomitent, din materialele dosarului instanța de recurs reține că recurentul a

recepționat hotărârea motivată la data de 31 ianuarie 2020, fapt confirmat prin

avizul de recepție, anexat la materialele cauzei (f.d. 75), însă nu a prezentat

motivarea apelului în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate,

care a început să curgă de la 01 februarie 2020, ziua imediat următoare datei

recepționării hotărârii motivate a primei instanțe și a expirat la 02 martie 2020. Cu

toate acestea, apelul motivat a fost depus la 04 martie 2020, fapt ce denotă

depunerea apelului după expirarea termenului legal, nefiind confirmată temeinicia

unei asemenea întârzieri prin careva probe.

Cu referire la argumentul recurentului precum că a fost în imposibilitate să

respecte termenul legal de declarare a recursului din motiv că reprezentantul Aliona

Trofim, s-a aflat în concediul medical, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat,

deoarece, ultima chiar și dacă în perioada 28 ianuarie 2020 – 11 februarie 2020 și 17

februarie 2020 – 21 februarie 2020 s-a aflat în concediul medical, a avut suficient

timp de a prezenta cererea de apel motivată până la data de 02 martie 2020.

De asemenea, nu poate fi reținut ca temei nici argumentul recurentului că în

pct. 8 al Dispoziției Comisiei pentru situații excepționale nr. 1 din 18 martie 2020, s-

a indicat că termenele de exercitare a căilor de atac se suspendă de drept la data

instituirii stării de urgență. Aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ menționează că în conformitate cu Hotărârea

Parlamentului nr. 55, starea de urgență a fost instituită la data de 17 martie 2020

până la data de 15 mai 2020.

Respectiv, motivele invocate de către Casa Națională de Asigurări Sociale

privind imposibilitatea depunerii apelului în termen, nu pot fi relevante materialelor

cauzei. Or, recurentul a cunoscut despre modul de derulare a procesului în instanța

de fond, fiind citat legal despre data, ora și locul ședinței de judecată și deci a fost

obligat la intervale rezonabile de timp să manifeste diligență și să se intereseze de

soarta dosarului despre care cunoștea cu certitudine că se află pe rolul instanței cu

participarea sa și să respecte termenele prevăzute de lege, adică urma să întreprindă

toate măsurile necesare de protejare a drepturilor sale, inclusiv, prin acțiuni

concludente, de informare în privința modului de derulare a procesului prin care să

demonstreze păstrarea interesului față de caz și imposibilitatea de a se familiariza cu

hotărârea adoptată într-un asemenea mod, pentru a dispune de posibilitatea

contestării hotărârii în termen.

Astfel, Casa Națională de Asigurări Sociale, prin lege era obligată să respecte

termenul de contestare depunând cerere de apel motivată în termen de 30 de zile de

3

la data notificării hotărârii motivate, condiție ce nu se atestă în prezenta speță.

De altfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că în cazul acceptării unui apel tardiv se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, ceea ce este inadmisibil.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a

Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu

orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev contra

Fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa

contra Spaniei), în care înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și a menține încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și se

menține încheierea din 16 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4