3ra-336/19 — contestarea actului administrativ

3ra-336/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosar nr. 3ra-336/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (S. Clima)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N. Simciuc, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

D E C I Z I E

29 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Ambroci Tatiana, Friptuleac Larisa, Boian

Evgheni, Gherța Viorica, Gutium Svetlana, Dragan Andrei, Țurcan Iulian, Macarciuc

Ala, Railean Dionis, Cazacu Cristina, Golban Silvia, Puga Rodica, Latu Vasile, Olaru

Larisa, Plucci Veaceslav, Guseinova Elena, Șpacova Mariana, Crîșmari Larisa,

Căpățînă Maria, Parcevschi Nicolae, Condur Ludmila, Țurcan Valeriu, Bejan Liliana,

Vrabie Vasile, Mladan Olga, Rusu Ion, Golea Rodica, Guzun Marin, Leucă Eugeniu,

Caraman Ana, Luca Victor, Boldurat Maria, Pavlenco Veaceslav, Țurcanu Natalia,

Todorașco Veaceslav, Ghetmanenco Ecaterina, Guțanu Valentina, Chiper Dmitri,

Cojocari Vera și Moscalu Elena, reprezentați de avocatul Danu Alexandru,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Ambroci Tatiana, Friptuleac Larisa, Boian Evgheni, Gherța Viorica, Gutium

Svetlana, Dragan Andrei, Țurcan Iulian, Macarciuc Ala, Railean Dionis, Cazacu

Cristina, Golban Silvia, Puga Rodica, Latu Vasile, Olaru Larisa, Plucci Veaceslav,

Guseinova Elena, Șpacova Mariana, Crîșmari Larisa, Căpățînă Maria, Parcevschi

Nicolae, Condur Ludmila, Țurcan Valeriu, Bejan Liliana, Vrabie Vasile, Mladan

Olga, Rusu Ion, Golea Rodica, Guzun Marin, Leucă Eugeniu, Caraman Ana, Luca

Victor, Boldurat Maria, Pavlenco Veaceslav, Țurcanu Natalia, Todorașco Veaceslav,

Ghetmanenco Ecaterina, Guțanu Valentina, Chiper Dmitri, Cojocari Vera și Moscalu

Elena împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, intervenienți accesorii Centrul de Excelență în Construcții din Republica

Moldova și Primăria municipiului Chișinău cu privire la contestarea actului

administrativ,

împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de avocatul Danu Alexandru și a fost menținută hotărârea

din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

1

c o n s t a t ă:

La 30 martie 2017 Ambroci Tatiana, Friptuleac Larisa, Boian Evgheni, Gherța

Viorica, Gutium Svetlana, Dragan Andrei, Țurcan Iulian, Macarciuc Ala, Railean

Dionis, Cazacu Cristina, Golban Silvia, Puga Rodica, Latu Vasile, Olaru Larisa,

Plucci Veaceslav, Guseinova Elena, Șpacova Mariana, Crîșmari Larisa, Căpățînă

Maria, Parcevschi Nicolae, Condur Ludmila, Țurcan Valeriu, Bejan Liliana, Vrabie

Vasile, Mladan Olga, Rusu Ion, Golea Rodica, Guzun Marin, Leucă Eugeniu,

Caraman Ana, Luca Victor, Boldurat Maria, Pavlenco Veaceslav, Țurcanu Natalia,

Todorașco Veaceslav, Ghetmanenco Ecaterina, Guțanu Valentina, Chiper Dmitri,

Cojocari Vera și Moscalu Elena au depus cerere de chemare în judecată împotriva

Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării,

intervenienți accesorii Centrul de Excelență în Construcții din Republica Moldova și

Primăria municipiului Chișinău cu priviere la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că sunt angajați ai Centrului de

Excelență în Construcții din Republica Moldova și locuiesc în căminul nr. 5 de pe str.

Gheorghe Asachi, 71/5, mun. Chișinău.

Au solicitat Ministerului Educației și Centrului de Excelență în Construcții să

soluționeze și să decidă modificarea statutului din cămin studențesc în bloc locativ a

imobilului din str. Gheorghe Asachi ,71/5, mun. Chișinău pe motiv că în acesta nu

mai locuiesc studenți de 15 ani și este exploatat în realitate ca bloc locativ.

