3ra-728/20 — contestarea actului administrativ

3ra-728/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-728/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

DECIZIE

12 august 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia,

Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina,

Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia,

Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc

Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva Universității Tehnice a

Moldovei, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la

constatarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia,

Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina,

Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana

împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 21 ianuarie 2019, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu

Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană

terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 5 noiembrie 2018, au primit

facturile pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018, care la rubrica

„chiria pentru un metru pătrat” conținea o nouă taxă pentru chiria spațiului locativ

în mărime de 54 lei pentru un metru pătrat din căminele nr. 10 și nr. 12, din str. Cuza-

Vodă, mun. Chișinău, care se află în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei.

1

În contextul dat, au menționat că la aceiași dată le-a fost adus la cunoștință

ordinul nr. 557-r din 14 septembrie 2018 cu privire la cuantumul taxei pentru cazare

în cămin, conform căruia a fost stabilită taxa pentru cazare începând cu

1 septembrie 2018 pentru spațiile ocupate în căminele Universității Tehnice a

Moldovei de angajații universității și de alte categorii de personal din domeniul

educației.

Urmare a celor relatate, au indicat că prin cererea prealabilă din

28 noiembrie 2018, și-au exprimat dezacordul cu ordinul Universității Tehnice a

Moldovei cu nr. 557-r din 14 septembrie 2018, solicitând anularea acestuia ca fiind

adoptat cu încălcarea competenței, și excluderea din factura pentru luna septembrie

2018 a taxei pentru chirie calculate, reieșind din prețul pentru un metru pătrat - 54

lei, totodată solicitând și eliberarea ordinului contestat, certificat în mod stabilit de

lege pentru a fi prezentat în instanța de judecată.

În același timp, prin cererea prealabilă din 30 noiembrie 2018, adresată

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, au solicitat anularea ordinului nr. 557-

r din 14 septembrie 2018, anularea taxei pentru chirie din factura pentru luna

septembrie 2018 pe aceleași temeiuri.

Prin răspunsul Universității Tehnice a Moldovei cu nr. 01/4-1810 din

20 decembrie 2018, recepționat de către reclamanți la data de 21 decembrie 2018,

Universitatea Tehnică a Moldovei a respins cererea prealabilă, motivând că tarifele

sociale preferențiale au fost aplicate doar față de angajații universității, celelalte

persoane urmează să achite tariful stabilit de către pârât conform metodologiei

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 99 din 30 ianuarie2007. Totodată, au

specificat că nu a fost eliberat ordinul cu nr. 557-r din 14 septembrie 2018.

Prin răspunsul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu nr. 08/5-09/5484

din 28 decembrie 2018, recepționat de reclamanți la data de 4 ianuarie 2019, s-a

comunicat că Universitatea Tehnică a Moldovei dispune de autonomie universitară,

inclusiv în rezolvarea problemelor sociale a studenților și personalului.

Au evidențiat că din ordinul contestat rezultă că chiriașii care locuiesc în

căminele instituțiilor de învățământ și folosesc aceleași servicii comunale, la

achitarea plății pentru chirie sunt divizați în două categorii: angajații și pensionarii,

neangajații instituției de învățământ, prin urmare angajații Universității Tehnice a

Moldovei achită chiria pentru un metru pătrat - 5 lei și 40 bani, iar pensionarii și

neangajații universității - 54 lei.

La capitolul dat, au explicat că în raport cu angajații instituției, plata pentru

chiria spațiului locativ din fondul public de locuințe pentru pensionari și neangajați

este mai mare de 10 ori, iar în raport cu chiriașii fondului municipal de locuințe

chiria stabilită de pârât este mai mare de 270 ori, astfel pârâtul a aplicat tratament

diferențiat față de pensionari, persoanele neangajate, dar care s-au instalat în imobil

în temei legal, în raport cu angajații instituției pe criteriu de bătrânețe și persoană

neangajată.

