3ra-948/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-948/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Ciumac Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi ÎNCHEIERE 07 octombrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursurilor declarate de către Lilia Pogolșa și Institutul de Științe ale Educației, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia Pogolșa împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, terț Institutul de Științe ale Educației cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Institutul de Științe ale Educației împotriva hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a declarat inadmisibilă cererea de alăturare la apelul depus de către Lilia Pogolșa, constată: La 19 iunie 2019 Lilia Pogolșa a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, terț Institutul de Științe ale Educației,

prin care a solicitat obligarea Ministerului Culturii Educației și Cercetării al Republicii Moldova de a încheia contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani cu câștigătorul concursului Lilia Pogolșa pentru ocuparea funcției de director al Institutului de Științe ale Educației, termenul contractului să fie calculat din data executării hotărârii judecătorești.

În motivarea acțiunii reclamanta Lilia Pogolșa a indicat că în perioada 09 ianuarie 2019-19 martie 2019, în cadrul Institutului de Științe ale Educației a fost desfășurat concursul pentru ocuparea funcției vacante de director al Institutului, în legătură cu expirarea mandatului de director la 15 ianuarie 2019. A mai indicat că concursul a fost desfășurat în baza statutului și Regulamentului cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului de Științe ale Educației, care sunt acte legale privind reglementarea și realizarea activității Institutului de Științe ale Educației și nu contravin Codului Educației sau altor acte legislative și normative.

1 A invocat că potrivit art. 307 alin. (3) din Codul Civil, instituția publică este în drept să desfășoare activitatea neinterzisă de lege, care ține de realizarea scopurilor prevăzute de lege sau statut. A menționat că statutul Institutului de Științe ale Educației a fost aprobat de către Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, astfel statutul Instituției și Regulamentul cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului, sunt publicate pe site-ul Institutului de Științe ale Educației. A notat că în conformitate cu statutul Institutului de Științe ale Educației, organul suprem de conducere al Institutului este Consiliul Științifico-Didactic, care elaborează și aprobă Regulamentul de alegere a directorului.

Prin urmare, la 29 iulie 2018, Consiliul Științifico-Didactic a aprobat Regulamentul cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului. A relatat că în procesul de elaborare a Regulamentului instituțional, Consiliul Științifico-Didactic s-a călăuzit de statutul Instituției și Regulamentul-cadru privind modul de alegere a rectorului instituției de învățămînt superior din Republica Moldova, care prevede elaborarea și aprobarea ulterioară de către Senatele instituțiilor de învățământ superior a regulamentelor instituționale. La fel, a specificat că statutul și Regulamentul cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Instituției nu conțin prevederi referitoare la obligația Consiliului Științifico-Didactic de a coordona prealabil cu ministerul organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director.

Reclamanta a afirmat că în legătură cu expirarea termenului de ocupare a funcției de director al Institutului la 14 ianuarie 2019, Consiliul Științifico-Didactic, la data de 09 ianuarie 2019, a decis anunțarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de director, instituirea Comisiei de concurs și plasarea avizului pe pagina web oficială a Institutului și în presă. A mai indicat că avizul privind anunțarea concursului a fost publicat în ziarul Univers-Pedagogic Pro și plasat pe pagina web a Institutului la 10 ianuarie 2019. Conform Regulamentului cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului, în perioada 10 ianuarie 2019 – 11 februarie 2019 au fost depuse 2 dosare ale candidaților la funcția vacantă de director al Institutului, care după examinare de către Comisia de concurs, au fost admise pentru concurs.

A relatat că lista candidaților admiși la concurs și programele de activitate ale acestora au fost publicate la 22 februarie 2019 pe site-ul Institutului de Științe ale Educației, iar la 05 martie 2019 a fost organizată dezbaterea publică cu electoratul academic al Institutului. Totodată, la 19 martie 2019 s-au desfășurat alegerile pentru ocuparea funcției vacante de director al Institutului prin vot secret și liber exprimat, în calitate de candidat la ocuparea funcției vacante de director al Institutului a acumulat majoritatea voturilor, 34 din 38 de voturi exprimate. Reclamanta a notat că în ședința Consiliului Științifico-Didactic din 20 martie 2019 a fost prezentat raportul Comisiei de concurs privind desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției vacante de director al Institutului.