La 07 februarie 2017 au expediat în adresa pârâților o cerere prin care au

solicitat constatarea corespunderii situației juridice cu situația de facto privind

exploatarea imobilului din str. Gheorghe Asachi, 71/5, mun. Chișinău gestionat de

Centrul Excelență în Construcții din Republica Moldova. Totodată, au solicitat

emiterea actului administrativ privind constatarea faptului că bunul imobil din str.

Gheorghe Asachi, 71/5, mun. Chișinău este exploatat ca bloc locativ și a încetat

necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul public; înaintarea către Guvern

spre aprobare a proiectului Hotărârii de Guvern privind transferul (trecerea) bunului

menționat din domeniul public al statului în domeniul privat al statului; aprobarea

Hotărârii de Guvern privind transferul (trecerea) imobilului din str. Gheorghe Asachi,

71/5, mun. Chișinău din domeniul public al statului în domeniul privat al statului;

operarea modificărilor în Anexa nr. 22¹² a Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea

listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea unor bunuri

imobile nr. 351 din 23 martie 2005, prin excluderea poziției nr. 143.

Conform răspunsului nr. 08-593/17 din 10 februarie 2017, Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova i-a informat că adresarea colectivă va fi examinată de către

Ministerul Educației care îi va informa despre rezultatele examinării. Ministerul

Educației a examinat demersul, iar prin răspunsul nr. 10/16-40p din 03 martie 2017 a

respins cererea ca fiind nejustificată și contrară intereselor promovate de acesta.

2

Conform deciziei Comitetului Executiv Chișinău nr.181 din 30 iunie 1969,

căminul nr. 5 al Centrului de Excelență în Construcții, amplasat pe str. Gheorghe

Asachi, 71/5, mun. Chișinău are statut de cămin de tip pat-loc pentru 219 locuri, dar

în realitate este exploatat ca bloc locativ.

De asemenea, s-a menționat că actualmente în căminul amplasat pe str.

Gheorghe Asachi, 71/5, mun. Chișinău locuiesc 61 familii și toți locatarii dispun de

acte în baza cărora au fost cazați. Plata chiriei se realizează nu pentru loc-pat în sumă

fixă, dar pentru fiecare metru pătrat închiriat, plus serviciile comunale conform

tarifelor și modalității de calcul pentru blocurile locative. În ordinele de repartiție sunt

indicate odăi (camere) cu suprafețe care conform documentației de proiect al

căminului nu există. Conform contractelor de locațiune și ordinelor de repartiție odaia

nr. 88 are suprafața de 35,1 m2 , odaia nr. 17 are suprafața de 37,8 m2 , odaia nr. 39

are suprafața de 25,6 m2 , odaia nr. 26 are suprafața de 35,1 m2 , odaia nr. 8 are

suprafața de 33,6 m2 , odaia nr. 79 are suprafața de 37,9 m2 , odaia nr. 4 are suprafața

de 54,1 m2 , odaia nr. 93 are suprafața de 41,7 m2 , odaia nr. 47 are suprafața de 25,1

m2 , odaia nr. 1 are suprafața de 46 m2 , odaia nr. 11 are suprafața de 52,1 m2 , odaia

nr. 50 are suprafața de 41,7 m2 , odaia nr. 7 are suprafața de 38,4 m2 , toate dotate cu

apă, canalizare și energie electrică separată.

Datele indicate mai sus sunt informații din contractele de locațiune și ordinele de

repartiție, care au putere juridică și în baza cărora se încasează plata pentru chirie și

servicii comunale. Deci, căminul studențesc nr. 5 din str. Gheorghe Asachi 71/5 nu

întrunește condițiile de cămin pat-loc oficial din 25 ianuarie 2005, fapt care se

demonstrează prin contractele încheiate cu locatarii, însă de facto din 2001 până în

prezent nu mai locuiește nici un student.

Astfel, prin contractul de locațiune nr. 14 din 25 ianuarie 2005, Colegiul de

Construcții în calitate de locator acordă în folosință locatarului Leuca Eugeniu odaia

nr. 79 cu suprafața totală de 37,9 m2 , în căminul nr. 5 situat pe str. Gheorghe Asachi

71/5, iar conform ordinului de repartiție aceasta este dotată cu comodități.

Prin contractul de locațiune nr. 35 din 22 iunie 2005 Colegiul de Construcții în

calitate de locator acordă în folosință locatarului Guțanu Valea (Valentina) odaia nr.

