3ra-1141/22 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-1141/22 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1141/22

2-22000705-01-3ra-03112022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Lilia Pogolșa, reprezentată

de avocatul Aureliu Scorțescu

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată a

Liliei Pogolșa împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

contestarea actului administrativ

împotriva hotărârii din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea

constată:

La 29 decembrie 2021, Lilia Pogolșa, reprezentată de avocatul Aureliu

Scorțescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Autorității Naționale

de Integritate cu privire la contestarea actului administrativ.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 21 decembrie 2021, de către

inspectorul de integritate al Inspectoratului de Integritate al ANI, a fost emis actul

de constatare nr. 398/27, prin care se pretinde că dânsa, exercitând funcția de

director interimar al Institutului de Științe ale Educației (IȘE), a încălcat regimul

juridic a conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea în modul stabilit si

termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea acestuia prin

încheierea/semnarea contractului de achiziții nr. 27 din 9 decembrie 2019

(servicii de coordonare a cercetătorului științific în cadrul studiilor postdoctorale,

în sumă de 10 680 de lei) cu Lilia Pogolșa în calitate de „prestator de servicii",

fiind semnat prin intermediul persoanei terțe de către directorul adjunct al

Institutului.

A menționat că dânsa a acționat în conformitate cu prevederile legislației

în vigoare.

1

În partea ce ține de corectitudinea încheierii contractului privind serviciile

de cercetări științifice nr. 27 din 9 decembrie 2019, încheiat între IȘE, în persoana

directorului adjunct și Lilia Pogolșa, inclusiv prin prisma Legii nr. 133/2016,

contractul nominalizat a fost încheiat in scopul executării contractului nr. 1 PD-I

din 27 februarie 2019 cu privire la finanțarea și executarea proiectului de

cercetare postdoctorală, încheiat între Agenția Naționala pentru Cercetare și

Dezvoltare (autoritate contractantă finanțatoare) în persoana Directorului general,

MECC (autoritate contractanta coordonatoare) în persoana Ministrului MECC și

IȘE (contractor), în persoana directorului interimar Lilia Pogolșa, prin care părțile

și-au asumat obligația de finanțare, coordonare și executare a proiectului de

cercetare postdoctorală.

A punctat că Anexa nr. 3 la contractul nr. 1 PD-I din 27 februarie 2019

conține un tabel, în care sunt indicate descifrări la devizul de cheltuieli pentru

serviciile de cercetări științifice contractate.

În tabelul menționat este indicat numele executorului care urmează să

execute serviciile privind coordonarea proiectului de cercetare postdoctorală,

acesta fiind dânsa, desemnată în calitate de consultant științific, iar suma

remunerării pentru aceste servicii a fost stabilită de aceleași autorități

contractante, aceasta fiind în mărime de 10 680 de lei.

În scopul executării contractului menționat, IȘE urma sa încheie un

contract de acordare a serviciilor de cercetare privind coordonarea proiectului de

cercetare postdoctorală cu ea, în calitate de consultant științific.

A considerat că nu va fi corect să semneze unipersonal contractul din

numele IȘE și dânsa personal, astfel urmând să semneze contractul directorul

adjunct al IȘE, învestit la acea dată cu dreptul de a semna din numele directorului

(ordin nr. 2-20/G din 28 ianuarie 2019).

Acest drept nu era limitat în termen și nici situații anumite, fiind unul

absolut, cu toate drepturile de director, și anume din acest motiv, contractul nr. 27

din 9 decembrie 2019, încheiat între dânsa și IȘE, a fost semnat de directorul

adjunct.

Cu referire la prevederile art. 2 și 12 alin. (4) din Legea nr. 133/2016

privind declararea averii și intereselor personale, a invocat că niciuna din

prevederile legale stabilite nu sunt aplicabile cauzei date.

Șeful ierarhic superior este Ministrul Educației, Culturii si Cercetării, care

a semnat contractul nr. 1 PD-I din 27 februarie 2019 cu privire la finanțarea și

executarea proiectului de cercetare postdoctorală, unde dânsa, directorul

interimar al IȘE a semnat contractul, urmând totodată executarea activității de

consultant științific prevăzută în conținutul acestui contract.

Astfel fiind, șeful ierarhic superior, în persoana Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării, cunoștea despre obligația dânsei de a executa activitatea de

consultant științific prin contract de prestare servicii, obligația de a raporta despre

aceasta nemaifiind necesară.

A opinat că nu era în drept sa nu încheie contractul nr. 27 din 9 decembrie

2019 privind acordarea serviciilor de cercetare, pe motiv că șeful ierarhic superior

2

cunoștea despre necesitatea încheierii acestuia, mai mult că un contract rezulta

din altul.

Or, contractul nr. 27 din 9 decembrie 2019 privind acordarea serviciilor de

cercetare nu prevede alte condiții decât contractul nr. 1 PD-I din 27 februarie

2019 cu privire la finanțarea și executarea proiectului de cercetare postdoctorală,

fiind exact aceleași sume, termeni și părți ale contractului.

