3ra-948/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-948/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-948/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi

ÎNCHEIERE

07 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Lilia Pogolșa și

Institutul de Științe ale Educației, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Lilia Pogolșa împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, terț Institutul de Științe ale Educației cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de către Institutul de Științe ale Educației împotriva hotărârii

din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a declarat

inadmisibilă cererea de alăturare la apelul depus de către Lilia Pogolșa,

constată:

La 19 iunie 2019 Lilia Pogolșa a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, terț

Institutul de Științe ale Educației, prin care a solicitat obligarea Ministerului Culturii

Educației și Cercetării al Republicii Moldova de a încheia contractul individual de

muncă pe un termen de cinci ani cu câștigătorul concursului Lilia Pogolșa pentru

ocuparea funcției de director al Institutului de Științe ale Educației, termenul

contractului să fie calculat din data executării hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii reclamanta Lilia Pogolșa a indicat că în perioada 09

ianuarie 2019-19 martie 2019, în cadrul Institutului de Științe ale Educației a fost

desfășurat concursul pentru ocuparea funcției vacante de director al Institutului, în

legătură cu expirarea mandatului de director la 15 ianuarie 2019.

A mai indicat că concursul a fost desfășurat în baza statutului și

Regulamentului cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor

de conducere în cadrul Institutului de Științe ale Educației, care sunt acte legale

privind reglementarea și realizarea activității Institutului de Științe ale Educației și

nu contravin Codului Educației sau altor acte legislative și normative.

1

A invocat că potrivit art. 307 alin. (3) din Codul Civil, instituția publică este

în drept să desfășoare activitatea neinterzisă de lege, care ține de realizarea

scopurilor prevăzute de lege sau statut.

A menționat că statutul Institutului de Științe ale Educației a fost aprobat de

către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, astfel

statutul Instituției și Regulamentul cu privire la alegerea organelor de conducere și

ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului, sunt publicate pe site-ul

Institutului de Științe ale Educației.

A notat că în conformitate cu statutul Institutului de Științe ale Educației,

organul suprem de conducere al Institutului este Consiliul Științifico-Didactic, care

elaborează și aprobă Regulamentul de alegere a directorului. Prin urmare, la 29 iulie

2018, Consiliul Științifico-Didactic a aprobat Regulamentul cu privire la alegerea

organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului.

A relatat că în procesul de elaborare a Regulamentului instituțional, Consiliul

Științifico-Didactic s-a călăuzit de statutul Instituției și Regulamentul-cadru privind

modul de alegere a rectorului instituției de învățămînt superior din Republica

Moldova, care prevede elaborarea și aprobarea ulterioară de către Senatele

instituțiilor de învățământ superior a regulamentelor instituționale.

La fel, a specificat că statutul și Regulamentul cu privire la alegerea organelor

de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Instituției nu conțin

prevederi referitoare la obligația Consiliului Științifico-Didactic de a coordona

prealabil cu ministerul organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director.

Reclamanta a afirmat că în legătură cu expirarea termenului de ocupare a

funcției de director al Institutului la 14 ianuarie 2019, Consiliul Științifico-Didactic,

la data de 09 ianuarie 2019, a decis anunțarea concursului pentru ocuparea funcției

vacante de director, instituirea Comisiei de concurs și plasarea avizului pe pagina

web oficială a Institutului și în presă.

A mai indicat că avizul privind anunțarea concursului a fost publicat în ziarul

Univers-Pedagogic Pro și plasat pe pagina web a Institutului la 10 ianuarie 2019.

Conform Regulamentului cu privire la alegerea organelor de conducere și

ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului, în perioada 10 ianuarie 2019

– 11 februarie 2019 au fost depuse 2 dosare ale candidaților la funcția vacantă de

director al Institutului, care după examinare de către Comisia de concurs, au fost

admise pentru concurs.

A relatat că lista candidaților admiși la concurs și programele de activitate ale

acestora au fost publicate la 22 februarie 2019 pe site-ul Institutului de Științe ale

Educației, iar la 05 martie 2019 a fost organizată dezbaterea publică cu electoratul

academic al Institutului. Totodată, la 19 martie 2019 s-au desfășurat alegerile pentru

ocuparea funcției vacante de director al Institutului prin vot secret și liber exprimat,

în calitate de candidat la ocuparea funcției vacante de director al Institutului a

acumulat majoritatea voturilor, 34 din 38 de voturi exprimate.

