3ra-522/20 — contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei

Dosarul nr. 3ra-522/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru) Î N C H E I E R E 13 mai 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Eric Moiseenco împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 8 august 2019 Eric Moiseenco a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoane terțe Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a fost angajat al organelor afacerilor interne, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI, IGP, din 2 aprilie 2018 - 31 mai 2019, fiind angajat al Izolatorului de detenție provizorie al IGP, MAI. A menționat că până la reforma din anul 2013, angajator direct era Ministerul Afacerilor Interne, iar după reforma din 2013 Inspectoratul General de Poliție. A comunicat că la 30 mai 2019, a primit certificatul nr. 34/51-3688 emis de către Inspectoratul General al Poliției, conform căruia i s-a calculat termenul total de activitate în IGP, ca fiind 24 ani, 3 luni, 7 zile. Reclamantul a relatat că fiind deja pensionar, a intervenit la data de 19 iulie 2019 cu cerere prealabilă, către pârât, iar la 29 iulie 2019 prin intermediul poștal, a parvenit răspunsul din 26 iulie 2019 al Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care formal, s-a refuzat în solicitările înaintate.

Astfel, a considerat că urmau a fi calculate două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, deoarece pe perioada efectuării serviciului în organele 1 afacerilor interne și anume în subdiviziunile menționate, a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase. La fel, a menționat că riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție, pe parcursul serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Preventivă a fost reflectat și de instanțele judiciare prin hotărâri similare adoptate anterior.

Reclamantul a relevat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

A mai declarat că colaboratorii care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar.

A susținut că penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub incidența reglementărilor din pct. 8 al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Reclamantul a precizat că abordarea dată, constă inclusiv în condițiile în care, în speță, obiectul litigiului fiind asimilat actul administrativ, vizează obligarea autorității publice de a emite actul administrativ solicitat, în vederea valorificării unui drept imprescriptibil recunoscut prin Lege, și anume un drept fundamental cum în acest caz este dreptul la pensie.

A solicitat de a considera nelegitim răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care s-a refuzat efectuarea recalculării vechimii în muncă, cu avantaje; a obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să recunoască în scopul stabilirii pensiei, în calitate de document ce-i conferă dreptul de calcularea a vechimii în muncă, certificatul eliberat de Inspectoratul General al Poliției din 30 mai 2019, cu nr. 34/51-3688, prin care s-a calculat vechimea mea în muncă, inclusiv cu avantajele pentru persoanele ce au activat în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie; a efectua recalcularea vechimii în muncă, cu includerea în ea a avantajelor de două luni vechime pentru o lună în serviciu, pe perioada activității în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie.

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost anulat refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-1732/19 din 26 iulie 2019 și s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a recalcula lui Eric Moiseenco pensia pentru vechime în muncă, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie al Secției Management Operațional al Inspectoratului de 2 Poliție Ștefan Vodă, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Ștefan Vodă al Inspectoratului General de Poliție nr. 34/51-3688 din 30 mai 2019. La 21 noiembrie 2019 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea din 20 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii, având învedere că subdiviziunea în care a activat Eric Moiseenco este o entitate destinată pentru deținerea persoanelor, fiind sub incidența reglementărilor din pct.8 al hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, care îi conferă acest drept.

În acest sens, instanța de apel a remarcat și faptul că întru respectarea prevederilor pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994, a fost emis ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, ca la fel, acordă înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Prin urmare, instanța de apel a reținut că Casa Națională de Asigurări Sociale neîntemeiat a refuzat intimatului recalcularea pensiei neplătite din vina organului care inițial a calculat eronat vechimea în muncă.

Instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural, iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios. La 17 februarie 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 29 ianuarie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că alegațiile intimatului nu sunt aplicabile prezentei cauze, deoarece acesta nu a activat în vre-o funcție din cadrul sistemului penitenciar și prin urmare, perioada de activitate în carul Izolatorului de detenție provizorie, nu poate fi atribuită sau recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri, deoarece aceasta nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct.8 lit.d) din hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994. La fel, a relatat că ordinul nr.96 din 20 martie 2018 al Ministerului Afacerilor Interne, nu poate produce efecte juridice, deoarece contravine actelor normative în vigoare, acesta depășind prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis. 3 Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 ianuarie 2020. Astfel, recursul depus la 17 februarie 2020, este în termen. La 9 martie 2020, în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței. La 6 aprilie 2020 Inspectoratul General al Poliției a depus referință la recurs.

Intimații Eric Moiseenco și Ministerul Afacerilor Interne, deși au recepționat recursul la 12 martie 2020 și respectiv, la 13 martie 2020, fapt ce rezultă din avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f.d. 157, 158), nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a referinței. Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu prevederile art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Conform alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în special când decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2) Cod administrativ, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs. În această ordine de idei, în conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Subsecvent, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) Cod administrativ. 4 Or, argumentele invocate în recursul depus se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea faptului, dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și art. 194 alin. (2) Cod administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230, 246, 194 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 5