3ra-925/19 — anularea partială a actului administrativ

3ra-925/19 — anularea partială a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-925/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (judecătorul: N. Mazur)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (judecătorii: A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

ÎNCHEIERE

24 iulie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Xxxx xxxx, reprezentată de

Lilia Xxxx, prin intermediul avocatului Eugeniu Musteață,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Xxxx xxxx, reprezentant legal Lilia Xxxx împotriva Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării cu privire la anularea parțială a actului administrativ,

împotriva deciziei din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care a fost

respins apelul depus de către Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx și a fost menținută

hotărârea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La 14 septembrie 2018, Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Ministerului Educației Culturii și Cercetării (în

continuare MECC) cu privire la anularea parțială a actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că pe parcursul anului școlar 2017-2018

în licee, colegii, au fost organizate tezele semestriale, care au avut un nivel de

complexitate și un mod de evaluare absolut diferit de la o instituție la alta.

La 21 mai 2018, a adresat către MECC cerere prin care a solicitat informația

privind normele legale în baza cărora, în Republica Moldova sunt organizate,

desfășurate și evaluate tezele semestriale la treapta liceală, precum și modul de

asigurare a condițiilor de echitate de desfășurare și evaluare a tezelor pe întreg teritoriu

al Republicii.

Prin răspunsul MECC i-a fost comunicat că reglementează organizarea,

desfășurarea și evaluarea tezelor semestriale la treapta liceală, normele Regulamentului

privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea în

învățământul primar și secundar, aprobat prin ordinul nr. 638 din 30 iunie 2016.

A invocat că, prevederile Regulamentului dat, contravin mai multor principii și

norme din Codul educației și anume art. 16 care prevede că, scopul evaluării este de a

orienta și optimiza învățarea.

1

Reclamanta a susținut că modul de evaluare al tezelor semestriale nu orientează

și nu optimizează învățătura, în sensul în care optimizarea constituie alegerea și

aplicarea celei mai bune soluții dintre toate soluțiile posibile, în așa măsură în care

elevilor să nu li se încalce drepturile și libertățile fundamentale în contextul principiilor

fundamentale ale educației expuse în Codul educației.

Totodată, prin organizarea sporadică a tezelor semestriale se încalcă principiile

asigurării egalității, unității și integralității spațiului educațional și transparenței

stipulate în Codul Educației.

În opinia reclamantei, impactul organizării și evaluării tezelor semestriale la nivel

liceal este unul regretabil, dat fiind faptul că elevii care au cunoștințe de nivel scăzut

pot obține, prin facilitarea complexității conținutului tezelor, note mult mai mari decât

de obicei pe parcursul anului școlar și invers, elevii care muncesc mult și depun

eforturi, pot primi teste cu o complexitate ridicată, doar pentru că profesorul îi

consideră cu capacități remarcabile, ca în rezultat să ia note mai mici ca de obicei, care

îi dezavantajează media semestrială și anuală. Prin urmare, ponderea notei de la teză

este decisivă pentru media semestrială și anuală a liceanului, calculându-se în

conformitate cu pct. 63 lit. b) din Regulament ca media notelor curente fără rotunjire

și nota de la teză, împărțind nota la doi.

Prin urmare, liceenii sunt puși într-o situație academică inechitabilă de prevederile

Regulamentului, din considerentul că nota finală din actul de studii, care servește la

continuitatea activității științifice, sau angajării în câmpul muncii, e puternic influențată

de notele de la teze, care sunt adesea note sporadice.

A mai indicat că, notele de la teze au o pondere majoră asupra notelor semestriale,

anuale și modul de organizare, desfășurare și evaluare al tezelor semestriale nu este

uniform pe întreg teritoriul țării, astfel se încalcă vădit principiile educației stipulate în

Codul educației la art.7 lit.a) principiul echității, lit.h) principiul asigurării egalității;

lit.i) principiul unității și integralității spațiului educațional; lit.n) principiul

transparenței, astfel fiind afectat dreptul ulterior al elevului de continuare a studiilor la

nivelul următor de învățământ sau de angajare pe piața muncii conform calificării

obținute, reflectat în actul de studii conform art. 12 alin. (4) Codul educației.

Reclamanta a punctat că, modul de organizare, desfășurare și evaluare al tezelor

în Republica Moldova nu ar contravine Codului educației și nu ar încălca drepturile și

libertățile liceenilor, dacă notele de la teze ar fi note ordinare de evaluări sumațive și

nicidecum să fie adunate la media semestrială, apoi împărțite la doi.

A mai susținut că Republica Moldova s-a angajat să respecte și să aplice

prevederile tratatelor internaționale. Or, potrivit art. 26 din Declarația universală a

drepturilor omului: „Orice persoană are dreptul la învățătură, învățământul trebuie să

fie gratuit, cel puțin în ceea ce privește învățământul elementar și general. Învățământul

elementar trebuie să fie obligatoriu, învățământul tehnic și profesional trebuie să fie la

îndemâna tuturor, iar învățământul superior trebuie să fie de asemenea egal, accesibil

tuturor, pe baza de merit. Învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a

personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile

fundamentale...”. Conform principiului nr. 7 din Declarația drepturilor copiilor:

„Copilul are dreptul să beneficieze de învățământ gratuit și obligatoriu, cel puțin în

cadrul ciclului primar. Copilul va primi o educație care să îi stimuleze cultura generală

și să-1 ajute, pe baza unor șanse egale, să își dezvolte capacitățile, judecata individuală

2

și simțul de responsabilitate morală și socială și să devină un membru util al

societății...”.