Reclamanta a notat că în ședința Consiliului Științifico-Didactic din 20 martie

2019 a fost prezentat raportul Comisiei de concurs privind desfășurarea concursului

pentru ocuparea funcției vacante de director al Institutului. Consiliul Științifico-

Didactic a recomandat Comisiei de concurs prezentarea rezultatelor concursului

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Respectiv la data de 20 martie 2019

rezultatele concursului au fost publicate pe site-ul Institutului, iar la data de 21 martie

2

2019 a fost prezentat Ministerului procesul-verbal privind rezultatele numărării

voturilor, formularul pentru numărarea voturilor și dosarul Liliei Pogolșa pentru

confirmare în funcție.

A relatat că prin ordinul Ministerului Educației nr. 02-p din 14 ianuarie 2014

a fost numită în funcția ce director al Institutului de Științe ale Educației pe o

perioadă de cinci ani. Deci, numirea în funcție a fost precedată de concursul pentru

funcția de director, organizat de Consiliul Științifico-Didactic al Institutului și

desfășurat în baza Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea

concursului pentru postul de rector al instituției de învățământ superior universitar.

Reclamanta a menționat că Ministerul în termen de trei luni, urmează să

încheie în conformitate cu Codul muncii un contract individual de muncă cu

câștigătorul concursului, pe un termen de cinci ani. Astfel, la data de 02 aprilie 2019

a aflat despre atitudinea Ministerului exprimată în scrisoarea, prin care se aduce la

cunoștință administrației Institutului că Ministerul nu va pune în aplicare rezultatele

concursului.

La data de 26 aprilie 2019 a înaintat o cerere prealabilă, prin care a solicitat

Ministerului să încheie un contract individual de muncă, fiind invocate toate

motivele de fapt și de drept, însă nu a primit un răspuns.

A invocat că în cadrul organizării concursului pentru ocuparea funcției de

director al Institutului au fost respectate toate normele legale și prevederile statutului

Institutului, aprobat de Minister cât și prevederile Regulamentului cu privire la

alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul

Institutului.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia Pogolșa împotriva

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, terț Institutul de

Științe ale Educației privind contestarea actelor administrative ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 119, 125-129, vol. I)

La data de 18 octombrie 2019 Institutul de Științe ale Educației a declarat apel

împotriva hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 29 mai 2020 Lilia Pogolșa a depus cerere de alăturare la apelul

declarat de către Institutul de Științe ale Educației împotriva hotărârii din 17

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Institutul de Științe ale Educației împotriva hotărârii din 17

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a declarat inadmisibilă

cererea de alăturare la apelul depus de către Lilia Pogolșa. (f.d. 22, 23-33, vol. II)

Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că potrivit art. 140 alin. (1) din

Codul educației Ministerul Educației, Culturii și Cercetării are următoarele atribuții:

a) elaborează și promovează politicile de stat în domeniul educației și cercetării

din învățământul superior; b) elaborează proiecte de acte legislative și alte acte

normative în domeniul educației și cercetării în învățământul superior și exercită

controlul de stat asupra respectării acestora; c) realizează conducerea, monitorizarea

și evaluarea sistemului național de educație, inclusiv a cercetării în învățământul

superior; d) efectuează estimări și analize ale indicatorilor de randament economic

și performanță în sistemul național de educație, pe care le publică pe pagina web

oficială a ministerului; e) elaborează și aprobă standardele educaționale de stat și

3

Curriculumul național și exercită, prin intermediul instituțiilor abilitate, controlul

asupra realizării acestora; f) aprobă procedurile de evaluare a cadrelor didactice și

de conducere din învățământ, în vederea conferirii sau confirmării gradelor didactice

și gradelor manageriale, și asigură controlul respectării acestora; g) gestionează

programele și proiectele naționale și organizează achiziții publice de bunuri, lucrări

