3ra-503/20 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-503/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-503/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – S. Clima

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu

ÎNCHEIERE

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Ambroci, Larisa

Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian

Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica

Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana

Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur,

Valeriu Țurcan, Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica

Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă, Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat,

Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu, Veaceslav Todorașco, Ecaterina

Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper, Vera Cojocari și Elena Moscalu,

reprezentați de avocatul Alexandru Danu,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica Gherța, Svetlana

Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis Railean, Cristina

Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci,

Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae

Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga

Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă, Ana Caraman,

Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu, Veaceslav

Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper, Vera

Cojocari și Elena Moscalu împotriva Guvernului Republicii Moldova, Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării, intervenienți accesorii Centrul de Excelență în

Construcții din Republica Moldova și Primăria municipiului Chișinău cu privire la

contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni

Boian, Viorica Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala

Macarciuc, Dionis Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile

Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa

Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan,

1

Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun,

Eugeniu Leucă, Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco,

Natalia Țurcanu, Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu,

Dmitri Chiper, Vera Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru

Danu și s-a menținut hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

constată:

La 30 martie 2017 Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica

Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis

Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru,

Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria

Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan,

Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă,

Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu,

Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper,

Vera Cojocari și Elena Moscalu au depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva Guvernului Republicii Moldova,

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenienți accesorii Centrul de

Excelență în Construcții din Republica Moldova și Primăria municipiului Chișinău,

prin care au solicitat declararea ca ilegal refuzul Ministerului Educației și a

Guvernului Republicii Moldova de a emite actele administrative privind transferul

(trecerea) bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău din

domeniul public al statului în domeniul privat al statului; constatarea faptului că

bunul imobil din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău este exploatat ca bloc

locativ și a încetat necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul public;

obligarea Ministerului Educației să emită actul administrativ privind încetarea

necesității de aflare în domeniul public a bunului imobil din Gh. Asachi, nr. 71/5,

mun. Chișinău; obligarea Guvernului Republicii Moldova de a emite hotărârea de

transfer (trecere) a bunului imobil (cămin) din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun.

Chișinău din domeniul public al statului în domeniul privat al statului; obligarea

Ministerului Educației de a transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul

locativ din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că sunt angajați ai Centrului de

Excelență în Construcții din Republica Moldova și locuiesc în căminul nr. 5 de pe

str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău.

Au solicitat Ministerului Educației și Centrului de Excelență în Construcții să

soluționeze și să decidă modificarea statutului din cămin studențesc în bloc locativ

a imobilului din str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău pe motiv că în acesta

nu mai locuiesc studenți de 15 ani și este exploatat în realitate ca bloc locativ.

La 07 februarie 2017 au expediat în adresa pârâților o cerere, prin care au

solicitat constatarea corespunderii situației juridice cu situația de facto privind

exploatarea imobilului din str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău gestionat

de Centrul Excelență în Construcții din Republica Moldova. Totodată, au solicitat

emiterea actului administrativ privind constatarea faptului că bunul imobil din str.

Gheorghe Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău este exploatat ca bloc locativ și a încetat

necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul public; înaintarea către Guvern

2

spre aprobare a proiectului Hotărârii de Guvern privind transferul (trecerea) bunului

menționat din domeniul public al statului în domeniul privat al statului; aprobarea

Hotărârii de Guvern privind transferul (trecerea) imobilului din str. Gheorghe

Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău din domeniul public al statului în domeniul privat

al statului; operarea modificărilor în Anexa nr. 22¹² a Hotărârii de Guvern cu privire

la aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea

unor bunuri imobile nr. 351 din 23 martie 2005, prin excluderea poziției nr. 143.

Conform răspunsului nr. 08-593/17 din 10 februarie 2017, Cancelaria de Stat a

Republicii Moldova i-a informat că adresarea colectivă va fi examinată de către

Ministerul Educației care îi va informa despre rezultatele examinării. Ministerul

Educației a examinat demersul, iar prin răspunsul nr. 10/16-40p din 03 martie 2017

a respins cererea ca fiind nejustificată și contrară intereselor promovate de acesta.

