3ra-285/20 — cu privire la anularea deciziei si obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-285/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Secrieru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, A. Malîi, V. Clima

ÎNCHEIERE

26 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Andrei Crețu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea deciziei și obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La 10 iunie 2019 Andrei Crețu a înaintat cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ, împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale

Buiucani nr. 274 din 21 mai 2019, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

stabilească pensie lui Andrei Crețu conform vechimii în serviciu de 24 ani 1 lună 22

zile, începând cu data apariției dreptului la pensie, luându-se în considerare

certificatul eliberat de Direcția de Poliție mun. Chișinău nr. 1116 din 25 ianuarie

2019.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în cadrul organelor de

poliție până la 18 ianuarie 2019, când a obținut calitatea de pensionar pe linia

Ministerului Afacerilor Interne, cu o vechime în muncă de 24 ani 1 lună 22 zile.

Vechimea în muncă i s-a stabilit prin ordinul nr. 96 din 20 martie 2018,

introducându-se avantajele pentru perioada activității în Batalionul Serviciului Pază

și Escortă.

Urmare a recalculării vechimii în muncă, Direcția de Poliție mun. Chișinău a

eliberat lui Crețu Andrei certificat, prin care se confirmă că vechimea în muncă a lui

Crețu Andrei este de 24 ani 1 lună 22 zile.

A invocat că s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani cu

cerere privind stabilirea pensiei, însă, colaboratorii autorității respective au refuzat

să primească cererea.

1

Astfel, a depus la Casa Teritorială de Asigurări Sociale cerere prealabilă, prin

care a solicitat stabilirea pensiei, dar, prin decizia din 21 mai 2019, cererea sa a fost

respinsă pe motiv că nu întrunește stagiul necesar de 24 ani pentru stabilirea pensiei.

Reclamantul consideră că decizia contestată este ilegală, fiind emisă cu

încălcarea prevederilor legale.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către Andrei Crețu. S-a anulat

decizia cu număr sistemic 93/2019/35447, nr. 274 a Casei Naționale de Asigurări

Sociale, Oficiul Teritorial Chișinău-Buiucani din data de 21 mai 2019 privind

respingerea cererii de stabilire a pensiei. S-a obligat Casa Națională de Asigurări

Sociale, oficiul teritorial competent, să stabilească pentru Andrei Crețu pensie

conform art. 13 lit. a) al Legii nr. 1544 reținând vechimea în serviciu de 24 ani 01

luni 22 zile, conform certificatului eliberat de Ministerul Afacerilor Interne nr. 1116

din 25 ianuarie 2019 în cuantum conform art. 14 lit. a) al Legii nr. 1544 cu achitarea

pensiei și aplicarea indexării corespunzătoare, începând cu data apariției dreptului la

pensie – 19 ianuarie 2019. (f.d. 64, 66-71)

Prin decizia din 20 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 95, 96-101)

În susținerea soluției instanțele au reținut prin prisma prevederile art. 13 lit.

a), art. 14 lit. a) al Legii nr. 1544 privind asigurarea cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri că cererea de chemare în judecată

înaintată de către Andrei Crețu este întemeiată, ori pentru persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu

statut special din sistemul administrației penitenciare și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin

20 de ani și 6 luni, apare dreptul la pensie. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu

se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani, conform

următorului tabel: de la 01 iulie 2018, vechimea în muncă 24 ani.

Instanțele au mai reținut că în certificatul nr. 1116 din 25 ianuarie 2019, pentru

Andrei Crețu, angajatorul a indicat despre înregistrarea unei vechimi în muncă de 24

ani 01 luni 22 zile, corespunzător, perioadele de activitate ale lui Andrei Crețu în

Batalionul Special de Escortă și Pază au fost calculate ca vechime în muncă cu

avantaje. În aceste circumstanțe, instanțele au conchis că este ilegală decizia de

stabilire a pensiei, așa cum, prin înscrisurile cauzei se confirmă cu certitudine că la

data depunerii cererii de stabilire a pensiei, Andrei Crețu avea o vechime în muncă

totală de 24 ani 01 luni 22 zile.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 03 ianuarie 2020 Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus în instanța de apel recurs motivat. ( f.d. 105-

110)

Prin recursul înaintat Casa Națională de Asigurări Sociale a solicitat admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului a invocat că decizia este neîntemeiată, deoarece instanța

de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce

reglementează astfel de litigii, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de

prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.

2

La 30 ianuarie 2020 Crețu Andrei, reprezentat de avocatul Vladimir Covali, a

depus referință, solicitând a declara inadmisibil recursul depus de către Casa

Națională de Asigurări Sociale.

Referitor la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs constată

următoarele.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245 alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 20 noiembrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 30 decembrie 2019 a fost

recepționată de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f. d. 103)

Casa Națională de Asigurări Sociale în conformitate cu prevederile art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ a înregistrat la 03 ianuarie 2020 la instanța de apel,

cererea de recurs motivată. (f.d. 105-110)

Astfel, instanța de recurs constată că Casa Națională de Asigurări Sociale s-a

conformat prevederilor legale privind exercitarea dreptului la recurs.

Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că legiuitorul prin conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul

administrativ, a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate în această normă

nu poartă un caracter exhaustiv. Respectiv în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi

reglementate și alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării

admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte

a dreptului material.

Examinând temeiurile recursului depus de către Casa Națională de Asigurări

Sociale în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Din recurs se atestă că Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat argumente

ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii

și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate

aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze de

contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de contencios

3

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul depus de

către Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, or,

argumentele invocate în recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale

se referă la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de către instanță de fond și

instanța de apel, însă nu relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării

incorecte a dreptului material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

contestate.

Totodată, se reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de recurs constă în verificarea

faptului dacă recursul se încadrează în cele prevăzute la art. 246 alin. (2) și art. 194

alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.

26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Conform articolelor 230 și 246 coroborate cu articolul 194 alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

4