Au obiectat că tariful pentru chirie aprobat nu este transparent și justificat

economic, deoarece din ordinul contestat nu este clar din ce componente este format

tariful pentru chiria spațiului locativ și care premise economice au justificat

majorarea taxei pentru chirie de la 0,20 lei la 54 lei pentru un metru pătrat, fapte care

2

atestă lipsa transparenței decizionale, considerând a fi emis cu încălcarea procedurii

stabilite și este pasibil de casare.

Au mai menționat că potrivit informației furnizate de către Direcția Generală

Economie, Reforme și Relații Patrimoniale prin scrisoarea cu nr. 07-11/1342 din

20 decembrie 2018, se atestă că potrivit deciziei Consiliului mun. Chișinău cu

nr. 13/5 din 27 decembrie 2007 cu privire la aprobarea tarifelor pentru chirie,

deservirea blocului locativ, deservirea tehnică și reparația echipamentelor tehnice

din interiorul blocului, a fost aprobat tariful lunar pentru chirie pentru un metru pătrat

de suprafață utilă, aplicat cetățenilor care locuiesc în apartamente neprivatizate,

apartamente de serviciu, cămine ale fondului locativ din mun. Chișinău în mărime

de 0,20 lei.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 16 din Constituția Republicii

Moldova, art. 2, 3, 25 alin. (1) lit. b), 26 alin. (1) lit. a)-c) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 1, 37 alin. (2) din Legea cu privire

la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, art. 6 din Legea cu privire la asigurarea

egalității nr. 121 din 25 mai 2012, pct. 1, 4, 7 din Regulamentul cu privire la modul

de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul

locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de

la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002.

Au solicitat anularea ordinului nr. 557-r din 14 septembrie 2018 a Universității

Tehnice a Moldovei cu privire la cuantumul taxei pentru cazare în cămin, anularea

facturilor pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018 în partea „achitării

chiriei la un metru pătrat la tarif de 54 lei” emise pe numele acestora, cât și încasarea

de la Universitatea Tehnică a Moldovei în beneficiul reclamanților a cheltuielilor

pentru asistență juridică în mărime de 600 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

a fost respinsă acțiunea, ca fiind nefondată.

La 8 octombrie 2019, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu

Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus apel

împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie,

Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela,

Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva hotărârii din

30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 26 mai 2020, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie,

Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela,

Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus recurs

împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material și

procedural.

3

Au declarat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar

erorile comise de către instanță au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale.

La fel, au enunțat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

Au invocat că prin Dispoziția nr. 10 din 10 martie 2020 a președintelui

interimar al Curții de Apel Chișinău, justițiabilii au fost îndemnați în vederea

necesității prevenirii răspândirii COVID-19, să examineze posibilitatea de a solicita

amânarea examinării cauzelor și transmiterea actelor preponderent în forma

electronică.

În contextul dat au explicat că în acord cu dispoziția sus-menționată la data de

11 martie 2020, reprezentantul apelanților, avocatul Beriozchin Ana a solicitat

amânarea examinării cauzei Ivanov Valeriu și alții împotriva Universității Tehnice

din Moldova pentru altă dată la adresa electronică oficială a grefierului judecătorului

raportor de pe care anterior a fost recepționată citația pentru ședința de judecată, însă

după cum se desprinde din decizia contestată a Curții de Apel Chișinău, cererea de

amânare a cauzei în instanța de apel a avocatului apelanților, nu a fost examinată.

Astfel fiind, în absența apelanților și a reprezentantului acestora a fost încălcat

dreptul la un proces echitabil, or ultimii au fost lipsiți de posibilitatea de a formula

cereri, comentarii, observații, de a combate argumentele oponenților, prin urmare au

fost dezavantajați procedural în raport cu alți participanți la proces.

Au obiectat că actul administrativ contestat este ilegal și arbitrar, deoarece este

lipsit de justificare economică a majorării taxei pentru cazare și modul ei de formare.

Au mai menționat că instanța de apel eronat a interpretat normele de drept

privind competența decizională de aprobare a taxelor pentru chiriei și cazare,

confundând aceste două noțiuni și modul lor de formare.