Actul de primire-predare a serviciilor prestate în temeiul contractului nr. 27

din 9 decembrie 2019, a fost semnat de directorul adjunct IȘE din aceleași motive

ca și însăși contractul, acest act fiind de fapt o constatare a finalizării proiectului

de cercetare postdoctorală și o confirmare a executării activității de consultant

științific prevăzută în conținutul acestui contract.

Directorul adjunct, de fapt, este responsabil de cercetare, or, atribuțiile de

funcție ale acestuia vizează nemijlocit coordonarea, monitorizarea și evaluarea

activităților de cercetare în cadrul Institutului.

A obiectat că Autoritatea Națională de Integritate, la emiterea actului

administrativ contestat, a încălcat normele procedurale.

Prima încălcare a fost comisă la repartizarea sesizării care, conform

prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 132/20016, urma a fi repartizată în

termen de cel mult o zi lucrătoare, fiind înregistrată la 9 iulie 2021, însă

repartizată spre examinare la 14 iulie 2021.

Suplimentar, de către inspectorul de integritate a fost încălcată procedura

comunicării procesului-verbal privind inițierea controlului, iar din motiv că a fost

informată cu întârziere despre procesul-verbal privind inițierea controlului,

dânsei i-a fost pus la dispoziție dosarul de control abia la data de 20 octombrie

2021.

Mai mult, pe tot parcursul controlului nu i-a fost asigurat dreptul la apărare

și nici nu i-a fost adus la cunoștință acest drept.

Totodată, de către Autoritatea Națională de Integritate a fost încălcat

termenul de emitere a actului de constatare, în circumstanțele în care sesizarea a

fost repartizată la data de 14 iulie 2021.

Actul de constatare urma a fi emis cel târziu la data de 15 octombrie 2021,

în timp ce acesta a fost emis la data de 21 decembrie 2021, adică cu 67 de zile

peste termenul stabilit la art. 37 alin. (6) din Legea nr. 132/2016.

Astfel, ANI a încălcat prevederile art. 22 Cod administrativ, iar audierea sa

abia la data de 26 octombrie 2021 este în exclusivitate din vina inspectorului de

integritate, pe motiv că acesta a înștiințat-o despre emiterea procesului-verbal

privind inițierea controlului cu încălcarea termenului de 7 zile stabilit de lege.

La fel, ANI a încălcat prevederile art. 32 Cod administrativ, or, reieșind din

modul de repartizare a sesizării, comunicarea despre emiterea procesului-verbal

de inițiere a controlului, necomunicarea privind publicarea acestuia pe pagina

web a ANI și alte acte se poate concluziona că Autoritatea examinează cu lipsă

de transparentă procedura de control, iar acțiunile inspectorului de integritate

denotă o lipsă totală de responsabilitate profesională.

3

A specificat că ANI a încălcat și prevederile art. 70 alin. (1) Cod

administrativ, nerespectând obligația de a o înștiința despre inițierea controlului

în termenii stabiliți.

Pe lângă faptul că actul administrativ contestat a fost emis cu grave

încălcări de procedură, luând în considerare circumstanțele de fapt, în acțiunile

dânsei lipsesc elementele constitutive a unei abateri prevăzute de Legea

133/2016.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 36 alin. (1) din Legea nr. 163 din

17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate, art. 163 lit. c),

206 alin. (1) lit. a) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii și anularea actului de constatare nr. 398/27

din 21 decembrie 2021, emis de către Autoritatea Națională de Integritate.

Prin hotărârea din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

ca neîntemeiată acțiunea.

La 21 iunie 2022, prin intermediul poștei electronice, Lilia Pogolșa,

reprezentată de avocatul Aureliu Scorțescu a depus recurs nemotivat împotriva

hotărârii din 9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii recurate, cu emiterea unei noi decizii de admitere

integrală a acțiunii.

La 28 noiembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Autorității Naționale de Integritate copia cererii de recurs depuse de Lilia

Pogolșa, reprezentată de avocatul Aureliu Scorțescu, fiindu-i explicat dreptul de

a depune referință la recursul declarat (f. d. 68).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,

Autoritatea Națională de Integritate nu a făcut uz de dreptul său procedural de a

depune referință.

Examinând admisibilitatea recursului, în raport cu actele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă

este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se

declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a

fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art. 195 Cod administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară

4

conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător

prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

În conformitate cu art. 110 CPC, termen de procedură este intervalul,

stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) CPC, actele de procedură se efectuează în

termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de

procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se

instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de

procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea

actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului

se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art. 113 CPC, dreptul de a efectua actul de procedură încetează

odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată.

Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua

actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că

termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li

se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Potrivit art. 223 Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin

care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 96 alin. (1) Cod administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice

formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al

costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este

adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Din dispozițiile art. 97 alin. (1) și (3) Cod administrativ, rezultă că

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în

forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele

forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b)

notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare

5

recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice

de comunicație dedicate.

