3ra-791/20 — constatarea incalcarii dreptului la acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral

3ra-791/20 — constatarea incalcarii dreptului la acces la informatie, obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-791/2020

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R. Pulbere)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, E. Palanciuc, A. Malîi)

Î N C H E I E R E

23 septembrie 2020 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Botanica,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Karamo Mhd Jamal împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Botanica,

Cimbir Marcel, terț Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica,

Godoroja-Tumuruc Svetlana cu privire la constatarea încălcării dreptului de liber

acces la informație prin nefurnizarea informației solicitate, obligarea furnizării

informației și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 14 martie 2017 Karamo Mhd Jamal a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Procuraturii mun. Chișinău, oficiul Botanica, Cimbir Marcel, terț

Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, Godoroja Tumuruc

Svetlana cu privire la constatarea încălcării dreptului de liber acces la informație prin

nefurnizarea informației solicitate, obligarea furnizării informației și repararea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 22 mai 2014 a depus la Procuratura

Generală a Republicii Moldova cerere privind pornirea urmăririi penale în privința

Oxanei Ojerelieva pe faptul sustragerii bunurilor personale, astfel examinarea

plângerii s-a dispus organului de urmărire penală al Inspectoratului de Poliție

Botanica mun. Chișinău.

A notat că, Judecătoria Botanica mun. Chișinău a anulat în mod repetat

ordonanțele de neîncepere a urmăririi penale adoptate de către Procuratura Botanica,

mun. Chișinău.

A menționat că, prin răspunsul nr. 13-761 din 19 ianuarie 2017, a fost informat

că la 18 februarie 2016, de către Procuratura Botanica, mun. Chișinău, pe procesul

penal inițiat la plângerea sa, a fost adoptată ordonanța de neîncepere a urmăririi

penale.

1

La 23 ianuarie 2017, a înregistrat la oficiul Botanica al Procuraturii mun.

Chișinău, cererea de acces la informație, prin care a solicitat expedierea ordonanței

din 18 februarie 2016 privind neînceperea urmăririi penale pe procesul penal nr.

1168/14 din 02 aprilie 2014.

A specificat că, cererea depusă a fost formulată în temeiul art. art. 5, 10 și 12 a

Legii privind accesul la informație și art. 53 alin. (1) lit. d) a Legii cu privire la

avocatură, însă un răspuns la cererea depusă nu a primit, respectiv a invocat că i-a

fost îngrădit dreptul de liber acces la informațiile oficiale.

Reclamantul a invocat că, reieșind din faptul că scopul solicitării informației

indicate este unul legal și întemeiat, iar pârâtul și copârâtul au refuzat să prezinte

informația solicitată, a depus prezenta cerere de chemare în judecată prin care pârâtul

să fie obligat la prezentarea informației solicitate.

A solicitat, constatarea încălcării dreptului de liber acces la informație prin

nefurnizarea informației solicitate, obligarea pârâților să-i furnizeze informația

solicitată prin cererea din 23 ianuarie 2017 și anume, ordonanța din 18 februarie

2016 privind neînceperea urmăririi penale în procesul penal nr. 1168/14 din 02

aprilie 2014, cât și încasarea în mod solidar din contul copârâților a prejudiciului

moral în mărime de 10000 de lei.

Prin hotărârea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

respinsă cererea de chemare în judecată înaintată de către Karamo Mhd Jamal

împotriva Procuraturii municipiului Chișinău, Oficiul Botanica, Cimbir Marcel, Șef

adjunct al Procurorului municipiului Chișinău, Oficiul Botanica, intervenient

accesoriu, procurorul în Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Botanica,

Godoroja-Tumuruc Svetlana cu privire la garantarea accesului la informație și

încasarea prejudiciului moral.

Prin decizia din 23 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 07 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Karamo Mhd Jamal împotriva

Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Cimbir Marcel, terț Procurorul în

Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, Godoroja-Tumuruc Svetlana cu

privire la constatarea încălcării dreptului de liber acces la informație prin

nefurnizarea informației solicitate, obligarea furnizării informației și repararea

prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

A fost adoptată o nouă decizie prin care s-a admis parțial cererea de chemare

în judecată depusă de Karamo Mhd Jamal împotriva Procuraturii mun. Chișinău,

Oficiul Botanica, Cimbir Marcel, terț Procurorul în Procuratura mun. Chișinău,

Oficiul Botanica, Godoroja-Tumuruc Svetlana cu privire la constatarea încălcării

dreptului de liber acces la informație prin nefurnizarea informației solicitate,

obligarea furnizării informației și repararea prejudiciului moral în mărime de 10000

de lei.