Consiliul Științifico- Didactic a recomandat Comisiei de concurs prezentarea rezultatelor concursului Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. Respectiv la data de 20 martie 2019 rezultatele concursului au fost publicate pe site-ul Institutului, iar la data de 21 martie 2 2019 a fost prezentat Ministerului procesul-verbal privind rezultatele numărării voturilor, formularul pentru numărarea voturilor și dosarul Liliei Pogolșa pentru confirmare în funcție. A relatat că prin ordinul Ministerului Educației nr. 02-p din 14 ianuarie 2014 a fost numită în funcția ce director al Institutului de Științe ale Educației pe o perioadă de cinci ani. Deci, numirea în funcție a fost precedată de concursul pentru funcția de director, organizat de Consiliul Științifico-Didactic al Institutului și desfășurat în baza Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru postul de rector al instituției de învățământ superior universitar.

Reclamanta a menționat că Ministerul în termen de trei luni, urmează să încheie în conformitate cu Codul muncii un contract individual de muncă cu câștigătorul concursului, pe un termen de cinci ani. Astfel, la data de 02 aprilie 2019 a aflat despre atitudinea Ministerului exprimată în scrisoarea, prin care se aduce la cunoștință administrației Institutului că Ministerul nu va pune în aplicare rezultatele concursului. La data de 26 aprilie 2019 a înaintat o cerere prealabilă, prin care a solicitat Ministerului să încheie un contract individual de muncă, fiind invocate toate motivele de fapt și de drept, însă nu a primit un răspuns. A invocat că în cadrul organizării concursului pentru ocuparea funcției de director al Institutului au fost respectate toate normele legale și prevederile statutului Institutului, aprobat de Minister cât și prevederile Regulamentului cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Lilia Pogolșa împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, terț Institutul de Științe ale Educației privind contestarea actelor administrative ca fiind neîntemeiată. (f.d. 119, 125-129, vol. I) La data de 18 octombrie 2019 Institutul de Științe ale Educației a declarat apel împotriva hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La data de 29 mai 2020 Lilia Pogolșa a depus cerere de alăturare la apelul declarat de către Institutul de Științe ale Educației împotriva hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Institutul de Științe ale Educației împotriva hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a declarat inadmisibilă cererea de alăturare la apelul depus de către Lilia Pogolșa. (f.d.

22, 23-33, vol. II) Instanțele în motivarea soluției sale au reținut că potrivit art. 140 alin. (1) din Codul educației Ministerul Educației, Culturii și Cercetării are următoarele atribuții: a) elaborează și promovează politicile de stat în domeniul educației și cercetării din învățământul superior; b) elaborează proiecte de acte legislative și alte acte normative în domeniul educației și cercetării în învățământul superior și exercită controlul de stat asupra respectării acestora; c) realizează conducerea, monitorizarea și evaluarea sistemului național de educație, inclusiv a cercetării în învățământul superior; d) efectuează estimări și analize ale indicatorilor de randament economic și performanță în sistemul național de educație, pe care le publică pe pagina web oficială a ministerului; e) elaborează și aprobă standardele educaționale de stat și 3 Curriculumul național și exercită, prin intermediul instituțiilor abilitate, controlul asupra realizării acestora; f) aprobă procedurile de evaluare a cadrelor didactice și de conducere din învățământ, în vederea conferirii sau confirmării gradelor didactice și gradelor manageriale, și asigură controlul respectării acestora; g) gestionează programele și proiectele naționale și organizează achiziții publice de bunuri, lucrări și servicii pentru sectorul educațional în cadrul programelor naționale;