93, cu suprafața totală de 41,7 m2 , în căminul nr. 5 situat pe str. Gh. Asachi 71/5.

Prin contractul de locațiune nr. 34 din 08 iunie 2005, Colegiul de Construcții în

calitate de locator acordă în folosință locatarului Gherța Viorica odaia nr. 60, cu

suprafața totală de 34,8 m2 , în căminul nr. 5, situat pe str. Gheorghe Asachi 71/5, iar

potrivit ordinului de repartiție aceasta este dotată cu energie electrică și termică.

Mai mult, la data de 19 iulie 2011, Colegiul de Construcții a emis Ordinul nr.

01-17/143 prin care repartizează dnei Bejan Liliana odaia nr. 26, cu suprafața de 35,1

m2 , din căminul nr.5, situat pe str. Gh. Asachi 71/5, iar contabilitatea urmează să

calculeze lunar plata pentru chirie.

Astfel, potrivit actelor emise de Colegiul de Construcții și actelor juridice

încheiate cu locatarii căminului nr. 5 din str. Gheorghe Asachi 71/5 nu se repartizează

3

pat-loc, dar se repartizează odăi, cu suprafețe inexplicabile și cu condiții de tip

apartament (garsonieră) cum ar fi apă, canalizare separată de cele comune.

Necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul public a încetat și Centrul de

Excelență în Construcții nu îl folosește conform destinației din anul 2001. Pe

parcursul a 15 ani atât Centrul de Sănătate Publică, cât și Serviciul Protecției Civile și

Situații Excepționale eliberează Centrului de Excelență în Construcții actele necesare

pentru funcționare. Totodată s-a menționat faptul că, Ministerul Educației a examinat

superficial solicitarea reclamanților privind modificarea statutului căminului nr. 5 din

str. Gheorghe Asachi, 71/5 și nu a întreprins nici o acțiune concretă în vederea

realizării raportului de expertiză prevăzut de art. 146 alin. (4) al Codului educației.

Conform art. 146 alin. (4) Cod educației, transferul (trecerea) bunurilor din domeniul

public al unității administrativ-teritoriale în domeniul privat al unității administrativ-

teritoriale se realizează prin decizii ale consiliului satului (comunei), orașului,

raionului, municipiului, ale Adunării Populare a Găgăuziei, cu acordul prealabil al

Guvernului.

Transferul bunurilor din domeniul public al statului în domeniul privat al

statului se realizează prin hotărâre de Guvern. Adoptarea deciziilor respective este

precedată de realizarea unui raport de expertiză prin care se demonstrează încetarea

necesității de aflare a bunurilor respective în domeniul public. Metodologia de

realizare a raportului de expertiză se aprobă de Guvern. Art. 157 lit. c) al Codului

educației prevede că, Guvernul în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare a

prezentului cod va aduce actele sale normative în concordanță cu prezentul cod și va

asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a acestuia.

Dispoziția art. 146 alin. (4) din cod, prevede că, metodologia de realizare a raportului

de expertiză prin care se demonstrează încetarea necesității de aflare a bunurilor

respective în domeniul public, se aprobă de Guvern.

Au menționat că metodologia de realizare a raportului de expertiză privind

încetarea necesității menținerii în domeniul public a unor bunuri imobile ale

instituțiilor de învățământ încă nu a fost aprobată.

Articolul 16 alin. (2) al Legii nr.64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern

stipulează că, Guvernul organizează controlul asupra executării legilor și altor acte

normative de către ministere și alte autorități administrative centrale, de către

structurile organizaționale din sfera de competență a acestora, precum și de către

autoritățile publice din subordinea sa, care își desfășoară activitatea pe teritoriul

Republicii Moldova. În conformitate cu pct. 34 al Hotărârii Guvernului nr. 34 din 17

ianuarie 2004 despre aprobarea Regulamentului Guvernului Republicii Moldova,

Guvernul organizează controlul asupra executării legilor și altor acte normative de

către ministere, departamente, alte autorități ale administrației publice centrale, de

către organele și instituțiile cu funcții publice din subordine, suspendă hotărârile și

alte decizii ale autorităților administrative din subordinea sa, abrogă ordinele

prefecților, ce nu corespund legislației în vigoare.

