3ra-339/21 — anularea ordinului, anularea facturilor pentru serviciile comunale

3ra-339/21 — anularea ordinului, anularea facturilor pentru serviciile comunale (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-339/2021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (M. Guzun, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Boico

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor,

Vartic Aurelia, Banaru Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de

avocatul Beriozchin Ana,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată

de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Gorbatiuc Arianda, Vartic Aurelia, Banaru Iurie,

Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina și Codreanu Mihaela

împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță Ministerul Educației,

Culturii și Cercetării al Republicii Moldova, privind anularea ordinului, anularea

facturilor pentru serviciile comunale,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 ianuarie 2019, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu

Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 05 noiembrie 2018, au primit facturile

pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018, care la rubrica „chiria pentru un

metru pătrat” conțineau o nouă taxă pentru chiria spațiului locativ în mărime de 54 lei

pentru un metru pătrat din căminele nr. 10 și nr. 12 din str. xxxx, mun. xxxx, aflate în

gestiunea Universității Tehnice a Moldovei.

În contextul dat, au menționat că la aceiași dată le-a fost adus la cunoștință ordinul

nr. 557-r din 14 septembrie 2018 cu privire la cuantumul taxei pentru cazare în cămin,

conform căruia a fost stabilită taxa pentru cazare începând cu 01 septembrie 2018

pentru spațiile ocupate în căminele Universității Tehnice a Moldovei de angajații

universității și de alte categorii de personal din domeniul educației.

1

Urmare a celor relatate, au indicat că prin cererea prealabilă din 28 noiembrie

2018, și-au exprimat dezacordul cu ordinul Universității Tehnice a Moldovei cu nr.

557-r din 14 septembrie 2018, solicitând anularea acestuia ca fiind adoptat cu încălcarea

competenței, excluderea din factura pentru luna septembrie 2018 a taxei pentru chirie

calculate, reieșind din prețul pentru un metru pătrat de 54 lei, totodată solicitând și

eliberarea ordinului contestat, certificat în mod stabilit de lege pentru a fi prezentat în

instanța de judecată.

Prin cererea prealabilă din 30 noiembrie 2018, adresată Ministerului Educației,

Culturii și Cercetării, au solicitat anularea ordinului nr. 557-r din 14 septembrie 2018,

anularea taxei pentru chirie din factura pentru luna septembrie 2018 pe aceleași

temeiuri.

Prin răspunsul Universității Tehnice a Moldovei cu nr. 01/4-1810 din 20

decembrie 2018, recepționat de către reclamanți la data de 21 decembrie 2018,

Universitatea Tehnică a Moldovei a respins cererea prealabilă, motivând că tarifele

sociale preferențiale au fost aplicate doar față de angajații universității, celelalte

persoane urmează să achite tariful stabilit de către pârât conform metodologiei aprobate

prin Hotărârea Guvernului nr. 99 din 30 ianuarie 2007. Totodată, au specificat că nu a

fost eliberat ordinul cu nr. 557-r din 14 septembrie 2018.

Prin răspunsul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării cu nr. 08/5-09/5484

din 28 decembrie 2018, recepționat de reclamanți la data de 04 ianuarie 2019, s-a

comunicat că Universitatea Tehnică a Moldovei dispune de autonomie universitară,

inclusiv în rezolvarea problemelor sociale a studenților și personalului.

Au evidențiat că din ordinul contestat rezultă că chiriașii care locuiesc în căminele

instituțiilor de învățământ și folosesc aceleași servicii comunale, la achitarea plății

pentru chirie sunt divizați în două categorii: angajații și pensionarii, neangajații

instituției de învățământ, prin urmare angajații Universității Tehnice a Moldovei achită

chiria pentru un metru pătrat de 5,40 lei, iar pensionarii și neangajații universității - 54

lei.

