3ra-728/20 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-728/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi) DECIZIE 12 august 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Ala Cobăneanu Nicolae Craiu examinând recursul depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea actului administrativ, împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 21 ianuarie 2019, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia,

Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus cerere de chemare în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea actului administrativ. În motivarea acțiunii au indicat că la data de 5 noiembrie 2018, au primit facturile pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018, care la rubrica „chiria pentru un metru pătrat” conținea o nouă taxă pentru chiria spațiului locativ în mărime de 54 lei pentru un metru pătrat din căminele nr. 10 și nr. 12, din str. Cuza- Vodă, mun. Chișinău, care se află în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei.

1 În contextul dat, au menționat că la aceiași dată le-a fost adus la cunoștință ordinul nr. 557-r din 14 septembrie 2018 cu privire la cuantumul taxei pentru cazare în cămin, conform căruia a fost stabilită taxa pentru cazare începând cu 1 septembrie 2018 pentru spațiile ocupate în căminele Universității Tehnice a Moldovei de angajații universității și de alte categorii de personal din domeniul educației. Urmare a celor relatate, au indicat că prin cererea prealabilă din 28 noiembrie 2018, și-au exprimat dezacordul cu ordinul Universității Tehnice a Moldovei cu nr. 557-r din 14 septembrie 2018, solicitând anularea acestuia ca fiind adoptat cu încălcarea competenței, și excluderea din factura pentru luna septembrie 2018 a taxei pentru chirie calculate, reieșind din prețul pentru un metru pătrat - 54 lei, totodată solicitând și eliberarea ordinului contestat, certificat în mod stabilit de lege pentru a fi prezentat în instanța de judecată.

În același timp, prin cererea prealabilă din 30 noiembrie 2018, adresată Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, au solicitat anularea ordinului nr. 557- r din 14 septembrie 2018, anularea taxei pentru chirie din factura pentru luna septembrie 2018 pe aceleași temeiuri. Prin răspunsul Universității Tehnice a Moldovei cu nr. 01/4-1810 din 20 decembrie 2018, recepționat de către reclamanți la data de 21 decembrie 2018, Universitatea Tehnică a Moldovei a respins cererea prealabilă, motivând că tarifele sociale preferențiale au fost aplicate doar față de angajații universității, celelalte persoane urmează să achite tariful stabilit de către pârât conform metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 99 din 30 ianuarie2007.

Totodată, au specificat că nu a fost eliberat ordinul cu nr. 557-r din 14 septembrie 2018. Prin răspunsul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu nr. 08/5-09/5484 din 28 decembrie 2018, recepționat de reclamanți la data de 4 ianuarie 2019, s-a comunicat că Universitatea Tehnică a Moldovei dispune de autonomie universitară, inclusiv în rezolvarea problemelor sociale a studenților și personalului. Au evidențiat că din ordinul contestat rezultă că chiriașii care locuiesc în căminele instituțiilor de învățământ și folosesc aceleași servicii comunale, la achitarea plății pentru chirie sunt divizați în două categorii: angajații și pensionarii, neangajații instituției de învățământ, prin urmare angajații Universității Tehnice a Moldovei achită chiria pentru un metru pătrat - 5 lei și 40 bani, iar pensionarii și neangajații universității - 54 lei.

La capitolul dat, au explicat că în raport cu angajații instituției, plata pentru chiria spațiului locativ din fondul public de locuințe pentru pensionari și neangajați este mai mare de 10 ori, iar în raport cu chiriașii fondului municipal de locuințe chiria stabilită de pârât este mai mare de 270 ori, astfel pârâtul a aplicat tratament diferențiat față de pensionari, persoanele neangajate, dar care s-au instalat în imobil în temei legal, în raport cu angajații instituției pe criteriu de bătrânețe și persoană neangajată.