și servicii pentru sectorul educațional în cadrul programelor naționale; h) aprobă

manualele și materialele didactice care urmează a fi utilizate în sistemul de

învățământ; i) elaborează și aprobă pachetul standard de servicii educaționale în

învățământul obligatoriu; j) elaborează și publică strategia sectorială de cheltuieli pe

termen mediu pentru sistemul național de educație și participă la elaborarea

strategiei sectoriale de cheltuieli pentru domeniul cercetare în învățământul superior,

în colaborare cu autoritățile administrației publice centrale și locale; j1) asigură

repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli în domeniul educației pe bugetele

componente ale bugetului public național și pe autorități publice centrale, inclusiv

estimează volumul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat la

bugetele locale; k) elaborează propuneri la proiectul bugetului de stat, fundamentate

pe programe pentru instituțiile de învățământ și de cercetare subordonate, prezintă

rapoarte privind executarea bugetului, inclusiv privind performanța în cadrul

programelor de cheltuieli din domeniul de competență, și participă la argumentarea

și promovarea acestora; l) elaborează, prin coordonare cu autoritățile interesate, și

aprobă normele de personal, de muncă și de finanțare în sistemul național de

educație; m) coordonează și monitorizează activitatea financiară a instituțiilor de

învățămînt publice subordonate; n) formulează și prezintă Guvernului propuneri de

perfecționare a remunerării personalului didactic și a altor categorii de personal din

sistemul de învățământ; o) coordonează activitatea de cercetare în învățământul

superior, precum și în domeniul științelor educației; p) coordonează activitatea de

formare profesională inițială și continuă a cadrelor didactice și de conducere din

învățământ; q) angajează, prin concurs, și eliberează din funcție directorii

instituțiilor publice de învățământ special și profesional tehnic, precum și directorii

altor instituții publice de învățământ subordonate; r) adresează autorităților

administrației publice locale propuneri argumentate de încetare a raporturilor de

muncă ale unor șefi ai organelor locale de specialitate în domeniul învățământului

sau ale unor directori ai instituțiilor de învățământ; s) inițiază și încheie acorduri

internaționale de colaborare în domeniul educației și cercetării în învățământul

superior, în condițiile legislației în vigoare; t) organizează procesul de recunoaștere

și echivalare a actelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ din străinătate

și a calificărilor acordate de acestea; u) negociază și semnează convențiile colective

din domeniul învățământului; v) asigură, în mod gratuit, copiii din grupele

pregătitoare cu materiale didactice, elevii din învățământul primar și gimnazial cu

manuale școlare, copiii, elevii și studenții cu cerințe educaționale speciale care

urmează studiile în instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior

cu sisteme/forme alternative de comunicare, de scriere, de citire și orientare, ținând

seama de necesitățile individuale ale acestora; w) propune candidaturi pentru

conferirea distincțiilor de stat; x) elaborează și publică pe pagina sa web oficială

raportul anual de activitate al ministerului; y) asigură planificarea, crearea și

menținerea în stare funcțională a Sistemului Informațional Automatizat al Educației;

z) asigură actualizarea periodică și controlează corectitudinea informațiilor

4

introduse în Sistemul Informațional Automatizat al Educației; z1) exercită alte

atribuții stabilite de legislație și de regulamentul său de organizare și funcționare. (2)

Pentru exercitarea atribuțiilor în sfera de competență, Ministerul Educației, Culturii

și Cercetării poate constitui consilii, comisii, grupuri de experți și alte organe

consultative.

Instanța de apel și instanța de fond au reținut că prin Hotărârea Guvernului nr.

653 din 06 noiembrie 2009, Anexa nr. 3 Institutul de Științe ale Educației este

instituție subordonată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova. Potrivit pct. 140 alin. (1) lit. q) din Codul Educației, atribuțiile

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării sunt angajarea, prin concurs și

eliberarea din funcție a directorilor instituțiilor publice de învățământ special și

profesional tehnic, precum a directorilor altor instituții publice de învățământ

subordonate. Din sensul normei legale citate supra, reiese în mod cert că angajarea

prin concurs a directorilor instituțiilor publice de învățământ subordonate

Ministerului, ține însuși de competența exclusivă a Ministerului Educației, Culturii

și Cercetării al Republicii Moldova. De asemenea, în conformitate cu pct. 9 spct. 19)

din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 691 din 30 august 2017,

una dintre prerogativele Ministrului este numirea în funcții, modificarea,

suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu (de muncă) ale conducătorilor și

adjuncților structurilor organizaționale din sfera de competență a Ministerului, cu

excepția cazurilor în care aceasta ține de competența Guvernului, în temeiul actelor

normative speciale.