Astfel, din actele cauzei cert rezultă că dispozitivul hotărârii contestate a

fost pronunțat de Curtea de Apel Chișinău la 9 iunie 2022, în ședință publică

(f. d. 49).

Se mai constată că în dispozitivul hotărârii din 9 iunie 2022, Curtea de Apel

Chișinău a indicat cu suficientă claritate căile, termenul și modul de atac al

acesteia prevăzut de legislația în vigoare.

La 21 iunie 2022, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1)

Cod administrativ, prin intermediul poștei electronice, Lilia Pogolșa, reprezentată

de avocatul Aureliu Scorțescu a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din

9 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 63).

Se reține că la 18 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău, prin

intermediul poștei electronice, a notificat participanților la proces spre cunoștință

copia hotărârii motivate din 9 iunie 2022, inclusiv la adresa electronică a

reprezentantului Liliei Pogolșa, avocatul Aureliu Scorțescu, XXXXX, adresa

respectivă fiind inserată în mandatul avocațial seria MA nr. 1682014 din

28 decembrie 2021 (f. d. 1, 61 verso).

La fel, actele cauzei atestă că adresa electronică nominalizată a mai fost

utilizată pentru corespondența dintre Curtea de Apel Chișinău și avocatul Aureliu

Scorețescu în calitate de reprezentant al Liliei Pogolșa, pe parcursul examinării

cauzei, inclusiv pentru depunerea cererilor, expedierea citațiilor și comunicarea

actelor de dispoziție judecătorești (f. d. 20, 41, 44, 59).

Așadar, având în vedere cele expuse mai sus, se înțelege că termenul de 30

de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) Cod administrativ, pentru prezentarea

recursului motivat a început să curgă la data de 19 octombrie 2022, ziua imediat

următoare datei notificării deciziei motivate a instanței de apel și a expirat la data

de 17 noiembrie 2022.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, Lilia Pogolșa,

reprezentată de avocatul Aureliu Scorțescu nu a depus motivarea recursului în

interiorul acestui termen și chiar nici până în prezent, motiv pentru care survin

consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) Cod administrativ – recursul se declară

inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

Or, în speță au relevanță prevederile art. 65 alin. (1) Cod administrativ, care

statuează expres că, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului.

Mai cu seamă că instanței de recurs nu i-au fost prezentate probe care ar

indica la rezolvirea contractului de asistență juridică de către recurentă cu

avocatul Aureliu Scorțescu, fapt ce atestă în continuare existența raporturilor de

reprezentare dintre Lilia Pogolșa și avocatul Aureliu Scorțescu în cauza dedusă

judecății.

De asemenea, adresa electronică a reprezentantului Liliei Pogolșa, avocatul

Aureliu Scorțescu este indicată și în antetul cererii de recurs nemotivate (f. d. 63).

Tot aici, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

6

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a scoate în evidență și că, pe lângă

faptul notificării hotărârii integrale a Curții de Apel în adresa reprezentantului

recurentei, avocatul Aureliu Scorțescu, la materialele cauzei este anexată inclusiv

și dovada recepționării hotărârii motivate a Curții de Apel Chișinău nemijlocit de

către recurenta Lilia Pogolșa la 25 octombrie 2022, ceea ce se confirmă prin

avizul poștal de recepție (f. d. 65).

Cu toate acestea, recursul motivat nu a fost prezentat de către Lilia Pogolșa

nici până în prezent.

Sub aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, recursul depus împotriva

deciziei/hotărârii Curții de Apel este o cale de atac de drept, vizând în

exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat. Respectiv, dezvoltarea

recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu

claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de

lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea deciziei/hotărârii contestate.

Așadar, recurenta Lilia Pogolșa nu s-a conformat prevederilor legale și a

formulat o cerere de recurs nemotivată, fără a evidenția motivele ilegalității și

netemeiniciei hotărârii recurate, limitându-se doar la manifestarea dezacordului

față de soluția pronunțată în apel. Această circumstanță face imposibilă

exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de

atac.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o decizie neîntemeiată. Condiția legală a expunerii motivelor de recurs implică

determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare, cu

expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul

echivoc al recursului depus de Lilia Pogolșa, reprezentată de avocatul Aureliu

Scorțescu, or, ultima fiind interesată în soarta soluționării prezentului litigiu,

urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță

prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să

corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente și având în vedere că în cazul examinării recursului

depus de Lilia Pogolșa, reprezentată de avocatul Aureliu Scorțescu, se va încălca

principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil, or, ține

de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale

7

de acces la justiție (cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din

31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din

10 iulie 2012).

În conformitate cu art. 230, 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Recursul depus de Lilia Pogolșa, reprezentată de avocatul Aureliu

Scorțescu se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

8