La capitolul dat, au explicat că în raport cu angajații instituției, plata pentru chiria

spațiului locativ din fondul public de locuințe pentru pensionari și neangajați este mai

mare de 10 ori, iar în raport cu chiriașii fondului municipal de locuințe chiria stabilită

de pârât este mai mare de 270 ori, astfel pârâtul a aplicat tratament diferențiat față de

pensionari, persoanele neangajate, dar care s-au instalat în imobil în temei legal, în

raport cu angajații instituției pe criteriu de bătrânețe și persoană neangajată.

Au obiectat că tariful pentru chirie aprobat nu este transparent și justificat

economic, deoarece din ordinul contestat nu este clar din ce componente este format

tariful pentru chiria spațiului locativ și care premise economice au justificat majorarea

taxei pentru chirie de la 0,20 lei la 54 lei pentru un metru pătrat, fapte care atestă lipsa

transparenței decizionale, considerând a fi emis cu încălcarea procedurii stabilite și

necesar de a fi anulat.

Potrivit informației furnizate de către Direcția Generală Economie, Reforme și

Relații Patrimoniale prin scrisoarea cu nr. 07-11/1342 din 20 decembrie 2018, se atestă

că potrivit deciziei Consiliului mun. Chișinău cu nr. 13/5 din 27 decembrie 2007 cu

privire la aprobarea tarifelor pentru chirie, deservirea blocului locativ, deservirea

tehnică și reparația echipamentelor tehnice din interiorul blocului, a fost aprobat tariful

lunar pentru chirie pentru un metru pătrat de suprafață utilă, aplicat cetățenilor care

2

locuiesc în apartamente neprivatizate, apartamente de serviciu, cămine ale fondului

locativ din mun. Chișinău în mărime de 0,20 lei.

Au solicitat anularea ordinului nr. 557-r din 14 septembrie 2018 a Universității

Tehnice a Moldovei cu privire la cuantumul taxei pentru cazare în cămin, anularea

facturilor pentru servicii comunale pentru luna septembrie 2018 în partea „achitării

chiriei la un metru pătrat la tarif de 54 lei” emise pe numele acestora, cât și încasarea

de la Universitatea Tehnică a Moldovei în beneficiul reclamanților a cheltuielilor pentru

asistență juridică în mărime de 600 lei pentru fiecare.

Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost respinsă acțiunea, ca fiind nefondată (f. d. 153 - 159, vol. I).

La 8 octombrie 2019, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu

Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus apel

nemotivat (f. d. 151 - 152, vol. I), iar la 28 noiembrie 2019 au depus motivarea apelului

împotriva hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.

d. 166 - 171, vol. I).

Prin decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi

Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc

Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana împotriva hotărârii din 30 septembrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 183 - 197, vol. I).

La 26 mai 2020, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie,

Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela,

Gorbatiuc Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au depus recurs împotriva

deciziei din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 12 august 2020 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul

depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia,

Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc

Arianda, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana.

S-a casat integral decizia din 12 martie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ivanov

Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail,

Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina, Codreanu Mihaela, Gorbatiuc Arianda, reprezentați

de avocatul Beriozchin Ana împotriva Universității Tehnice a Moldovei, persoană terță

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării cu privire la constatarea actului

administrativ, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată (f. d. 239 - 127, vol. I).

La 25 noiembrie 2020, Banaru Tatiana a depus cerere privind înlocuirea părții în

proces, solicitând în conformitate cu prevederile art. 70 din Codul de procedură civilă

înlocuirea apelantului Banaru Iurie, în legătură cu decesul acestuia, cu succesorul în

drepturi Banaru Tatiana (f. d. 19, vol. II).

Prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a

fost înlocuit Banaru Iurie cu succesorul în drepturi Banaru Tatiana (f. d. 24 verso, vol.

II).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel declarată de avocatul Beriozchin Ana, în interesele apelanților Ivanov Valeriu,

3

Cumpănă Tudor, Gorbatiuc Ariadna, Vartic Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră

Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina și Codreanu Mihaela, împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 30 septembrie 2019 (f. d. 26 - 35, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că soluția primei instanțe privind

respingerea acțiunii este justă și legală, aceasta având la bază cumulul dovezilor

administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică

cuvenită, iar de către apelanți nu au fost prezentate careva probe suplimentare în

vederea demonstrării netemeiniciei concluziilor invocate de prima instanță în hotărârea

motivată, fiind reiterate argumentele invocate în cererea de chemare în judecată.