Respectiv, anunțarea concursului și modul de desfășurare a concursului deține

de competența Ministerului Educației, Culturii și Cercetării.

În acest context, instanța de apel și instanța de fond au conchis că Institutul

de Științe ale Educației a organizat concursul de ocupare a funcției de director cu

încălcarea competenței, respectiv nefiind întemeiată cererea de chemare în judecată

privind obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a încheia

contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani cu câștigătorul concursului,

Lilia Pogolșa.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și a instanței de fond, la 27 iulie

2020 Lilia Pogolșa a depus recurs nemotivat. La 03 septembrie 2020 a depus recurs

motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 16 iulie 2020 a Curții

de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în

judecată. (f.d. 34-35, 48-53, vol. II)

În motivarea recursului recurenta Lilia Pogolșa a invocat că instanța de apel a

interpretat eronat prevederile alin. (2) art. 236 din Codul administrativ, considerând

nejustificat că temeiurile inserate în alin. (2) nu sunt exhausive și că textul „în

special” din această normă îi oferă dreptul de a declara imposibilă cererea

subsemnatei de alăturare la apel. Consideră că cererea de apel declarată se

încadrează perfect în prevederile normelor legale care urmează a fi examinată de

către instanță.

Recurenta a menționat că prezentul litigiu reprezintă un litigiu individual de

muncă care a fost examinat de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cu

încălcarea normelor de competență jurisdicțională și urma să-și decline competența.

5

A mai indicat că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în calitate de

fondator, era obligat să încheie contractul individual de muncă în baza rezultatelor

concursului desfășurat în conformitate cu Statutul și regulamentul cu privire la

alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul

Institutului de Științe ale Educației și cu art. 105 alin. (3)-(9), (15) din Codul

educației și ale art. 54 alin. (2), art. 55 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, însă,

instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia aplicată.

La data de 29 iulie 2020 Institutul de Științe ale Educației, reprezentat de

avocatul Aureliu Scorțescu, a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii de

admitere integrală a acțiunii înaintată de către Lilia Pogolșa. (f.d. 36-40, vol. II)

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că instanța de

judecată nu a determinat corect raportul juridic litigios și nici nu a dat apreciere

temeiului legal privind eliberarea de obligația executării rezultatelor alegerilor, care

este un act juridic de dispoziție, organizat și emis de un organ colectiv, ales în mod

absolut legal.

La 09 septembrie 2020 și 10 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii

Moldova, Institutului de Științe ale Educației, avocatului Aureliu Scorțescu și Liliei

Pogolșa copiile recursurilor declarate de către Institutul de Științe ale Educației și

Lilia Pogolșa, împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d.

43, 44, 54,vol. II)

Completul specializat relevă că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al

Republicii Moldova, Institutul de Științe ale Educației, avocatul Aureliu Scorțescu

și Lilia Pogolșa au recepționat copiile recursurilor expediate, fapt confirmat prin

avizele de recepție anexate la materialele dosarului, fără a depune referințe. (f.d. 55-

61, vol. II)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recursuri, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin.

(1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

6

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 16 iulie 2020.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 15

august 2020 de către Institutul de Științe ale Educației, fapt confirmat prin informația

din poșta electronică. (f.d. 41, vol. II) Totodată, se atestă că în adresa Liliei Pogalșa

nu a fost expediată copia deciziei motivate a instanței de apel.

Lilia Pogolșa și Institutul de Științe ale Educației au depus recursuri la data de

27 iulie 2020 și 29 iulie 2020. Astfel, obligația de contestare în termen a fost

îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

7

recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către recurenți sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursurile depuse de către Lilia Pogolșa și Institutul de Științe ale Educației,

reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8