2rac-193/20 — incasarea datoriei

dosarul nr. 2rac-193/2020 prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (I. Botezatu) instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (A. Curdov, D. Fujenco, L. Caraianu) ÎNCHEIERE 23 septembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „EX-IM Product”, reprezentată de avocatul Grigoriu Aurelia, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „EX-IM Product” împotriva Societății pe Acțiuni „Ev- Cușlarî” cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost admis apelul declarat de Societatea pe Acțiuni „Ev-Cușlarî”, a fost casată hotărârea din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii, c o n s t a t ă La 25 iulie 2017 SRL „EX-IM Product” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Societății pe Acțiuni „Ev-Cușlarî” cu privire la încasarea datoriei de 46 227 de lei și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că în luna septembrie 2014 conducătorul SRL „EX-IM Product” și reprezentantul SA „Ev-Cuțlarî” au ajuns la o înțelegere, conform căreia SRL „EX-IM Product” și-a asumat obligațiunea livrării materialelor și efectuării conturnării acoperișului casei de locuit la care este înregistrată adresa juridică a intimatului (mun. Comrat, str. Zapadnaia 12), iar SA „Ev-Cușlarî” – achitării costului materialelor și a lucrărilor efectuate conform prețului negociat de părți – 56 227 de lei. A indicat că pârâtul în aceeași zi a efectuat transferul pe contul de decontare al „EX-IM Product” SRL a sumei de 10 000 de lei ca avans în contul procurării materialelor de construcție.

A menționat că SRL „EX-IM Product” a executat integral obligațiunile asumate de livrare a materialelor și efectuarea lucrărilor de conturnare, ceea ce se confirmă printr-un act corespunzător, iar SA „Ev-Cușlarî” nu și-a executat integral obligațiunile asumate, în urma căruia fapt s-a creat o datorie de 46 227 de lei. Prin hotărârea din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești acțiunea a fost admisă și s-a încasat de la SA „Ev-Cușlarî” în beneficiul SRL „EX- IM Product” datoria de 46 227 de lei, cheltuieli de judecată legate de achitarea taxei de stat în sumă de 1 386,81 de lei și cheltuieli pentru asistență juridică în sumă de 3 500 de lei. La 23 august 2019 SA „Ev-Cușlarî” a declarat apel împotriva hotărârii din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul declarat de SA „Ev-Cușlarî”, a fost casată hotărârea din 30 iulie 2019 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești și a fost emisă o hotărâre nouă de respingere a acțiunii. Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că la materialele dosarului lipsește un careva acord scris, precum și probe privind înaintarea facturii și recepționarea lucrărilor efectuate de către SA „Ev-Cușlarî”. Or, conform materialelor dosarului temeiul întru apariția raporturilor juridice obligatorii între părți – SRL „EX-IM Product” și SA „Ev-Cușlarî”, este prezentat contractul prestării servicii din 01.09.2014. Însă, colegiul instanței de apel a remarcat că acesta este încheiat între beneficiarul SRL „EX-IM Product” și executorul lucrărilor Garciu Vladimir.

În același context, instanța de apel a apreciat critic concluziile instanței de fond, precum că actul de recepționare a lucrărilor executate și ordinul de plată din 28.09.2014 servesc ca probă de existență a datoriei SA „Ev-Cușlarâ” față de SRL „EX-IM Product”, deoarece acestea, precum și contractul prestării servicii din 01.09.2014 sunt întocmite pe numele lui Garciu Vladimir în mod unilateral de către SRL „EX-IM Product”. Astfel, instanța de apel a găsit întemeiate argumentele apelantului, precum că actele menționate au fost întocmite fără participarea SA „Ev-Cușlarî” și ultima nu are nici o atribuție la ele. La 25 mai 2020 SRL „Ex-IM Product”, reprezentată de avocatul Grigoriu Aurelia, a declarat recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Comrat.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a apreciat arbitrar probele administrate și a aplicat eronat normele de drept material. În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Completul denotă că conform avizului de recepție SRL „EX-IM Product” a primit copia deciziei instanței de apel la data de 27 martie 2020 (f.d. 134). Prin urmare, recursul declarant la data de 25 mai 2020 este în termen. Curtea Supremă de Justiție a remis în adresa intimatului SA „Ev-Cușlarî” copia recursului, recepționată la 21 august 2020, însă referință nu a fost depusă.

Examinând temeiurile recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „EX-IM Product”, reprezentată de avocatul Grigoriu Aurelia, în raport cu materialele pricinii civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. 2 În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „EX-IM Product”, reprezentată de avocatul Grigoriu Aurelia, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

3 În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „EX- IM Product”, reprezentată de avocatul Grigoriu Aurelia.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „EX-IM Product”, reprezentată de avocatul Grigoriu Aurelia, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru 4