h) aprobă manualele și materialele didactice care urmează a fi utilizate în sistemul de învățământ; i) elaborează și aprobă pachetul standard de servicii educaționale în învățământul obligatoriu; j) elaborează și publică strategia sectorială de cheltuieli pe termen mediu pentru sistemul național de educație și participă la elaborarea strategiei sectoriale de cheltuieli pentru domeniul cercetare în învățământul superior, în colaborare cu autoritățile administrației publice centrale și locale; j1) asigură repartizarea limitei sectoriale de cheltuieli în domeniul educației pe bugetele componente ale bugetului public național și pe autorități publice centrale, inclusiv estimează volumul transferurilor cu destinație specială de la bugetul de stat la bugetele locale; k) elaborează propuneri la proiectul bugetului de stat, fundamentate pe programe pentru instituțiile de învățământ și de cercetare subordonate, prezintă rapoarte privind executarea bugetului, inclusiv privind performanța în cadrul programelor de cheltuieli din domeniul de competență, și participă la argumentarea și promovarea acestora; l) elaborează, prin coordonare cu autoritățile interesate, și aprobă normele de personal, de muncă și de finanțare în sistemul național de educație; m) coordonează și monitorizează activitatea financiară a instituțiilor de învățămînt publice subordonate;

n) formulează și prezintă Guvernului propuneri de perfecționare a remunerării personalului didactic și a altor categorii de personal din sistemul de învățământ; o) coordonează activitatea de cercetare în învățământul superior, precum și în domeniul științelor educației; p) coordonează activitatea de formare profesională inițială și continuă a cadrelor didactice și de conducere din învățământ; q) angajează, prin concurs, și eliberează din funcție directorii instituțiilor publice de învățământ special și profesional tehnic, precum și directorii altor instituții publice de învățământ subordonate; r) adresează autorităților administrației publice locale propuneri argumentate de încetare a raporturilor de muncă ale unor șefi ai organelor locale de specialitate în domeniul învățământului sau ale unor directori ai instituțiilor de învățământ; s) inițiază și încheie acorduri internaționale de colaborare în domeniul educației și cercetării în învățământul superior, în condițiile legislației în vigoare; t) organizează procesul de recunoaștere și echivalare a actelor de studii eliberate de instituțiile de învățământ din străinătate și a calificărilor acordate de acestea; u) negociază și semnează convențiile colective din domeniul învățământului; v) asigură, în mod gratuit, copiii din grupele pregătitoare cu materiale didactice,

elevii din învățământul primar și gimnazial cu manuale școlare, copiii, elevii și studenții cu cerințe educaționale speciale care urmează studiile în instituțiile de învățământ general, profesional tehnic și superior cu sisteme/forme alternative de comunicare, de scriere, de citire și orientare, ținând seama de necesitățile individuale ale acestora; w) propune candidaturi pentru conferirea distincțiilor de stat; x) elaborează și publică pe pagina sa web oficială raportul anual de activitate al ministerului; y) asigură planificarea, crearea și menținerea în stare funcțională a Sistemului Informațional Automatizat al Educației; z) asigură actualizarea periodică și controlează corectitudinea informațiilor 4 introduse în Sistemul Informațional Automatizat al Educației; z1) exercită alte atribuții stabilite de legislație și de regulamentul său de organizare și funcționare.

(2) Pentru exercitarea atribuțiilor în sfera de competență, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării poate constitui consilii, comisii, grupuri de experți și alte organe consultative. Instanța de apel și instanța de fond au reținut că prin Hotărârea Guvernului nr. 653 din 06 noiembrie 2009, Anexa nr. 3 Institutul de Științe ale Educației este instituție subordonată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Potrivit pct. 140 alin. (1) lit. q) din Codul Educației, atribuțiile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării sunt angajarea, prin concurs și eliberarea din funcție a directorilor instituțiilor publice de învățământ special și profesional tehnic, precum a directorilor altor instituții publice de învățământ subordonate.

Din sensul normei legale citate supra, reiese în mod cert că angajarea prin concurs a directorilor instituțiilor publice de învățământ subordonate Ministerului, ține însuși de competența exclusivă a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. De asemenea, în conformitate cu pct. 9 spct. 19) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 691 din 30 august 2017, una dintre prerogativele Ministrului este numirea în funcții, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu (de muncă) ale conducătorilor și adjuncților structurilor organizaționale din sfera de competență a Ministerului, cu excepția cazurilor în care aceasta ține de competența Guvernului, în temeiul actelor normative speciale.