Au obiectat că tariful pentru chirie aprobat nu este transparent și justificat economic, deoarece din ordinul contestat nu este clar din ce componente este format tariful pentru chiria spațiului locativ și care premise economice au justificat majorarea taxei pentru chirie de la 0,20 lei la 54 lei pentru un metru pătrat, fapte care 2 atestă lipsa transparenței decizionale, considerând a fi emis cu încălcarea procedurii stabilite și este pasibil de casare. Au mai menționat că potrivit informației furnizate de către Direcția Generală Economie, Reforme și Relații Patrimoniale prin scrisoarea cu nr. 07-11/1342 din 20 decembrie 2018, se atestă că potrivit deciziei Consiliului mun.

Chișinău cu nr. 13/5 din 27 decembrie 2007 cu privire la aprobarea tarifelor pentru chirie, deservirea blocului locativ, deservirea tehnică și reparația echipamentelor tehnice din interiorul blocului, a fost aprobat tariful lunar pentru chirie pentru un metru pătrat de suprafață utilă, aplicat cetățenilor care locuiesc în apartamente neprivatizate, apartamente de serviciu, cămine ale fondului locativ din mun. Chișinău în mărime de 0,20 lei.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 16 din Constituția Republicii Moldova, art. 2, 3, 25 alin. (1) lit. b), 26 alin. (1) lit. a)-c) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, art. 1, 37 alin. (2) din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, art. 6 din Legea cu privire la asigurarea egalității nr. 121 din 25 mai 2012, pct. 1, 4, 7 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002. Au solicitat anularea ordinului nr. 557-r din 14 septembrie 2018 a Universității Tehnice a Moldovei cu privire la cuantumul taxei pentru cazare în cămin, anularea facturilor pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018 în partea „achitării chiriei la un metru pătrat la tarif de 54 lei” emise pe numele acestora, cât și încasarea de la Universitatea Tehnică a Moldovei în beneficiul reclamanților a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 600 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă acțiunea, ca fiind nefondată. La 8 octombrie 2019, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus apel împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 26 mai 2020, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus recurs împotriva deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului au invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată, fiind emisă cu încălcarea normelor de drept material și procedural. 3 Au declarat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, iar erorile comise de către instanță au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale. La fel, au enunțat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Au invocat că prin Dispoziția nr. 10 din 10 martie 2020 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, justițiabilii au fost îndemnați în vederea necesității prevenirii răspândirii COVID-19, să examineze posibilitatea de a solicita amânarea examinării cauzelor și transmiterea actelor preponderent în forma electronică. În contextul dat au explicat că în acord cu dispoziția sus-menționată la data de 11 martie 2020, reprezentantul apelanților, avocatul Beriozchin Ana a solicitat amânarea examinării cauzei Ivanov Valeriu și alții împotriva Universității Tehnice din Moldova pentru altă dată la adresa electronică oficială a grefierului judecătorului raportor de pe care anterior a fost recepționată citația pentru ședința de judecată, însă după cum se desprinde din decizia contestată a Curții de Apel Chișinău, cererea de amânare a cauzei în instanța de apel a avocatului apelanților, nu a fost examinată.

Astfel fiind, în absența apelanților și a reprezentantului acestora a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or ultimii au fost lipsiți de posibilitatea de a formula cereri, comentarii, observații, de a combate argumentele oponenților, prin urmare au fost dezavantajați procedural în raport cu alți participanți la proces. Au obiectat că actul administrativ contestat este ilegal și arbitrar, deoarece este lipsit de justificare economică a majorării taxei pentru cazare și modul ei de formare. Au mai menționat că instanța de apel eronat a interpretat normele de drept privind competența decizională de aprobare a taxelor pentru chiriei și cazare, confundând aceste două noțiuni și modul lor de formare.