Instanța de apel a concluzionat în privința temeinicei concluziei instanței de fond

care a stabilit că, reglementarea modalității de determinare a cuantumului tarifului

pentru cămine și/sau blocuri locative aplicabilă la determinarea chiriei bunurilor

proprietate publică a statului, nu se face în baza deciziei Consiliului municipal Chișinău

nr. 13/5 din 15 decembrie 2007, așa cum menționează reclamanții or, modalitățile de

estimare a cuantumului chiriei pentru bunurile proprietate publică nu ține de

competența autorităților publice locale, dar se percep reieșind din suprafața totală a

locuinței închiriate și în baza tarifului pentru închirierea locuințelor, aprobat de

proprietar sau autoritatea abilitată, în temeiul metodologiei aprobate de către Guvern.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a constatat că la baza dreptului

Universității Tehnice a Moldovei, privind calcularea și aplicarea diferențiată a taxei la

chirie a locatarilor căminelor gestionate de UTM, este principiul autonomiei

universitare.

Așadar, instanța de apel a conchis că la caz, nu sunt aplicabile prevederile

Hotărârii Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 privind aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale

pentru fondul locative, respectiv plata pentru închirierea spațiului locativ din fondul

public, din care fac parte căminele nr. 10 și 12 ale Universității Tehnice a Moldovei, se

percepe pentru fiecare categorie de subiecți în parte, în baza tarifului aprobat de

proprietar sau, precum și în cazul dat, de către autoritatea abilitată – Universitatea

Tehnică a Moldovei. De altfel, căminele, deși sunt proprietate publică a statului, se află

în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei, iar în temeiul art. 37 alin. (2) din Legea

cu privire la locuințe, se stabilește că plata pentru închirierea locuințelor din fondul

public de locuințe se percepe reieșind din suprafața totală a locuinței închiriate și în

baza tarifului pentru închirierea locuințelor, aprobat de proprietar sau autoritatea

abilitată, în temeiul metodologiei aprobate de către Guvern.

Instanța de apel a respins ca fiind lipsite de temei argumentele apelului precum că

instanța de fond eronat a interpretat circumstanțele și normele de drept privind

competența decizională de aprobare a taxelor pentru chirie și cazare. Or, în condițiile

în care s-a stabilit că căminele din str. xxxx și xxxx, mun. xxxx, se află în administrarea

Ministerului Educației și în gestiunea Universității Tehnice a Moldovei, prerogativa de

a stabili plata pentru chirie revine Universității Tehnice a Moldovei în calitate de

gestionar a blocului, în baza metodologiei aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 99

din 30 ianuarie 2007, cu modificările ulterioare, care au și fost puse în practică de către

Universitatea Tehnică a Moldovei.

Instanța de apel a reținut ca fiind întemeiat raționamentul primei instanței precum

că, în condițiile în care reducerea taxei de cazare în căminele Universității Tehnice a

4

Moldovei pentru angajații acestuia, constituie o formă de susținere socială a

personalului Universității Tehnice a Moldovei, stabilirea prin ordinul Universității

Tehnice a Moldovei nr. 557-r din 14 septembrie 2018, a cuantumului diferențiat al taxei

de cazare, în funcție de calitatea locatarului (angajat/ neangajat), nu constituie temei de

anulare a ordinului nominalizat.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel a evidențiat că ordinul Universității

Tehnice a Moldovei nr. 557-r din 14 septembrie 2018 a fost emis cu respectarea

normelor legale în vigoare și nu sunt temeiuri de anulare a acestuia, prima instanța

corect a respins pretenția reclamanților privind anularea acestuia, subsecvent fiind

corect respinsă și pretenția privind anularea facturilor pentru serviciile comunale pentru

luna septembrie 2018, în partea „achitării chiriei la un metru pătrat la tarif de 54 lei”,

emise pe numele lui Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Gorbatiuc Ariadna, Vartic

Aurelia, Banaru Iurie, Bzovîi Lilia, Capră Mihail, Eșanu Ludmila, Șestiuc Valentina și

Codreanu Mihaela or, pretenția respectivă este indisolubil legată de pretenția principală

de anulare a ordinului prin care a fost instituită plata chiriei respective.