Respectiv, anunțarea concursului și modul de desfășurare a concursului deține de competența Ministerului Educației, Culturii și Cercetării. În acest context, instanța de apel și instanța de fond au conchis că Institutul de Științe ale Educației a organizat concursul de ocupare a funcției de director cu încălcarea competenței, respectiv nefiind întemeiată cererea de chemare în judecată privind obligarea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a încheia contractul individual de muncă pe un termen de cinci ani cu câștigătorul concursului, Lilia Pogolșa. Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și a instanței de fond, la 27 iulie 2020 Lilia Pogolșa a depus recurs nemotivat.

La 03 septembrie 2020 a depus recurs motivat, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d. 34-35, 48-53, vol. II) În motivarea recursului recurenta Lilia Pogolșa a invocat că instanța de apel a interpretat eronat prevederile alin. (2) art. 236 din Codul administrativ, considerând nejustificat că temeiurile inserate în alin. (2) nu sunt exhausive și că textul „în special” din această normă îi oferă dreptul de a declara imposibilă cererea subsemnatei de alăturare la apel. Consideră că cererea de apel declarată se încadrează perfect în prevederile normelor legale care urmează a fi examinată de către instanță.

Recurenta a menționat că prezentul litigiu reprezintă un litigiu individual de muncă care a fost examinat de către Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională și urma să-și decline competența. 5 A mai indicat că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în calitate de fondator, era obligat să încheie contractul individual de muncă în baza rezultatelor concursului desfășurat în conformitate cu Statutul și regulamentul cu privire la alegerea organelor de conducere și ocuparea posturilor de conducere în cadrul Institutului de Științe ale Educației și cu art. 105 alin. (3)-(9), (15) din Codul educației și ale art. 54 alin. (2), art. 55 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, însă, instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea care trebuia aplicată.

La data de 29 iulie 2020 Institutul de Științe ale Educației, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, a depus recurs, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii înaintată de către Lilia Pogolșa. (f.d. 36-40, vol. II) În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că instanța de judecată nu a determinat corect raportul juridic litigios și nici nu a dat apreciere temeiului legal privind eliberarea de obligația executării rezultatelor alegerilor, care este un act juridic de dispoziție, organizat și emis de un organ colectiv, ales în mod absolut legal.

La 09 septembrie 2020 și 10 septembrie 2020, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Institutului de Științe ale Educației, avocatului Aureliu Scorțescu și Liliei Pogolșa copiile recursurilor declarate de către Institutul de Științe ale Educației și Lilia Pogolșa, împotriva deciziei din 16 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău. (f.d. 43, 44, 54,vol. II) Completul specializat relevă că Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, Institutul de Științe ale Educației, avocatul Aureliu Scorțescu și Lilia Pogolșa au recepționat copiile recursurilor expediate, fapt confirmat prin avizele de recepție anexate la materialele dosarului, fără a depune referințe.

(f.d. 55- 61, vol. II) Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recursuri, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de 6 recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 16 iulie 2020. Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa participanților la proces copia deciziei motivate, fiind recepționată la data de 15 august 2020 de către Institutul de Științe ale Educației, fapt confirmat prin informația din poșta electronică. (f.d. 41, vol. II) Totodată, se atestă că în adresa Liliei Pogalșa nu a fost expediată copia deciziei motivate a instanței de apel. Lilia Pogolșa și Institutul de Științe ale Educației au depus recursuri la data de 27 iulie 2020 și 29 iulie 2020. Astfel, obligația de contestare în termen a fost îndeplinită.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție le consideră drept inadmisibile, din următoarele motive. Prin prisma art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea 7 recursului” de la art. 245, alin. (2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că cererile de recurs depuse de către recurenți sunt inadmisibile.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursurile depuse de către Lilia Pogolșa și Institutul de Științe ale Educației, reprezentat de avocatul Aureliu Scorțescu, se declară inadmisibile. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 8