2r-497/20 — repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil

Dosarul nr. 2r-497/20

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) I. Pulbere

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu

D E C I Z I E

7 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de Simion Mișcoi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Simion

Mișcoi împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Administrația

Națională a Penitenciarelor, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

împotriva încheierii din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

restituit ca fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel înaintată de

Simion Mișcoi împotriva hotărârii din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 26 septembrie 2019, Simion Mișcoi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Prin încheierea protocolară din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu,

Administrația Națională a Penitenciarelor.

Prin hotărârea din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Simion Mișcoi

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Administrația Națională a

Penitenciarelor, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

S-a constatat încălcarea dreptului lui Simion Mișcoi la executare în termen

rezonabil a deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, devenită

irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 martie 2019 (3ra-

429/19).

S-a încasat din bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Simion Mișcoi, cu titlu de despăgubire

1

pentru prejudiciul moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil la executarea

deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 decembrie 2018, devenită irevocabilă prin

încheierea Curții Supreme de Justiție din 27 martie 2019 (3ra-429/19), suma de

20000 lei.

La 20 martie 2020, Administrația Națională a Penitenciarelor a depus cerere

de apel nemotivată împotriva hotărârii primei instanțe.

La 6 iulie 2020, prin intermediul oficiului poștal, apelantul Simion Mișcoi a

declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului,

casarea parțială a hotărârii, cu emiterea unei decizii noi prin care acțiunea să fie

admisă integral, cu încasarea sumei de 100 000 lei cu titlu de despăgubire pentru

prejudiciul moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil la executarea

hotărârii judecătorești.

Prin încheierea din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

apelului declarat de Administrația Națională a Penitenciarelor și s-a acordat

apelantului un termen de 10 zile pentru depunere cererii de apel motivată.

Prin încheierea din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a restituit ca

fiind depusă în afara termenului legal cererea de apel înaintată de Simion Mișcoi

împotriva hotărârii din 28 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 18 august 2020, Simion Mișcoi a declarat recurs împotriva încheierii din

21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând să fie admis recursul, casată

încheierea și restituită cauza la rejudecare în instanța de apel, pentru examinarea

cererii de apel.

În motivarea recursului, cu referire la ilegalitatea și netemeinicia încheierii

contestate, prin care s-a restituit ca fiind depusă în afara termenului legal cererea

de apel, recurentul a menționat că a luat act de cunoștință cu hotărârea din 28

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru la 26 iunie 2020, însă pe

perioada 17 martie - 15 mai 2020 ,în conformitate cu Hotărârea Parlamentului

Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020, a fost declarată starea de urgență pe

întreg teritoriul Republicii Moldova, iar Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova, a stabilit măsuri specifice în domeniul justiției pe perioada

instituirii stării de urgență, conform anexei 12.

Ulterior, prin dispoziția nr. 3 din 23 martie 2020, conform art. 22 din Legea

nr. 212/2004 cu privire la regimul stării de urgență, de asediu și de război, art. 2

din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55/2020 despre declararea

stării de urgență punctele 6, 7, 8 și 9 din Regulamentul Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 1340/2001, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, a interzis persoanelor în vârsta de peste 63 ani, începând cu 25 martie

2020, aflarea în afara domiciliului și în spatiile publice fără necesitate stringentă.

A menționat recurentul că a împlinit vârsta de 66 ani și din acest motiv nu a

ieșit din termenul de interdicție de a se afla în afara domiciliului, conform

dispozițiilor menționate.

Astfel, având în vedere circumstanțele menționate, recurentul consideră că

cererea de apel a fost depusă în termen.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

2

Referitor la termenul de declarare a recursului Colegiul reține următoarele.

Copia încheierii contestate a fost expediată în adresa recurentului la 21 iulie

2020 (f.d. 145), fiind recepționată de ultimul la 3 august 2020 (f.d. 147).

Astfel, Colegiul consideră că recursul din 18 august 2020 este declarat în

termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Examinând recursul declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează

a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive.

Conform art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

În corespundere cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de

procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul

căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de

activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură or să

încheie un ansamblu de acte.

Art. 111 alin. (1-3) din Codul de procedură civilă prevede că, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,

datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un

eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi

efectuat în decursul întregii perioade.

Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului

de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a

efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de

lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine

decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara

termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a

refuzat să efectueze repunerea în termen.

La caz, din actele dosarului rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, a fost pronunțat la 28 februarie 2020.

Prin Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 55 din 17

martie 2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

3

În conformitate cu pct.8 din Dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale

a Republicii nr. 1 din 18 martie 2020 au fost stabilite măsuri specifice în domeniul

justiției pe perioada instituirii stării de urgență, conform anexei.

Astfel, potrivit pct.1 al Anexei la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a

Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova s-a dispus că, pe

durata stării de urgență termenele de prescripție și termenele de decădere de orice

fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata

stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie

2020.

Deci, în speță, termenul de declarare a apelului a început să curgă de la 29

februarie 2020, ziua imediat următoare datei pronunțării dispozitivului hotărârii

primei instanțe și a expirat la 28 mai 2020, termenul limită pentru depunerea

cererii de apel, întrucât în perioada 17 martie 2020 - 15 mai 2020 termenul de 30

de zile a fost suspendat prin hotărârea Parlamentului enunțată mai sus.

Simion Mișcoi a declarat apel împotriva hotărârii din 28 februarie 2020 doar

la data de 6 iulie 2020, fapt ce denotă depunerea apelului cu încălcarea termenului

de declarare.

Colegiul notează că totuși, în caz de omiterea a termenului de îndeplinire a

unui act de procedură, legiuitorul a prevăzut instituția repunerii în termen, conform

art. 116 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, care stipulează că, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de

procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen

se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen.

La caz însă este de observat că apelantul Simion Mișcoi, în cererea de apel nu

a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, după cum a constatat și

instanța de apel, care a considerat necesar să aplice sancțiunea procedurală sub

forma restituirii cererii de apel, în corespundere cu art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă.

În astfel de circumstanțe, având în vedere constatarea celor două condiții de la

art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, și anume, depunerea apelului

în afara termenului legal și omisiunea apelantului de a solicita repunerea în termen,

Colegiul conchide că instanța de apel întemeiat a restituit cererea de apel ca fiind

depusă cu omiterea termenului de declarare.

În această privință, instanța de apel a explicat cu suficientă putere de

convingere că cererea de repunere în termen a instrumentului de atac, în orice caz

trebuie să fie exprimată din inițiativa participanților la proces, instanța nefiind

îndreptățită, în lipsa unor dispoziții legale exprese, să efectueze din oficiu

repunerea în termen, chiar dacă din ansamblul materialului probator administrat la

dosar ar rezulta că participanții la proces au avut motive întemeiate de a nu

îndeplini în termen actul de procedură.

Deci, în speță este indubitabil că apelantul nu a solicitat repunerea în termen a

apelului printr-o cerere formulată în condițiile art. 116 din Codul de procedură

civilă.

4

În acest context, instanța de recurs apreciază ca fiind neîntemeiate

argumentele invocate în recurs, din motiv că cererea de apel a fost depusă în afară

termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a concluzionat de a respinge recursul declarat de Simion

Mișcoi și de a menține încheierea din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Simion Mișcoi.

Se menține încheierea din 21 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Mișcoi

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Administrația Națională a

Penitenciarelor, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5