4

Din normele indicate mai sus este evident că controlul asupra executării legilor

și altor acte normative de către ministere și alte autorități administrative centrale este

pus pe seama Guvernului. Conform art. 47 alin. (1) al Constituției Republicii

Moldova, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai

decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui, cuprinzând hrana,

îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare. În

circumstanțele indicate mai sus și situației create din motiv că nu s-a aprobat în

termenii stabiliți actele normative prevăzute de Codul educației ce a generat lipsa

cadrului normativ privind aplicarea prevederilor art. 146 alin. (4) al Codului

educației, duce la încălcarea accesului liber și egalitatea în drepturi pentru toți

participanții la procesul de privatizare.

Art. 59 alin. (3) al Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe prevede

că, persoanele care locuiesc în locuințe pasibile de privatizare conform Legii

privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993 dispun de dreptul de

a le privatiza până la 31 mai 2018, cu obligația de a înregistra dreptul de proprietate

în modul stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25

februarie 1998. Tergiversarea demonstrează intenția directă de a încălca termenul

prevăzut de lege privind dreptul de a privatiza locuințele în care sunt cazați

reclamanții.

Astfel, în conformitate cu art. 53 alin. (1) al Constituției Republicii Moldova,

persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită

să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

Conform art. 16 alin. (1) al Legii contenciosului administrative nr. 793 din 10

februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut

de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea

prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept

să sesizeze instanța de contencios administrativ competentă pentru anularea, în tot

sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate.

Prin încheierea din 22 februarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

s-a înlocuit Ministerul Educației în drepturile și obligațiile procesuale de pîrît cu

succesorul în drepturi - Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.

Au solicitat reclamanții declararea ca ilegal refuzul Ministerului Educației și a

Guvernului Republicii Moldova de a emite actele administrative privind transferul

(trecerea) bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău din

domeniul public al statului în domeniul privat al statului; constatarea faptului că

bunul imobil din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău este exploatat ca bloc locativ și

a încetat necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul public; obligarea

Ministerului Educației să emită actul administrativ privind încetarea necesității de

aflare în domeniul public a bunului imobil din Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău;

obligarea Guvernului Republicii Moldova de a emite hotărîrea de transfer (trecere) a

5

bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău din domeniul public

al statului în domeniul privat al statului; obligarea Ministerului Educației de a

transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul locativ din str. Gh. Asachi 71/5

mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea fost respinsă.

Ambroci Tatiana, Friptuleac Larisa, Boian Evgheni, Gherța Viorica, Gutium

Svetlana, Dragan Andrei, Țurcan Iulian, Macarciuc Ala, Railean Dionis, Cazacu

Cristina, Golban Silvia, Puga Rodica, Latu Vasile, Olaru Larisa, Plucci Veaceslav,

Guseinova Elena, Șpacova Mariana, Crîșmari Larisa, Căpățînă Maria, Parcevschi

Nicolae, Condur Ludmila, Țurcan Valeriu, Bejan Liliana, Vrabie Vasile, Mladan

Olga, Rusu Ion, Golea Rodica, Guzun Marin, Leucă Eugeniu, Caraman Ana, Luca

Victor, Boldurat Maria, Pavlenco Veaceslav, Țurcanu Natalia, Todorașco Veaceslav,

Ghetmanenco Ecaterina, Guțanu Valentina, Chiper Dmitri, Cojocari Vera și Moscalu

Elena, reprezentați de avocatul Danu Alexandru, au declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere

acțiunii.

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de avocatul Danu Alexandru și a fost menținută hotărârea din 24

aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 21 ianuarie 2019 Ambroci Tatiana, Friptuleac Larisa, Boian Evgheni, Gherța

Viorica, Gutium Svetlana, Dragan Andrei, Țurcan Iulian, Macarciuc Ala, Railean

Dionis, Cazacu Cristina, Golban Silvia, Puga Rodica, Latu Vasile, Olaru Larisa,

Plucci Veaceslav, Guseinova Elena, Șpacova Mariana, Crîșmari Larisa, Căpățînă

Maria, Parcevschi Nicolae, Condur Ludmila, Țurcan Valeriu, Bejan Liliana, Vrabie

Vasile, Mladan Olga, Rusu Ion, Golea Rodica, Guzun Marin, Leucă Eugeniu,

Caraman Ana, Luca Victor, Boldurat Maria, Pavlenco Veaceslav, Țurcanu Natalia,

Todorașco Veaceslav, Ghetmanenco Ecaterina, Guțanu Valentina, Chiper Dmitri,

Cojocari Vera și Moscalu Elena, reprezentați de avocatul Danu Alexandru, au

declarat recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri

de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat interpretarea eronată a legii, instanțele au

aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată. În opinia recurenților, decizia de a trece

bunul imobil dintr-un domeniu în altul trebuie să o emită gestionarul nemijlocit al

bunului.