A fost constat faptul încălcării de către Procuratura mun. Chișinău, oficiul

Botanica a dreptului lui Karamo Mhd Jamal de acces liber la informație.

A fost obligată Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica de a furniza

informația solicitată prin cererea din 23 ianuarie 2017.

A fost încasat de la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, în beneficiul

lui Karamo Mhd Jamal suma în mărime de 500 de lei, cu titlu prejudiciu moral.

În rest, cererea a fost respinsă.

2

În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că Procuratura mun. Chișinău,

Oficiul Botanica, în calitate de furnizor de informații nu a examinat cererea lui

Karamo Mhd Jamal de acces la informație din 23 ianuarie 2017 și nu i-a oferit actul

procedural solicitat și anume, ordonanța din 18 februarie 2016, or, să fie informat

despre o eventuală prelungire a termenului de examinare a cererii.

Colegiul judiciar a notat că nu au fost administrate alte probe ce ar confirma

faptul că Karamo Mhd Jamal a primit în termen, răspunsul la cererea de acces la

informație din 23 ianuarie 2017 rezultă că prima instanță incorect a stabilit lipsa

lezării dreptului acestuia de a primi răspuns la cerere în termenul prevăzut de lege

A subliniat că odată ce s-a constatat lezarea dreptului reclamantului/apelantului

la accesul la informații, instanța urmează să examineze temeinicia pretenției privind

repararea prejudiciului moral cauzat în sumă de 10 000 de lei.

Astfel, reieșind din faptul că s-a constatat încălcarea dreptului lui Karamo Mhd

Jamal de a primi răspuns la cererea din 23 ianuarie 2017, s-a considerat întemeiată

pretenția acestuia cu privire la repararea prejudiciului moral cauzat prin nefurnizarea

informației solicitate. Rezultând din criteriile prevăzute de lege pentru determinarea

unei reparații echitabile a prejudiciului moral cauzat, în funcție de circumstanțele

cauzei, precum și de pretențiile invocate, de complexitatea cauzei, de

comportamentul părților, de conduita furnizorului de informație și de importanța

procesului pentru reclamant, instanța de apel a considerat că este necesară încasarea

de la Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Botanica, în calitate de furnizor de

informație în beneficiul lui Karamo Mhd Jamal a sumei de 500 de lei cu titlu de

prejudiciu moral, care în opinia instanței constituie o satisfacere echitabilă, nefiind

excesivă pentru intimat, dar care concomitent nu poate constitui un venit nejustificat

pentru apelant-reclamant. Totodată a punctat și faptul că suma solicitată de

reclamant cu titlu de prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei de la pârât este una

exagerată și nejustificată.

La 13 iunie 2020 Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, a depus recurs

împotriva deciziei din 23 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

repunerea în termenul de declarare a recursului, casarea deciziei recurate, cu

menținerea hotărârii primei instanțe (f.d. 191-200).

În motivarea recursului și-a exprimat dezacordul cu decizia contestată,

argumentând că instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

care sunt importante pentru soluționarea cauzei, iar circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei, pe care prima instanță le consideră constatate, nu au fost

dovedite cu probe veridice și suficiente. Totodată concluziile instanței de apel,

expuse în decizie, sunt în contradicție cu circumstanțele de fapt ale cauzei.

A remarcat că de către instanța de apel au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și normele de drept procedural, prin neaplicarca legii care

trebuia să fie aplicată, precum și prin interpretarea eronată a legii, ceea ce servește

drept temei pentru casarea deciziei adoptate.

A menționat că Karamo Mhd Jamal și avocatul acestuia, Anton Antuan s-au

adresat la procuratură cu cereri separate, diferite în conținut dar referitor la unul și

același proces penal (inclusiv plângeri împotriva actelor emise de către procurori).