Cu referire la pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată suportate în prezentul

proces, Colegiul a conchis că într-adevăr, în conformitate cu prevederile art. 94 alin.

(1), 96 alin. (1) din Codul de procedură civilă în coroborare cu prevederile art. 195 din

Codul administrativ, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată/cheltuieli

de asistență juridică, însă la caz, apelanții-reclamanți nu pot beneficia de prevederile

normelor legale enunțate, întrucât cererea de chemare în judecată a fost respinsă, soluția

primei instanțe fiind menținută și de instanța de apel.

La 24 decembrie 2020, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, au

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 36 - 37, vol. II), iar la 02 februarie 2021 au depus motivarea recursului,

solicitând casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii integral (f. d. 54 - 60, vol. II).

În motivarea recursului, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, și-

au manifestat dezacordul cu soluția instanței de apel, reiterând în acest sens

circumstanțele de fapt și de drept din cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Recurenții au menționat că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, astfel a încălcat prevederile art. 195 din Codul administrativ

și art. 373 alin. (5) din Codul de procedură civilă, din considerentul că apelanții au

criticat actul administrativ contestat, precum și hotărârea din 30 septembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani sub patru aspecte, actul administrativ a fost emis

cu încălcarea competenței actul administrativ este discriminatoriu față de pensionari și

persoane neangajate, în exercitarea dreptului la locuință în raport cu persoanele

angajate, pe criteriu de statut social, lipsa transparenței decizionale la formarea tarifului,

și anume absența premiselor economice pentru majorarea chiriei de 270 ori într-un an,

absența formulei de calcul ca anexă la ordin și imposibilitatea stabilirii modului de

formare a tarifului pentru chirie, încălcarea dreptului fundamental la locuință prin

introducerea unei sarcini financiare excesive și disproporționale.

5

Au remarcat recurenții că instanța de apel eronat a interpretat normele de drept

privind competența decizională de aprobare a taxelor pentru chirie și cazare, a

confundat aceste noțiuni și modul lor de formare, a aplicat și a interpretat greșit actele

normative. Universitatea Tehnică a Moldovei are statut de gestionar al imobilului și

acest statut se echivalează cu competențele întreprinderii municipale de gestionare a

fondului locativ, care nu are competența stabilirii tarifelor pentru chirie. Respectiv,

Hotărârea Guvernului nr. 191 din 19 februarie 2002 privind aprobarea Regulamentului

cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale

pentru fondul locative este aplicabilă fără nici o excepție, atât apartamentelor din fondul

public de locuințe, cât și încăperilor locuibile din cămin, inclusiv, departamentale.

Recurenții și-au manifestat dezacordul cu concluzia instanței de apel invocând că

hotărâre emisă nu este compatibilă cu prevederile art. 8 separat și raportat la art. 14 din

Convenția Europeană pentru Drepturile Omului, art. 16 din Constituției, art. 6 din

Legea nr. 121 din 25 mai 2012, art. 23 alin. (1) din Codul administrativ.

Recurenții au solicitat casarea deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii integral.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 25 noiembrie 2020.

La 24 decembrie 2020, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, au

depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 36-37, vol. II).

La 15 ianuarie 2021, reprezentatul recurenților de avocatul Beriozchin Ana a

recepționat decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, fapt confirmat

prin semnătura olografă aplicată pe avizul de recepție DS8000841859AS anexat la

materialele dosarului (f. d. 41, vol. II).