După cum rezultă din speță, litigiul a fost soluționat în baza Legii contenciosului

adminstrativ nr. 793-XIV din 10.02.2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul Administrativ al Republicii

Moldova.

6

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administartiv, prezentul cod a

intrat în vigoare la 01 aprilie 2019, iar conform alin. (2) la data intrării în vigoare a

prezentului cod, se abrogă Legea contenciosului adminsiatrtiv nr. 793-XIV din

10.02.2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitatecu art. 247 din Codul administrativ, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, examinînd

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în

acest caz.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a casa integral

decizia instanței de apel și a restitui cauza instanței de apel, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

În conformitate cu art. 239 Cod de procedură civilă, hotărîrea judecătorească

trebuie să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărîrea numai pe

circumstanțele constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de

judecată.

În conformitate cu art. 240 al. (3) CPC, instanța judecătorească adoptă hotărîrea

în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

În conformitate cu art. 241 al. al. (1,4,5,6) CPC, hotărârea judecătorească constă

din parte introductivă, parte descriptivă, motivare și dispozitiv. În partea descriptivă

se indică succint pretențiile reclamantului, obiecțiile pârâtului și explicațiile celorlalți

participanți la proces. În motivare se indică: circumstanțele pricinii, constatate de

instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la aceste circumstanțe,

argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe, legile de care s-a călăuzit

7

instanța. Dispozitivul cuprinde concluzia instanței judecătorești privind admiterea

sau respingerea integrală sau parțială a acțiunii, repartizarea cheltuielilor de judecată,

calea și termenul de atac al hotărârii.

În motivarea hotărârii instanța trebuie să indice care circumstanțe de fapt și

care raporturi de drept se consideră constatate de judecată sau invers și din ce motiv

s-a ajuns la o astfel de concluzie.

Din esența normelor de drept citate rezultă că hotărârea trebuie să fie certă,

completă, corectă, clară, consecutivă, convingătoare și concretă. Circumstanțele și

probele constatate în cauză urmează să fie expuse într-o strictă consecutivitate logică.

De asemenea, concluziile instanței expuse în partea motivată a hotărârii trebuie să

coincidă cu concluziile dispozitivului hotărârii judecătorești.

În dispozitiv se va indica decizia instanței cu privire la toate capetele de cerere:

se va stabili dacă acțiunea a fost admisă sau respinsă. În caz de întrunire a mai multor

cerințe ori de primire a acțiunii reconvenționale, în dispozitiv se va indica ce a hotărît

instanța de judecată referitor la fiecare cerință.

Din materialele dosarului rezultă că reclamanții au solicitat declararea ilegalității

refuzului Ministerului Educației și a Guvernului Republicii Moldova de a emite

actele administrative privind transferul (trecerea) bunului imobil (cămin) din str. Gh.

Asachi 71/5 mun. Chișinău din domeniul public al statului în domeniul privat al

statului; constatarea faptului că bunul imobil din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău

este exploatat ca bloc locativ și a încetat necesitatea de aflare a bunului respectiv în

domeniul public; obligarea Ministerului Educației să emită actul administrativ privind

încetarea necesității de aflare în domeniul public a bunului imobil din Gh. Asachi

71/5 mun. Chișinău; obligarea Guvernului Republicii Moldova de a emite hotărîrea

de transfer (trecere) a bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău

din domeniul public al statului în domeniul privat al statului; obligarea Ministerului

Educației de a transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul locativ din str. Gh.

Asachi 71/5 mun. Chișinău.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea cu privire la contestarea actului administartiv a fost respinsă.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din 21 noiembrie 2018, a respins apelul

declarat de avocatul Danu Alexandru și a menținut hotărârea din 24 aprilie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cu privire la constatarea faptului, obligarea

emiterii actului administrativ de modificare a bunului imobil și obligarea Ministerului

Educației de a transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul locativ din str. Gh.

Asachi 71/5 mun. Chișinău.

Instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată concluzia instanței de fond privind

respingerea capătului de cerere privind obligarea Ministerului Educației de a

transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul locativ din str. Gheorghe Asachi

71/5, mun. Chișinău, or, în conformitate cu pct. 9-10 sub-pct.(1) lit.b) al

Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor proprietate publică,

8

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie 2015, se specifică expres

că, drept temei pentru transmiterea bunurilor proprietate publică constituie decizia de

transmitere, adoptată de organul împuternicit, în conformitate cu legislația și

prevederile punctului 10 din prezentul Regulament, iar decizia de transmitere a

bunurilor proprietate publică se adoptă de Guvern – în cazul: transmiterii bunurilor

din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităților administrativ-

teritoriale.

La caz, dat fiind faptul că gestionarul imobilului - Centrul de Excelență în

Construcții nu a solicitat organelor competente schimbarea statutului căminului, iar la

materialele cauzei nu a fost prezentat vreun acord al Primăriei mun. Chișinău de

primire la balanță a bunului imobil din litigiu, Colegiul civil a considerat că

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării nici nu deține competență asupra

dispunerii transmiterii bunului din litigiu la balanța Primăriei mun. Chișinău.

Instanța de apel a remarcat că în caz dacă s-ar admite schimbarea statutului

căminului dat, gestionarul imobilului Centrul de Excelență în Construcții riscă de a

nu-și putea asigura personalul/studenții cu spațiu de locuit, și totodată, proprietății

statului i s-ar putea aduce atingere, prin afectarea destinației și scopului pentru care

de fapt a fost construit căminul nr. 5, fapt inacceptabil.

În context, instanța de apel a considerat declarative argumentele apelanților

privind constatarea faptului că bunul imobil din str. Gheorghe Asachi 71/5 mun.

Chișinău este exploatat ca bloc locativ, încetându-se necesitatea de aflare a bunului în

domeniul public și ca consecință, neîntemeiate pretențiile privind obligarea

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării de a emite actul administrativ privind

încetarea aflării bunului dat în domeniul public, cu invocarea în acest sens a

prevederilor art. 146 alin.(4) Codul educației, cu precedarea de realizare a unui raport

de expertiză prin care s-ar demonstra încetarea necesității de aflare a bunurilor

respective în domeniul public.

Or, precum relatează art. 146 alin.(4) din Codul educației, transferul (trecerea)

bunurilor din domeniul public al unității administrativ-teritoriale în domeniul privat

al unității administrativ-teritoriale se realizează prin decizii ale consiliului satului

(comunei), orașului, raionului, municipiului, ale Adunării Populare a Găgăuziei, cu

acordul prealabil al Guvernului. Transferul bunurilor din domeniul public al statului

în domeniul privat al statului se realizează prin hotărîre de Guvern. Adoptarea

deciziilor respective este precedată de realizarea unui raport de expertiză prin care se

demonstrează încetarea necesității de aflare a bunurilor respective în domeniul public.

Metodologia de realizare a raportului de expertiză se aprobă de Guvern. Respectiv,

procedura de transfer al bunurilor din domeniul public al statului în cel privat, ține de

competența exclusivă a Guvernului Republicii Moldova.

Cu referire la solicitarea apelanților privind obligarea Ministerului Educației de

a transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău a bunului imobil din str. Gheorghe

Asachi 71/5 din mun. Chișinău, instanța de apel a reiterat că prin prisma pct. 10

9

sub.(1) lit. b) al Regulamentului cu privire la modul de transmitere a bunurilor

proprietate publică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 901 din 31 decembrie

2015, actul de transmitere a unui bun de la balanța unei autorități publice la balanța

alteia, necesită acordul ambelor autorități.

Instanța de recurs constată că contrar prevederilor art. 240 alin (6) Cod de

procedură civilă, dispozitivul deciziei instanței de apel nu cuprinde toate pretențiile

din acțiune și motivele de drept și de fapt care au format convingerea instanței în

adoptarea soluției.

În acest sens se menționează că reclamanții au solicitat:

Moldova de a emite actele administrative privind transferul (trecerea) bunului imobil

(cămin) din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău din domeniul public al statului în

domeniul privat al statului;

exploatat ca bloc locativ și a încetat necesitatea de aflare a bunului respectiv în

domeniul public;

necesității de aflare în domeniul public a bunului imobil din Gh. Asachi 71/5 mun.

Chișinău;

a bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău din domeniul public

al statului în domeniul privat al statului;

blocul locativ din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău.

