3ra-494/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-494/2020 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima) Î N C H E I E R E 03 iunie 2020 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Gherb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei, împotriva deciziei din 17 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 01 august 2019 Sergiu Gherb, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind recunoașterea ilegală a refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G- 1495/19, și obligarea să efectueze stabilirea, calcularea cuantumului pensiei lui Gherb Sergiu, cu achitarea pensiei începând cu 25 martie 2019 în cuantum de 50% din solda lunară, luându-se în considerare certificatul eliberat de către Direcția de Poliție mun.

Chișinău nr. 34/20-3793 din 12 martie 2019. În motivarea cererii reclamantul a indicat că a activat în cadrul organelor de poliție până la 25 martie 2019, apoi obținând calitatea de pensionar al Ministerului Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 23 ani. În temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, a fost efectuată recalcularea vechimii în muncă a lui Sergiu Gherb, fiind introduse avantaje pentru perioada activității în cadrul Batalionul Serviciului Pază și Escortă, în rezultatul căreia, reclamantului i-a fost stabilită vechimea în muncă la ieșire la pensie de 24 ani. A adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru cerere prin care a solicitat stabilirea și achitarea pensiei, însă prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Centru nr. 91/2019/28504 din 02 iunie 2019, cererea a fost respinsă.

1 Nefiind de acord cu decizia respectivă, Sergiu Gherb a depus cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea deciziei din 02 iunie 2019. Prin răspunsul din 24 iulie 2019, Casa Națională de Asigurări Sociale a refuzat în satisfacerea cerințelor invocate în cererea prealabilă. Prin hotărârea din 04 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Gherb împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ, obligarea stabilirii și achitării pensiei. S-a anulat ca ilegală decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G- 1495/19 din 24 iulie 2019. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să stabilească și să achite pensia lui Sergiu Gherb, începând cu data de 25 martie 2019. Prin decizia din 11 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel declarată de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Colegiul a constatat că, Sergiu Gherb în perioada 01 septembrie 1995 – 25 martie 2019 a activat în cadrul Batalionului Special de Escortă al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, instituție care, conform pct. 2.1, 2.2, 2.3 și 2.4 al Regulamentului cu privire la modul de organizare și desfășurare a serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate, aprobat prin Ordinul Ministerului Afacerilor Interne al RM nr. 5 din 05 ianuarie 2004, se formează de către comisarul comisariatului general, comisarii comisariatelor de poliție și asigură paza persoanelor deținute în izolatorul de detenție provizorie destinat și pentru efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

A menționat că, colaboratorii care efectuează serviciului de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie), în prezent au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu în ordinea prevăzută de pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor economice și Corupției și a sistemului penitenciar.

Acest Regulament este unicul act care reglementează raporturile respective. Corespunzător, se deduce că, argumentele invocate în decizia contestată, au un caracter nefondat și derivă din interpretarea subiectivă și defectuoasă a normelor de drept. La 14 februarie 2020 (data de pe plicul poștal) Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei decizii noi. În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată deoarece instanța nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce reglementează litigiul dat. A menționat că alegațiile reclamantului nu sunt aplicabile cauzei date, așa cum nu a activat în funcții din cadrul sistemului penitenciar.

A susținut că Ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova, nu poate produce efecte juridice deoarece contravine actelor normative în vigoare. A indicat că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se acordă 2 persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum este indicat în ordinul emis de MAI, respectiv și Certificatul nr.34/20-4723 din 27 martie 2019 emis de DP al IGP al MAI, nu are vreo valoare juridică, fiind nul în partea în care vechimea în muncă a reclamantului a fost calculată cu înlesniri. Consideră că la caz sunt relevante prevederile art. 217 alin. (1) Cod civil, care stipulează că nulitatea absolută a actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual.

Instanța de judecată o invocă din oficiu. La 05 martie 2020 de către Sergiu Gherb, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a fost depusă referință prin care a solicitat declararea ca fiind inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntîrziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost emisă la 11 decembrie 2019, iar recurentul a recepționat-o la 12 februarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție (f.d. 70). Astfel, recursul depus la 14 februarie 2020 este în termen. Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea 3 recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către recurent este inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În conformitate cu art. 230, 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, Maria Ghervas judecătorul judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 4