În contextul dat, au precizat că Universitatea Tehnică a Moldovei, are statut de

gestionar al imobilului și acest statut se echivalează cu competențele întreprinderii

municipale de gestionare a fondului locativ, care nu are competența stabilirii

tarifelor pentru chirie.

Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 12 martie 2020

a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru rejudecare.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

4

La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la

12 martie 2020. Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată

reprezentantului recurenților, avocatului Beriozchin Ana în data de 5 mai 2020

(f. d. 199).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurenții, s-au conformat prevederilor legale și au

depus recursul la 26 mai 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Prin referința din 27 iunie 2020, intimatul Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării, a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil sau ca neîntemeiat.

Prin referința din 21 iulie 2020, intimatul Universitatea Tehnică a Moldovei, a

solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil sau ca neîntemeiat și menținerea

deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin încheierea din 5 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită

examinarea recursului depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia,

Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina,

Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana în

complet de 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral

decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce

urmează.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite

de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21

și art. 36 din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Actele cauzei denotă că Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia,

Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina,

Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana

5

înaintând acțiunea în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană

terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, au solicitat anularea ordinului

nr. 557-r din 14 septembrie 2018 a Universității Tehnice a Moldovei cu privire la

cuantumul taxei pentru cazare în cămin, anularea facturilor pentru servicii comunale

pentru luna septembrie 2018 în partea „achitării chiriei la un metru pătrat la tarif de

54 lei” emise pe numele acestora, cât și încasarea de la Universitatea Tehnică a

Moldovei în beneficiul reclamanților a cheltuielilor pentru asistență juridică în

mărime de 600 lei pentru fiecare.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins acțiunea, ca fiind

nefondată.

Judecând apelul depus de către, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic

Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina,

Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana,

instanța de apel a considerat necesar de a respinge apelul împotriva hotărârii din

30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel, a fost adoptată cu încălcarea

normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menținută.

Astfel, la caz, se va nota că examinarea cauzei în ordine de apel s-a desfășurat

în lipsa apelanților Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie,

Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela,

Gorbatiuc Arianda și reprezentantului acestora, avocatului Beriozchin Ana.

Or, aceasta nu constituie decât o încălcare a normelor de drept procedural și

constituie temei de casare a deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări

decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul

și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a cita ca fiind pertinente

prevederile art. 377 Cod de procedură civilă, în conformitate cu care președintele

ședinței de judecată deschide ședința și anunță cauza, numele apelantului, instanța a

cărei hotărâre este atacată, constată prezența participanților la proces și

reprezentanților, determină identitatea celor prezenți, verifică împuternicirile

persoanelor cu funcție de răspundere și ale reprezentanților.

În speță se constată că la deschiderea ședinței de judecată din 12 martie 2020

în instanța de apel, președintele ședinței a constatat absența apelanților și a

reprezentantului acestora, invocând respectarea procedurii legale de înștiințare a

acestora, însă nu a anunțat despre cererea de amânare parvenită de la reprezentantul

6

apelanților, avocatul Beriozchin Ana și nici nu a pus-o în discuție (f. d. 181, f. d.

187).

Art. 231 alin. (2) Cod administrativ raportat la art. 218 lit. d) Cod administrativ,

stipulează că neprezentarea la ședința de judecată, fără motive temeinic justificate,

a participanților și/sau a reprezentanților lor nu împiedică soluționarea acțiunii în

contenciosul administrativ, însă nu este exclusă obligația instanței de a soluționa

cererile parvenite de la participanți.

În această ordine de idei, pornind de la criticile recurenților aduse deciziei

contestate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel nu a soluționat sub aspectul

temeiniciei/netemeinicei a cererii depuse de către reprezentantul apelanților Ivanov

Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail,

Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, avocatul

Beriozchin Ana privind amânarea examinării apelului declarat de aceștia.

Iar, în condițiile înaintării unei astfel de cereri, apelanții și reprezentantul

acestora și-au exprimat dorința și intenția de a participa la examinarea cauzei în

ordine de apel.