Conform deciziei Comitetului Executiv Chișinău nr. 181 din 30 iunie 1969,

căminul nr. 5 al Centrului de Excelență în Construcții, amplasat în mun. Chișinău,

str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, are statut de cămin de tip pat-loc pentru 219 locuri,

dar în realitate este exploatat ca bloc locativ.

Reclamanții au menționat că actualmente în căminul amplasat în mun.

Chișinău, str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, locuiesc 61 familii și toți locatarii dispun

de acte în baza cărora au fost cazați. Plata chiriei se realizează nu pentru loc-pat în

sumă fixă, dar pentru fiecare metru pătrat închiriat, plus serviciile comunale conform

tarifelor și modalității de calcul pentru blocurile locative. În ordinele de repartiție

sunt indicate odăi (camere) cu suprafețe, care conform documentației de proiect al

căminului nu există. Conform contractelor de locațiune și ordinelor de repartiție

odaia nr. 88 are suprafața de 35,1 m.p., odaia nr. 17 are suprafața de 37,8 m.p., odaia

nr. 39 are suprafața de 25,6 m.p., odaia nr. 26 are suprafața de 35,1 m.p. , odaia nr.

8 are suprafața de 33,6 m.p., odaia nr. 79 are suprafața de 37,9 m.p., odaia nr. 4 are

suprafața de 54,1 m.p., odaia nr. 93 are suprafața de 41,7 m.p., odaia nr. 47 are

suprafața de 25,1 m.p., odaia nr. 1 are suprafața de 46 m.p. , odaia nr. 11 are suprafața

de 52,1 m.p., odaia nr. 50 are suprafața de 41,7 m.p., odaia nr. 7 are suprafața de

38,4 m.p., toate dotate cu apă, canalizare și energie electrică separată.

Datele indicate mai sus sunt informații din contractele de locațiune și ordinele

de repartiție care au putere juridică și în baza cărora se încasează plata pentru chirie

și servicii comunale. Deci, căminul studențesc nr. 5 din str. Gheorghe Asachi, nr.

71/5 nu întrunește condițiile de cămin pat-loc oficial din 25 ianuarie 2005, fapt care

se demonstrează prin contractele încheiate cu locatarii, însă de facto din 2001 până

în prezent nu mai locuiește nici un student.

Astfel, prin contractul de locațiune nr. 14 din 25 ianuarie 2005, Colegiul de

Construcții în calitate de locator acordă în folosință locatarului Eugeniu Leuca odaia

nr. 79 cu suprafața totală de 37,9 m.p., în căminul nr. 5 situat pe str. Gheorghe

Asachi, nr. 71/5, iar conform ordinului de repartiție aceasta este dotată cu comodități.

Prin contractul de locațiune nr. 35 din 22 iunie 2005 Colegiul de Construcții în

calitate de locator acordă în folosință locatarului Valea (Valentina) Guțanu odaia nr.

93, cu suprafața totală de 41,7 m.p., în căminul nr. 5 situat pe str. Gh. Asachi, nr.

71/5.

Prin contractul de locațiune nr. 34 din 08 iunie 2005, Colegiul de Construcții

în calitate de locator acordă în folosință locatarului Viorica Gherța odaia nr. 60, cu

suprafața totală de 34,8 m.p., în căminul nr. 5, situat pe str. Gheorghe Asachi, nr.

3

71/5, iar potrivit ordinului de repartiție aceasta este dotată cu energie electrică și

termică.

Mai mult, la data de 19 iulie 2011, Colegiul de Construcții a emis Ordinul nr.

01-17/143, prin care a repartizat Lilianei Bejan odaia nr. 26, cu suprafața de 35,1

m.p., din căminul nr. 5, situat pe str. Gh. Asachi, nr. 71/5, iar contabilitatea urmează

să calculeze lunar plata pentru chirie.