A mai relatat că, din considerentul că se încalcă vădit principiile educației

stipulate în Codul educației, la 30 iulie 2018 a depus prin intermediul poștei electronice

cererea prealabilă, care a rămas fără răspuns.

Reclamanta Xxxx xxxx, reprezentant legal Lilia Xxxx a solicitat, anularea

prevederilor pct.63 din Regulamentul privind evaluarea și notarea rezultatelor școlare,

promovarea și absolvirea în învățământul primar și secundar aprobat prin ordinul nr.

638 din 30 iunie 2016.

La 9 noiembrie 2018, reclamanta a depus cerere de concretizare a pretențiilor și a

indicat că, întrucât abia la 1 noiembrie 2018 a primit răspunsul MECC nr.03/1-

09/10103 din 9 august 2018, la cererea prealabilă din 30 iulie 2018, solicită anularea

răspunsului nr.03/1-09/10103 din 9 august 2018 a MECC și anularea pct.63 din

Regulamentul privind evaluarea, notarea rezultatelor școlare, promovarea și absolvirea

în învățământul primar și secundar aprobat prin Ordinul Ministerului Educației nr.638

din 30 iunie 2016.

Prin hotărârea din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către Xxxx xxxx,

reprezentată de Lilia Xxxx împotriva Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu

privire la anularea răspunsului nr.03/1-09/10103 din 9 august 2018 și anularea pct.63

din Regulamentul privind evaluarea, notarea rezultatelor școlare, promovarea și

absolvirea în învățământul primar și secundar aprobat prin Ordinul Ministerului

Educației nr.638 din 30 iunie 2016.

La 7 decembrie 2019 Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx a depus apel

nemotivat ulterior, la 18 februarie 2019 apel motivat împotriva hotărârii instanței de

fond, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu

pronunțarea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă

integral.

Prin decizia din 27 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx și a fost menținută hotărârea din 3

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a ajuns la o

concluzie justă și întemeiată privind respingerea cerințelor reclamantei, or, temei

pentru anularea actului administrativ nu a fost stabilit.

Cu referire la acest aspect, instanța a menționat că, complexitatea tezelor

semestriale diferă de la o instituție de învățământ la alta, nu constituie temei de

declarare a nulității pct. 63 din Regulament, or, o asemenea situație este admisibilă,

așa cum elaborarea tezelor este de competența profesorului disciplinei și a fiecărui liceu

în parte, astfel având în vedere performanțele și evoluția liceenilor, în concordanță cu

planul de învățământ anual, profesorul la discreția acestuia stabilește obiectivele de

evaluare și instrumentele de evaluare, care urmează să fie aplicate în evaluare. Prin

urmare complexitatea testelor de evaluare, precum și tezele semestriale pot fi diferite

după complexitate de la o instituție de învățământ la alta.

La fel, a susținut că, răspunsul MECC nr.03/1-09/10103 din 9 august 2018, în

cauză nu produce nici un efect juridic față de persoana care 1-a solicitat.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că argumentele apelantei sunt irelevante și

inadmisibile, dat fiind faptul că acesta prezintă eronat circumstanțele cauzei și

3

consecințele legale ale acestui fapt. Mai mult, Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx

a expus repetat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată, indicând

aceleași argumente fară a face trimitere la careva încălcări prevăzute de art. 386-388

Cod de procedură civilă.

La 29 mai 2019, Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx, prin intermediul

avocatului Eugeniu Musteață a depus recurs împotriva deciziei din 27 martie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 3 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicind casarea hotărârilor judecătorești cu pronunțarea unei noi

hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material, nefiind aplicată legea care trebuia să fie aplicată.

Sub acest aspect, recurenta a remarcat că instanța de fond, nu s-a expus asupra

tuturor argumentelor pertinente și concludente invocate de recurenta fapt care face ca

hotărârea să fie nemotivată, contrar dreptului la un proces echitabil.

În susținerea recursului, avocatul recurentei s-a referit la cauzele CtEDO care

prevăd că justițiabilul are dreptul la o hotărâre motivată sub aspectul instituirii

obligației instanțelor de judecată de a-și argumenta hotărârile adoptate din perspectiva

unei analize ample a circumstanțelor pricinii. Îndatorirea de a motiva coerent și unitar

hotărârea sub aspectul tuturor cererilor, fară a exista contradicții între motivare și

dispozitiv, constituie o garanție pentru justițiabili, în fața eventualului arbitrariu

judecătoresc, fiind singurul mijloc prin care se dă posibilitatea de a putea exercita un

eficient control judiciar.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă din actele cauzei, copia deciziei integrale a instanței de apel din

27 martie 2019 (f.d. 115-119), a fost expediată participanților la proces la 7 mai 2019,

fapt confirmat prin copia scrisorii de însoțire a Cuții de Apel Chișinău nr.7789

4

(f.d. 120), dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar

lipsesc.

Astfel, instanța de recurs consideră că recurenta Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia

Xxxx, prin intermediul avocatului Eugeniu Musteață, s-a conformat prevederilor legale

și a depus recursul la 29 mai 2019, în termen. (f.d. 123-128)

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că,

recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de către Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx, prin

intermediul avocatului Eugeniu Musteață, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

5

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie

efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către Xxxx xxxx,

reprezentată de Lilia Xxxx, prin intermediul avocatului Eugeniu Musteață, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul

depus de către Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx, prin intermediul avocatului

Eugeniu Musteață, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de către Xxxx xxxx, reprezentată de Lilia Xxxx, prin intermediul

avocatului Eugeniu Musteață, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Victor Burduh

Nicolae Craiu

6