Or, respectarea principiului contradictorialității dezbaterilor și a dreptului la

apărare presupune posibilitatea părților de a participa în mod activ în desfășurarea

judecării, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii, cât și prin dreptul de a

constata susținerile părții adverse și de a-și exprima poziția procesuală chiar față de

măsurile pe care instanța le dispune.

Așa fiind, pentru respectarea și asigurarea contradictorialității în procesul civil,

instanța are obligația de a pune în discuție toate cererile, excepțiile, împrejurările de

fapt sau temeiurile de drept prezentate de părți, conform legii sau chiar și în cazul

invocării acestora din oficiu.

Mai mult, reprezentantul apelanților, avocatul Beriozchin Ana prin cererea de

amânare din 11 martie 2020, a justificat imposibilitatea de a fi prezent la termenul

de judecată din motive întemeiate, iar depunerea cererii de amânare a fost efectuată

înaintea pronunțării actului de dispoziție (f. d. 212).

În acest sens, instanța de recurs reiterează că depunerea cererii de amânare de

către reprezentantul apelanților Beriozchin Ana a fost dictată de imposibilitatea de a

fi prezent la ședință de judecată din 12 martie 2020 stabilită pentru examinarea

cauzei în ordine de apel, din motivul că prin Dispoziția nr. 10 din 10 martie 2020 a

președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, justițiabilii au fost îndemnați în

vederea necesității prevenirii răspândirii COVID-19, să examineze posibilitatea de

a solicita amânarea examinării cauzelor și transmiterea actelor preponderent în

forma electronică (f. d. 210-211).

Astfel, prin faptul că instanța s-a pronunțat asupra fondului apelului fără a

examina cererea de amânare, a fost încălcat dreptul la apărare al părții apelante și

prin aceasta dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție. Chiar

în noțiunea de proces echitabil se circumscrie respectarea și aplicarea principiului

contradictorialității și a dreptului la apărare.

7

De altfel, în conformitate cu art. 206 alin. (5) Cod de procedură civilă,

neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului, sau a unui alt participant la

proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului

la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu

neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reiterează că atât în textul procesului-verbal al ședinței de judecată din

12 martie 2020 (f. d. 180-181), cât și în textul deciziei adoptate la examinarea cererii

de apel depuse de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie,

Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela,

Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, nu se identifică

anumite ipoteze ale instanței de apel care ar atesta expunerea instanței asupra cererii

de amânare (f. d. 187).

Așadar, instanța de apel, prin judecarea cauzei de contencios administrativ în

ordine de apel, în lipsa apelanților și reprezentantului acestora, imposibilitatea cărora

de a fi prezenți în ședință de judecată a fost confirmată, nu i-au asigurat

disponibilitatea în drepturi, ce constă în posibilitatea, în primul rând de a dispune

liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și

de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele

procedurale de apărare, prin ce s-au încălcat prevederile art. 40 Cod administrativ.

De asemenea, prin examinarea apelului în lipsa apelanților Ivanov Valeriu,

Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu

Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda și a

reprezentantului acestora, avocatului Beriozchin Ana, care au solicitat o singură dată

amânarea examinării apelului, a fost încălcat în mod direct dreptul acestora la un

proces echitabil, cât și principiul egalității armelor garantat de art. 6 § 1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În favoarea celor expuse, Colegiul notează că articolul 6 al Convenției,

interpretat în ansamblu, garantează dreptul participanților de a participa efectiv la

proces. Acest drept face implicit parte din esența conceptului procedurii

contradictorii și este dificil de a vedea în această cauză cum ar fi putut să-și exercite

aceste drepturi reclamantul fără a fi prezent (Russu c. Moldovei, cererea nr. 7413/05,

hotărârea din 13 noiembrie 2008, § 26).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului reiterează că efectul articolului 6 § 1

din Convenții este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Sub aspectul celor relatate se constată că instanță de recurs, în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest

caz, fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea

soluții și să verifice legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele

prevăzute de lege.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

8

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare

în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să țină cont de cele menționate

și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia,

Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina,

Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana.

Se casează integral decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră

Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda,

reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva Universității Tehnice a

Moldovei, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la

constatarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

9