Astfel, potrivit actelor emise de Colegiul de Construcții și actelor juridice

încheiate cu locatarii căminului nr. 5 din str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, mun.

Chișinău nu se repartizează pat-loc, dar se repartizează odăi, cu suprafețe

inexplicabile și cu condiții de tip apartament (garsonieră) cum ar fi apă, canalizare

separată de cele comune. Necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul

public a încetat și Centrul de Excelență în Construcții nu îl folosește conform

destinației din anul 2001. Pe parcursul a 15 ani atât Centrul de Sănătate Publică, cât

și Serviciul Protecției Civile și Situații Excepționale eliberează Centrului de

Excelență în Construcții actele necesare pentru funcționare. Totodată, s-a menționat

faptul că Ministerul Educației a examinat superficial solicitarea reclamanților

privind modificarea statutului căminului nr. 5 din str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5 și

nu a întreprins nici o acțiune concretă în vederea realizării raportului de expertiză

prevăzut de art. 146 alin. (4) al Codului educației. Conform art. 146 alin. (4) Codul

educației, transferul (trecerea) bunurilor din domeniul public al unității

administrativ-teritoriale în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale se

realizează prin decizii ale consiliului satului (comunei), orașului, raionului,

municipiului, ale Adunării Populare a Găgăuziei, cu acordul prealabil al Guvernului.

Transferul bunurilor din domeniul public al statului în domeniul privat al

statului se realizează prin hotărâre de Guvern. Adoptarea deciziilor respective este

precedată de realizarea unui raport de expertiză, prin care se demonstrează încetarea

necesității de aflare a bunurilor respective în domeniul public. Metodologia de

realizare a raportului de expertiză se aprobă de Guvern. Art. 157 lit. c) al Codului

educației prevede că Guvernul în termen de 24 de luni de la data intrării în vigoare

a prezentului cod va aduce actele sale normative în concordanță cu prezentul cod și

va asigura elaborarea actelor normative necesare pentru punerea în aplicare a

acestuia. Dispoziția art. 146 alin. (4) din Codul educației prevede că metodologia de

realizare a raportului de expertiză, prin care se demonstrează încetarea necesității de

aflare a bunurilor respective în domeniul public, se aprobă de Guvern.

Metodologia de realizare a raportului de expertiză privind încetarea necesității

menținerii în domeniul public a unor bunuri imobile ale instituțiilor de învățământ

încă nu a fost aprobată.

Articolul 16 alin. (2) al Legii nr. 64 din 31 mai 1990 cu privire la Guvern

stipulează că Guvernul organizează controlul asupra executării legilor și altor acte

normative de către ministere și alte autorități administrative centrale, de către

structurile organizaționale din sfera de competență a acestora, precum și de către

autoritățile publice din subordinea sa, care își desfășoară activitatea pe teritoriul

Republicii Moldova. În conformitate cu pct. 34 al Hotărârii Guvernului nr. 34 din

17 ianuarie 2004 despre aprobarea Regulamentului Guvernului Republicii Moldova,

Guvernul organizează controlul asupra executării legilor și altor acte normative de

către ministere, departamente, alte autorități ale administrației publice centrale, de

către organele și instituțiile cu funcții publice din subordine, suspendă hotărârile și

4

alte decizii ale autorităților administrative din subordinea sa, abrogă ordinele

prefecților, ce nu corespund legislației în vigoare.

Din normele indicate mai sus este evident că controlul asupra executării legilor

și altor acte normative de către ministere și alte autorități administrative centrale este

pus pe seama Guvernului. Conform art. 47 alin. (1) al Constituției Republicii

Moldova, statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai

decent, care să-i asigure sănătatea și bunăstarea lui și familiei lui, cuprinzând hrana,

îmbrăcămintea, locuința, îngrijirea medicală, precum și serviciile sociale necesare.