În contextul dat, au precizat că Universitatea Tehnică a Moldovei, are statut de gestionar al imobilului și acest statut se echivalează cu competențele întreprinderii municipale de gestionare a fondului locativ, care nu are competența stabilirii tarifelor pentru chirie. Recurenții au solicitat admiterea recursului, casarea deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău cu restituirea cauzei în instanța de apel pentru rejudecare. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr. 116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. 4 La caz, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 12 martie 2020. Totodată, se constată că decizia instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurenților, avocatului Beriozchin Ana în data de 5 mai 2020 (f. d. 199). Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că recurenții, s-au conformat prevederilor legale și au depus recursul la 26 mai 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

Prin referința din 27 iunie 2020, intimatul Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil sau ca neîntemeiat. Prin referința din 21 iulie 2020, intimatul Universitatea Tehnică a Moldovei, a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil sau ca neîntemeiat și menținerea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe. În conformitate cu art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin încheierea din 5 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost numită examinarea recursului depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana în complet de 5 judecători. În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din considerentele ce urmează. Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21 și art. 36 din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Actele cauzei denotă că Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana 5 înaintând acțiunea în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, au solicitat anularea ordinului nr. 557-r din 14 septembrie 2018 a Universității Tehnice a Moldovei cu privire la cuantumul taxei pentru cazare în cămin, anularea facturilor pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018 în partea „achitării chiriei la un metru pătrat la tarif de 54 lei” emise pe numele acestora, cât și încasarea de la Universitatea Tehnică a Moldovei în beneficiul reclamanților a cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime de 600 lei pentru fiecare.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins acțiunea, ca fiind nefondată. Judecând apelul depus de către, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, instanța de apel a considerat necesar de a respinge apelul împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz, instanța de recurs reține că decizia instanței de apel, a fost adoptată cu încălcarea normelor de drept procedural, respectiv nu poate fi menținută.

Astfel, la caz, se va nota că examinarea cauzei în ordine de apel s-a desfășurat în lipsa apelanților Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda și reprezentantului acestora, avocatului Beriozchin Ana. Or, aceasta nu constituie decât o încălcare a normelor de drept procedural și constituie temei de casare a deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Conform art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de a cita ca fiind pertinente prevederile art. 377 Cod de procedură civilă, în conformitate cu care președintele ședinței de judecată deschide ședința și anunță cauza, numele apelantului, instanța a cărei hotărâre este atacată, constată prezența participanților la proces și reprezentanților, determină identitatea celor prezenți, verifică împuternicirile persoanelor cu funcție de răspundere și ale reprezentanților.

În speță se constată că la deschiderea ședinței de judecată din 12 martie 2020 în instanța de apel, președintele ședinței a constatat absența apelanților și a reprezentantului acestora, invocând respectarea procedurii legale de înștiințare a acestora, însă nu a anunțat despre cererea de amânare parvenită de la reprezentantul 6 apelanților, avocatul Beriozchin Ana și nici nu a pus-o în discuție (f. d. 181, f. d. 187). Art. 231 alin. (2) Cod administrativ raportat la art. 218 lit. d) Cod administrativ, stipulează că neprezentarea la ședința de judecată, fără motive temeinic justificate, a participanților și/sau a reprezentanților lor nu împiedică soluționarea acțiunii în contenciosul administrativ, însă nu este exclusă obligația instanței de a soluționa cererile parvenite de la participanți.

În această ordine de idei, pornind de la criticile recurenților aduse deciziei contestate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție notează că instanța de apel nu a soluționat sub aspectul temeiniciei/netemeinicei a cererii depuse de către reprezentantul apelanților Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, avocatul Beriozchin Ana privind amânarea examinării apelului declarat de aceștia. Iar, în condițiile înaintării unei astfel de cereri, apelanții și reprezentantul acestora și-au exprimat dorința și intenția de a participa la examinarea cauzei în ordine de apel.

Or, respectarea principiului contradictorialității dezbaterilor și a dreptului la apărare presupune posibilitatea părților de a participa în mod activ în desfășurarea judecării, atât prin susținerea și dovedirea drepturilor proprii, cât și prin dreptul de a constata susținerile părții adverse și de a-și exprima poziția procesuală chiar față de măsurile pe care instanța le dispune. Așa fiind, pentru respectarea și asigurarea contradictorialității în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuție toate cererile, excepțiile, împrejurările de fapt sau temeiurile de drept prezentate de părți, conform legii sau chiar și în cazul invocării acestora din oficiu.