La 02 februarie 2021, Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana au

depus motivarea recursului (f. d. 54 - 60, vol. II).

La 05 februarie 2021, în adresa Universității Tehnice a Moldovei și persoanei terțe

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a fost expediată copia

cererii de recurs depusă de recurenți, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 62, vol. II), fiind recepționată de intimați la 10 februarie 2021 (f. d. 64, 65, vol.

II).

La 18 februarie 2021, prin intermediul poștei electronice (f.d.66, vol. II), persoana

terță Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a depus referință

prin care a solicitat în temeiul art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, declararea

ca fiind inadmisibilă recursului depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic

Aurelia, Banaru Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul

6

Beriozchin Ana împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.

d. 67 - 68, vol. II).

La 09 martie 2021, prin intermediul poștei electronice (f. d. 73, vol. II),

Universitatea Tehnică a Moldovei a depus referință prin care a solicitat respingerea

cererii de recurs depusă de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, cu

menținerea hotărârii din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

a deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 74 - 76, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea

în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

7

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic

Aurelia, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, este

inadmisibilă.

Referitor la recursul depus de Banaru Tatiana, reprezentată de avocatul Beriozchin

Ana, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

reține prevederile art. 246 alin. (2) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia

recursul se declară inadmisibil în special când recursul este depus de o persoană

neîmputernicită.

La rândul său, în temeiul art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art.169–171.

Completul de admisibilitate constată că, dreptul procedural de a ataca în ordine de

recurs decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost valorificat în

numele și interesele Tatianei Banaru de către avocatul Beriozchin Ana.

În conformitate cu articolul 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Conform art. 60 alin. (1) și (2) Legea nr. 1260 din 19 iulie 2002 cu privire la

avocatură cu modificările și completările ulterioare, avocatul acordă asistență juridică

clientului în baza contractului de asistență juridică, încheiat în formă scrisă.

Împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar se confirmă prin mandat.

Formularul mandatului este un document de strictă evidență. Conținutul, forma și

modul de utilizare a mandatului se aprobă de către Guvern.

Conform pct. 8 din Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea formularului și

modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar nr. 158 din 28

februarie 2013, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul civil,

stabilite conform art. 81 din Codul de procedură civilă al Republicii Moldova, urmează

8

a fi consemnate pe versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea

clientului, în modul stabilit de lege. Dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul

stagiar va nota pe versoul mandatului textul „Conform procurii anexate” și va semna

versoul mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului

stagiar stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu

mandatul.

Mai mult, Banaru Tatiana a intervenit în proces în calitate de succesor a lui Iurie

Banari, fiind admisă prin încheierea protocolară din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău (f. d. 24 verso, vol. II).

Verificând împuternicirile avocatului Beriozchin Ana de a exercita în numele și

interesele Tatianei Banaru dreptul de o reprezenta în instanțele de judecată precum și

de a ataca decizia instanței de apel, completul de admisibilitate constată că, la

materialele cauzei un mandat care ar atesta dreptul avocatului Beriozchin Ana de a

reprezenta interesele și de a declara recurs în interesele Tatianei Banaru, lipsește.

Prin urmare, recursul declarat de avocatul Beriozchin Ana, în interesele Tatianei

Banari, este depus de către o persoană care nu este în drept să-l declare și urmează a fi

declarat inadmisibil. Or, după cum s-a menționat supra, conform art. 246 alin. (2) lit. c)

din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special când recursul este

depus de o persoană neîmputernicită.

Astfel, din motivele menționate și având în vedere că recursul declarat de avocatul

Beriozchin Ana, în interesele Tatianei Banari este depus de o persoană neîmputernicită,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul inadmisibil.

În conformitate cu art. 195, 230, 246 alin. (1) și (2) lit. c) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Ivanov Valeriu, Cumpănă Tudor, Vartic Aurelia, Banaru

Tatiana, Capră Mihail, Șestiuc Valentina, reprezentați de avocatul Beriozchin Ana, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Boico

Victor Burduh

9