În circumstanțele indicate mai sus și situației create din motiv că nu s-a aprobat în

termenii stabiliți actele normative prevăzute de Codul educației ce a generat lipsa

cadrului normativ privind aplicarea prevederilor art. 146 alin. (4) al Codului

educației, duce la încălcarea accesului liber și egalitatea în drepturi pentru toți

participanții la procesul de privatizare.

Articolul 59 alin. (3) al Legii nr. 75 din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe

prevede că persoanele care locuiesc în locuințe pasibile de privatizare conform Legii

privatizării fondului de locuințe nr. 1324-XII din 10 martie 1993 dispun de dreptul

de a le privatiza până la 31 mai 2018, cu obligația de a înregistra dreptul de

proprietate în modul stabilit prin Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII

din 25 februarie 1998. Tergiversarea demonstrează intenția directă de a încălca

termenul prevăzut de lege privind dreptul de a privatiza locuințele în care sunt cazați

reclamanții.

Astfel, în conformitate cu art. 53 alin. (1) al Constituției Republicii Moldova

persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită

să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

Prin hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac,

Evgheni Boian, Viorica Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan,

Ala Macarciuc, Dionis Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile

Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa

Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan,

Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun,

Eugeniu Leucă, Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco,

Natalia Țurcanu, Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu,

Dmitri Chiper, Vera Cojocari și Elena Moscalu împotriva Guvernului Republicii

Moldova, Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, intervenienți accesorii

Centrul de Excelență în Construcții din Republica Moldova și Primăria municipiului

Chișinău cu privire la constatarea faptului, obligarea emiterii actului administrativ

de modificare a statutului a bunului imobil și obligarea Ministerului Educației de a

transmite la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul locativ din str. Gh. Asachi, nr.

71/5, mun. Chișinău, a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 194, 201-212, vol. II)

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la data de la 27 aprilie 2018

Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica Gherța, Svetlana

Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis Railean, Cristina

Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci,

Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae

Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga

5

Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă, Ana Caraman,

Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu, Veaceslav

Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper, Vera

Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru Danu, au contestat

hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 199-200,

219-226, vol. II)

Prin decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel înaintată de către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni

Boian, Viorica Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala

Macarciuc, Dionis Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile

Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa

Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan,

Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun,

Eugeniu Leucă, Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco,

Natalia Țurcanu, Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu,

Dmitri Chiper, Vera Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru

Danu, fiind menținută hotărârea din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani. (f.d. 11-12, 13-27, vol. III)

Prin decizia din 29 mai 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a admis cererea de

recurs înaintată de către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica

Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis

Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru,

Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria

Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan,

Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă,

Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu,

Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper,

Vera Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru Danu, fiind

casată decizia din 21 noiembrie 2018 a Curții de apel Chișinău, cu restituirea cauzei

la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. (f.d. 63-74, vol. III)

Prin decizia din 30 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica

Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis

Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru,

Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria

Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan,

Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă,

Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu,

Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper,

Vera Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru Danu,

împotriva hotărârii din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d.

166-167, 168-181, vol. III)

Instanțele de judecată în motivarea soluției au reținut că prin decizia

Comitetului Executiv Chișinău nr. 181 din 30 iunie 1969, căminul nr. 5 situat in

mun. Chișinău str. Gheorghe Asachi, nr. 71 (fosta șos. Costiujeni), are statut de

cămin de tip pat-loc pentru 219 locuri și a fost construit pentru Tehnicumul de

Construcții din Chișinău (în prezent Centrul de Excelență în Construcții).

6

Conform Hotărârii Guvernului nr. 351 din 23 martie 2005 cu privire la

aprobarea listelor bunurilor imobile proprietate publică a statului și la transmiterea

unor bunuri imobile, la anexa nr. 2212 - căminul studențesc nr. 5 de tip pat-loc din

mun. Chișinău, str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5 este inclus în Lista bunurilor imobile

proprietate a statului, aflate în administrarea Ministerului Educației și gestionat de

Centrul de Excelență în Construcții.

