3ra-494/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-494/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima)

Î N C H E I E R E

03 iunie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Sergiu Gherb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea

actului administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei,

împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 01 august 2019 Sergiu Gherb, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

privind recunoașterea ilegală a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-

1495/19, și obligarea să efectueze stabilirea, calcularea cuantumului pensiei lui

Gherb Sergiu, cu achitarea pensiei începând cu 25 martie 2019 în cuantum de 50%

din solda lunară, luându-se în considerare certificatul eliberat de către Direcția de

Poliție mun. Chișinău nr. 34/20-3793 din 12 martie 2019.

În motivarea cererii reclamantul a indicat că a activat în cadrul organelor de

poliție până la 25 martie 2019, apoi obținând calitatea de pensionar al Ministerului

Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 23 ani.

În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018,

a fost efectuată recalcularea vechimii în muncă a lui Sergiu Gherb, fiind introduse

avantaje pentru perioada activității în cadrul Batalionul Serviciului Pază și Escortă,

în rezultatul căreia, reclamantului i-a fost stabilită vechimea în muncă la ieșire la

pensie de 24 ani.

A adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru cerere prin care a

solicitat stabilirea și achitarea pensiei, însă prin decizia Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Centru nr. 91/2019/28504 din 02 iunie 2019, cererea a fost

respinsă.

1

Nefiind de acord cu decizia respectivă, Sergiu Gherb a depus cerere prealabilă

la Casa Națională de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea deciziei din 02

iunie 2019.

Prin răspunsul din 24 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat

în satisfacerea cerințelor invocate în cererea prealabilă.

Prin hotărârea din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Gherb împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea

stabilirii și achitării pensiei.

S-a anulat ca ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-

1495/19 din 24 iulie 2019.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să achite

pensia lui Sergiu Gherb, începând cu data de 25 martie 2019.

Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Colegiul a constatat că, Sergiu Gherb în perioada 01 septembrie 1995 – 25

martie 2019 a activat în cadrul Batalionului Special de Escortă al Direcției de Poliție

a mun. Chișinău, instituție care, conform pct. 2.1, 2.2, 2.3 și 2.4 al Regulamentului

cu privire la modul de organizare și desfășurare a serviciului de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute și arestate, aprobat prin Ordinul Ministerului

Afacerilor Interne al RM nr. 5 din 05 ianuarie 2004, se formează de către comisarul

comisariatului general, comisarii comisariatelor de poliție și asigură paza

persoanelor deținute în izolatorul de detenție provizorie destinat și pentru efectuarea

acțiunilor de urmărire penală.

A menționat că, colaboratorii care efectuează serviciului de pază, escortare și

deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în

muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și

plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea

Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar. Acest Regulament este

unicul act care reglementează raporturile respective. Corespunzător, se deduce că,

argumentele invocate în decizia contestată, au un caracter nefondat și derivă din

interpretarea subiectivă și defectuoasă a normelor de drept.

La 14 februarie 2020 (data de pe plicul poștal) Casa Națională de Asigurări

Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea

deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată

deoarece instanța nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare

ce reglementează litigiul dat.

A menționat că alegațiile reclamantului nu sunt aplicabile cauzei date, așa cum

nu a activat în funcții din cadrul sistemului penitenciar.

A susținut că Ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul Afacerilor

Interne al Republicii Moldova, nu poate produce efecte juridice deoarece contravine

actelor normative în vigoare.

A indicat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă

2

persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este

indicat în ordinul emis de MAI, respectiv și Certificatul nr.34/20-4723 din 27 martie

2019 emis de DP al IGP al MAI, nu are vreo valoare juridică, fiind nul în partea în

care vechimea în muncă a reclamantului a fost calculată cu înlesniri.

Consideră că la caz sunt relevante prevederile art. 217 alin. (1) Cod civil, care

stipulează că nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană

care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu.

La 05 martie 2020 de către Sergiu Gherb, reprezentat de avocatul Vladimir

Kovali, a fost depusă referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibil

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 11 decembrie 2019, iar

recurentul a recepționat-o la 12 februarie 2020, fapt confirmat prin avizul de

recepție (f.d. 70). Astfel, recursul depus la 14 februarie 2020 este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

3

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Maria Ghervas

judecătorul

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4