Mai mult, reprezentantul apelanților, avocatul Beriozchin Ana prin cererea de amânare din 11 martie 2020, a justificat imposibilitatea de a fi prezent la termenul de judecată din motive întemeiate, iar depunerea cererii de amânare a fost efectuată înaintea pronunțării actului de dispoziție (f. d. 212). În acest sens, instanța de recurs reiterează că depunerea cererii de amânare de către reprezentantul apelanților Beriozchin Ana a fost dictată de imposibilitatea de a fi prezent la ședință de judecată din 12 martie 2020 stabilită pentru examinarea cauzei în ordine de apel, din motivul că prin Dispoziția nr. 10 din 10 martie 2020 a președintelui interimar al Curții de Apel Chișinău, justițiabilii au fost îndemnați în vederea necesității prevenirii răspândirii COVID-19, să examineze posibilitatea de a solicita amânarea examinării cauzelor și transmiterea actelor preponderent în forma electronică (f. d. 210-211).

Astfel, prin faptul că instanța s-a pronunțat asupra fondului apelului fără a examina cererea de amânare, a fost încălcat dreptul la apărare al părții apelante și prin aceasta dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 din Convenție. Chiar în noțiunea de proces echitabil se circumscrie respectarea și aplicarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare. 7 De altfel, în conformitate cu art. 206 alin. (5) Cod de procedură civilă, neprezentarea în ședință de judecată a reprezentantului, sau a unui alt participant la proces nu împiedică examinarea cauzei. La solicitarea întemeiată a participantului la proces, instanța poate amâna o singură dată judecarea cauzei în legătură cu neprezentarea motivată a reprezentantului acestuia.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reiterează că atât în textul procesului-verbal al ședinței de judecată din 12 martie 2020 (f. d. 180-181), cât și în textul deciziei adoptate la examinarea cererii de apel depuse de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, nu se identifică anumite ipoteze ale instanței de apel care ar atesta expunerea instanței asupra cererii de amânare (f. d. 187). Așadar, instanța de apel, prin judecarea cauzei de contencios administrativ în ordine de apel, în lipsa apelanților și reprezentantului acestora, imposibilitatea cărora de a fi prezenți în ședință de judecată a fost confirmată, nu i-au asigurat disponibilitatea în drepturi, ce constă în posibilitatea, în primul rând de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, prin ce s-au încălcat prevederile art. 40 Cod administrativ.

De asemenea, prin examinarea apelului în lipsa apelanților Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda și a reprezentantului acestora, avocatului Beriozchin Ana, care au solicitat o singură dată amânarea examinării apelului, a fost încălcat în mod direct dreptul acestora la un proces echitabil, cât și principiul egalității armelor garantat de art. 6 § 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În favoarea celor expuse, Colegiul notează că articolul 6 al Convenției, interpretat în ansamblu, garantează dreptul participanților de a participa efectiv la proces.

Acest drept face implicit parte din esența conceptului procedurii contradictorii și este dificil de a vedea în această cauză cum ar fi putut să-și exercite aceste drepturi reclamantul fără a fi prezent (Russu c. Moldovei, cererea nr. 7413/05, hotărârea din 13 noiembrie 2008, § 26). Curtea Europeană a Drepturilor Omului reiterează că efectul articolului 6 § 1 din Convenții este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa. Sub aspectul celor relatate se constată că instanță de recurs, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz, fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice legalitatea hotărârii atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Din considerentele arătate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios 8 administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a restitui cauza spre rejudecare în instanța de apel. La rejudecarea cauzei instanță de apel urmează să țină cont de cele menționate și rejudecând cauza, să emită o hotărâre întemeiată și legală.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d), art. 248 alin. (2) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana.

Se casează integral decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea actului administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Maria Ghervas Nina Vascan Ala Cobăneanu Nicolae Craiu 9