Prin prisma art. 10 alin. (3), art. 6 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 121 din 04 mai

2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății raportat la pretențiile înaintate

de către reclamanți, se determină că, proprietarul, la caz Guvernul, cât și gestionarul

bunului imobil nu pot fi obligați la cedarea bunului proprietate de stat, în virtutea

faptului că numai proprietarul dispune exclusiv de dreptul de posesiune, folosință și

de dispoziție asupra bunului.

Se atestă că adoptarea deciziei de transferare a unui bun din domeniul public al

statului în domeniul privat constituie o chestiune ce ține de competența Guvernului

și nu ține de obligația acestuia, or, transferul bunurilor din domeniul public al statului

în domeniul privat al statului poate fi realizat doar în cazul în care Guvernul ar decide

asupra acestuia fapt, și nu constituie o obligație a acestuia de a dispune realizarea

acțiunilor la cererea unei persoane fizice sau juridice față de un bun, care face parte

din bun al domeniul public al statului.

Instanța de apel a mai indică că soluționarea chestiunii ce ține de transmiterea

unui bun din domeniul public în domeniul privat al statutului ține de oportunitatea

actului administrativ, astfel că potrivit art. 26 alin. (2) al Legii contenciosului

administrativ, instanța de contencios administrativ nu este competentă să se pronunțe

asupra oportunității actului administrativ și a operațiunilor administrative, care au

stat la baza emiterii acestuia. Respectiv, instanța nu poate să pună în examinare

oportunitatea emiterii unui act administrativ, în condițiile în care dreptul de a decide

soarta bunului care constituie proprietate de stat aparține exclusiv Statului -

Guvernului Republicii Moldova.

Cu referire la pretențiile ce țin de constatarea faptului, precum că bunul imobil

din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău este exploatat ca bloc locativ și a încetat

necesitatea de aflare a bunului respectiv în domeniul public, obligarea Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării să emită actul administrativ în acest sens, obligarea

Ministerului Educației să transmită la balanța Primăriei mun. Chișinău blocul locativ

din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău, instanțele au reținut că Ministerul

Educației poate fi inițiatorul transmiterii unui bun, însă nu deține competențe în a

decide transmiterea bunului la balanța autorității publice locale, iar poziția

Guvernului, care exercită, din numele Parlamentului, funcțiile de proprietar al

patrimoniului statului, la acest capitol este una expresă din care rezultă că Guvernul

refuză în transmiterea bunului din str. Gh. Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău,

considerând că acest bun prin natura sa este de uz și interes public.

Cât privește solicitarea reclamanților privind constatarea faptului că bunul

imobil din str. Gheorghe Asachi, nr. 71/5, mun. Chișinău este exploatat ca bloc

locativ, încetându-se necesitatea de aflare a bunului în domeniul public, instanțele

menționează că prin prisma art. 146 alin. (4) Codul educației procedura de transfer

al bunurilor din domeniul public al statului în cel privat ține de competența exclusivă

a Guvernului Republicii Moldova și în caz de adoptare a unei decizii în acest sens,

este caracterizată prin exprimarea a intenției de către gestionarul bunului, urmată de

7

procedura de adoptare a hotărârii de realizarea unui raport de expertiză aprobat de

Guvern, prin care s-ar demonstra încetarea necesității de aflare a bunurilor în

domeniul public.

Totodată s-a evidențiat că prin realizarea intervențiilor neautorizate nu se poate

decide asupra faptului necesității transmiterii căminului din str. Gh. Asachi, nr. 71/5,

mun. Chișinău în proprietatea privată a statului, și ulterior la balanța Primăriei

Chișinău, necesității aflării bunului în domeniul public, precum și nu poate justifica

stabilirea că acesta este exploatat ca bloc locativ și necesitatea utilizării acestuia ca

cămin nu mai este una actuală.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel și a hotărârii instanței de fond la

24 decembrie 2019 Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica

Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis

Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru,

Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria

Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan,

Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă,

Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu,

Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper,

Vera Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru Danu, au depus

recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 30 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 24 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. (f.d. 189-196,

vol. III)

În motivarea recursului reprezentantul recurenților a invocat că instanța de apel

în mod absolut eronat și nemotivat a ajuns la concluzia de respingere a apelului,

încălcând în mod direct și inadmisibil dreptul la un proces echitabil.