Informația solicitată de către aceștia a fost examinată și de fiecare dată persoanele

vizate au fost informate în scris, în termenul stabilit de lege privitor la rezultatele

examinării cererilor depuse, probe în acest sens în original (precum și înscrisuri

autentificate) fiind prezentate de către procuror instanței dc fond. Informația

3

solicitată de către Karamo Mhm Jamal a fost furnizată acestuia, fapt care se confirmă

prin înscrisurile deținute în cancelaria Procuraturii mun. Chișinău, Oficiul Botanica

(copiile de pe filele registrelor cu înscrisurile respective au fost anexate), inclusiv

prezentate și examinate nemijlocit în instanță.

A subliniat că, în temeiul plângerii depuse de către cet. Karamo Mhm Jamal la

25 septembrie 2017 a fost dispusă pornirea urmăririi penale conform elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 352 alin. (3) lit. d) din Codul penal,

ulterior pe acest caz a fost adoptată o hotărâre definitivă, care a fost adusă la

cunoștință persoanelor interesate, nemijlocit lui Karamo Mhd Jamal. Respectiv, în

perioada începând cu 25 septembrie 2017, organul de urmărire penală a efectuat

acțiuni procesuale atât cu Karamo Mhd Jamal, cât și cu alți participanți ai procesului

penal, iar faptul dat indică vădit la aceea că, admiterea de către instanța de apel a

cerinței din acțiune prin care obligă Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica să

furnizeze lui Karamo Mhd Jamal informația solicitată prin cererea din 23 ianuarie

2017, este una depășită și care și-a pierdut actualitatea or, Karamo Mhd Jamal deține

această informație și a deținuto la momentul imediat pe măsura adoptării hotărârilor

de către procuror.

A notat că, în conformitate art. 91 alin. (1)-(2) al Legii nr. 3 din 25 februarie

2016 cu privire la Procuratură, Procuratura se finanțează dc la bugetul de stat în

limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală; Bugetul Procuraturii

este unic și este administrat dc Procuratura Generală. Bugetele procuraturilor

specializate se reflectă separat în bugetul Procuraturii.

Astfel, consideră că prezenta cerere a fost înaintată față de un pârât

necorespunzător or, Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Botanica, nu

dispune de un buget separat și respectiv careva încasări a pretinsului prejudiciu

moral sunt imposibele de a fi dispuse.

A remarcat că, în temeiul art. 17 alin. (1), lit. a) din Legea contenciosului

administrativ, cererea prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins poate fi

înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Prin urmare,

cerere inițială din numele lui Karamo Mhm Jamal, semnată de avocatul Anton

Antuan, prin care s-a solicitai informarea dacă, citez: ,,pe cazul dat a fost adoptată

vreo decizie, cu expedierea copiilor tuturor actelor” a fost înaintată de

reclamant/reprezentantul acestuia la 21.12.2016, acesta recunoaște că, a primit

răspunsul procurorului și respectiv termenul adresării în instanță curge de la acest

moment, deoarece se pretinde că, nu i-a fost eliberată copia deciziei.

A conchis că, atât avocatul, cât și Karamo Mhd Jamal nu au fost îngrădiți, în

condiția în care ar fi avut dreptate de caz, să conteste actele emise de procuror

conform ordinii prevăzute de procedura penală, inclusiv să solicite atragerea

procurorului la răspundere disciplinară or, să apeleze către conducerea procuraturii

în cazul în care după cum susține, nu a avut acces la procuror, aceste afirmații urmau

a fi apreciate de către instanța de apel, ca fiind declarative, or, careva probe în acest

sens nu au fost prezentate de către reprezentantul reclamantului.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, iar în condițiile art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

4

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 februarie 2020, iar

decizia motivată conform scrisorii anexate la materialele dosarului a fost

recepționată de către recurent la 15 mai 2020 (f.d. 210).

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentul, s-a conformat prevederilor legale și a depus

recursul la 13 iunie 2020, în termenul prevăzut de art. 245 Cod administrativ.

La 20 iulie 2020, în adresa intimaților, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 212). Însă, aceștia nu au

făcut uz de dreptul lor procedural de a depune referințe asupra motivelor recursului.

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

5

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Procuratura mun. Chișinău,

oficiul Botanica, este inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Procuratura mun. Chișinău, oficiul Botanica, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

6