Motivarea instanței de apel a fost făcută în concret asupra fiecărei dintre

pretențiile (2. constatarea faptului că bunul imobil din str. Gh. Asachi 71/5 mun.

Chișinău este exploatat ca bloc locativ și a încetat necesitatea de aflare a bunului

respectiv în domeniul public; 3. obligarea Ministerului Educației să emită actul

administrativ privind încetarea necesității de aflare în domeniul public a bunului

imobil din Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău; 4. obligarea Guvernului Republicii

Moldova de a emite hotărîrea de transfer (trecere) a bunului imobil (cămin) din str.

Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău din domeniul public al statului în domeniul privat al

statului; 5. obligarea Ministerului Educației de a transmite la balanța Primăriei mun.

Chișinău blocul locativ din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău), justificarea soluțieiei

conținând analiza și argumentele instanței.

Astfel, instanța de recurs observă că motivarea instanței de apel nu este în

strictă concordanță cu soluția și măsurile luate de instanță prin dispozitiv.

Dispozitivul deciziei instanței de apel nu cuprinde soluții privitoare la toate

capetele de cerere pe care s-a expus instanța de apel. Or, aceastea trebuie să fie

redactate clar precis și necondiționat.

10

Absența concordanței între dispozitiv și motivare echivalează cu o nemotivare a

soluției. Iar nemotivarea unei hotărîri judecătorești încalcă dreptul părților la un

proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Totdată, instanța de recurs constată că contrar prevederilor art. 240 al. (3) Cod

de procedură civilă, instanța de apel în motivarea deciziei nu s-a expus asupra tuturor

pretențiilor înaintate în cererea de chemare în judecată. A fost ignorată pretenția

privind declararea ilegalității refuzului Ministerului Educației și a Guvernului

Republicii Moldova de a emite actele administrative privind transferul (trecerea)

bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi 71/5 mun. Chișinău din domeniul public

al statului în domeniul privat al statului.

Prin urmare, hotărârea atacată cu recurs este una incompletă, iar nemotivarea

unei hotărâri judecătorești încalcă dreptul părților la un proces echitabil, garantat de

art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa a reiterat că

efectul art. 6 este, printre altele, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a petrece o

examinare adecvată a pozițiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia evaluarea

sau dacă ele sunt relevante pentru decizia sa (cazul Buzescu v. Romania, nr.

61302/00 din 24 mai 2005).

Funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite.

Mai mult ca atît, o hotărîre motivată oferă părții posibilitatea să o conteste, precum și

posibilitatea de a revedea decizia de către instanța de recurs. Doar prin adoptarea unei

decizii motivate poate avea loc un control public a administrării justiției (cazul

Suominen v. Finlanda, nr. 37801/97 din 01 iulie 2003 ).

Motivele în cauză servesc temei incontestabil de casare a deciziei contestate cu

restituirea cauzei la rejudecare.

Din considerentele menționate și avînd în vedere faptul că în baza limitelor

stabilite de lege ale examinării recursului, instanța de recurs nu poate adopta o soluție

finală în acest caz, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a casa integral decizia instanței de

apel și de a restitui cauza instanței de apel.

În conformitate cu art. 248 alin .(1) lit. d) Cod administrativ, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se casează integral decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Ambroci Tatiana, Friptuleac Larisa, Boian Evgheni, Gherța Viorica, Gutium

Svetlana, Dragan Andrei, Țurcan Iulian, Macarciuc Ala, Railean Dionis, Cazacu

11

Cristina, Golban Silvia, Puga Rodica, Latu Vasile, Olaru Larisa, Plucci Veaceslav,

Guseinova Elena, Șpacova Mariana, Crîșmari Larisa, Căpățînă Maria, Parcevschi

Nicolae, Condur Ludmila, Țurcan Valeriu, Bejan Liliana, Vrabie Vasile, Mladan

Olga, Rusu Ion, Golea Rodica, Guzun Marin, Leucă Eugeniu, Caraman Ana, Luca

Victor, Boldurat Maria, Pavlenco Veaceslav, Țurcanu Natalia, Todorașco Veaceslav,

Ghetmanenco Ecaterina, Guțanu Valentina, Chiper Dmitri, Cojocari Vera și Moscalu

Elena împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, intervenienți accesorii Centrul de Excelență în Construcții din Republica

Moldova și Primăria municipiului Chișinău cu privire la cu privire la contestarea

actului administrativ, cu restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

12