Consideră că instanța de judecată a aplicat, la caz, o lege care nu trebuia să fie

aplicată, fapt ce reprezintă un temei de casare a hotărârilor instanței ierarhic

inferioare.

Menționează că argumentarea deciziei instanței de apel se bazează pe acte

juridice, care interzic excluderea căminelor din domeniul public al statului, însă în

motivare nu se regăsește nici un argument referitor la practica judiciară în acest

domeniu și esența litigiului dat.

La 24 martie 2020 Ministerul Educației, Curturii și Cercetării a depus referință,

prin care a solicitat respingerea ca fiind neîntemeiat recursul declarat de către

recurenți, reprezentați de către avocatul Alexandru Danu. (f.d. 9-19, vol. IV)

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor

expuse în recurs și a referinței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a

fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257

alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

8

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului

administrativ, se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de

recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245,

alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de

30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen

mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul

împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 30 octombrie 2019.

Din materialele dosarului rezultă că instanța de apel a expediat în adresa

participanților la proces copia deciziei motivate, care la 04 decembrie 2019 a fost

recepționată de către avocatul Alexandru Danu. (f.d. 183, vol. III)

Avocatul Alexandru Danu, care a acționat în interesele recurenților, în

conformitate cu prevederile art. 245 alin. (1) din Codul administrativ a depus la

instanța de apel, la 24 decembrie 2019, cererea de recurs. (f.d. 189-196, vol. III)

Astfel, instanța de recurs consideră că avocatul Alexandru Danu s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de lege.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către Tatiana Ambroci, Larisa

Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian

Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica

Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana

Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur,

Valeriu Țurcan, Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica

Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă, Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat,

Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu, Veaceslav Todorașco, Ecaterina

Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper, Vera Cojocari și Elena Moscalu,

reprezentați de avocatul Alexandru Danu, în raport cu materialele cauzei de

contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că recurenții au indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanța de

apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi

9

reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea

probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres

stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să

fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către recurenți, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurenți nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă recurenții, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian, Viorica Gherța, Svetlana

10

Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc, Dionis Railean, Cristina

Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa Olaru, Veaceslav Plucci,

Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari, Maria Căpățînă, Nicolae

Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana Bejan, Vasile Vrabie, Olga

Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu Leucă, Ana Caraman,

Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia Țurcanu, Veaceslav

Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri Chiper, Vera

Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru Danu, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Tatiana Ambroci, Larisa Friptuleac, Evgheni Boian,

Viorica Gherța, Svetlana Gutium, Andrei Dragan, Iulian Țurcan, Ala Macarciuc,

Dionis Railean, Cristina Cazacu, Silvia Golban, Rodica Puga, Vasile Latu, Larisa

Olaru, Veaceslav Plucci, Elena Guseinova, Mariana Șpacova, Larisa Crîșmari,

Maria Căpățînă, Nicolae Parcevschi, Ludmila Condur, Valeriu Țurcan, Liliana

Bejan, Vasile Vrabie, Olga Mladan, Ion Rusu, Rodica Golea, Marin Guzun, Eugeniu

Leucă, Ana Caraman, Victor Luca, Maria Boldurat, Veaceslav Pavlenco, Natalia

Țurcanu, Veaceslav Todorașco, Ecaterina Ghetmanenco, Valentina Guțanu, Dmitri

Chiper, Vera Cojocari și Elena Moscalu, reprezentați de avocatul Alexandru Danu,

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

11