3ra-926/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informatie si obligarea furnizării informatiei solicitate

Dosarul nr. 3ra-926 /19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

Î N C H E I E R E

28 august 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de către Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces

la informație și obligarea furnizării informației solicitate,

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova

și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 23 octombrie 2017, Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și

obligarea furnizării informației solicitate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 7 septembrie 2017 a

solicitat prin cerere Ministerului Justiției al Republicii Moldova să îi ofere

următoarele informații de interes public: - lista instituțiilor/întreprinderilor care sunt

fondate și/sau subordonate Ministerului Justiției; - care este la moment suprafața

totală a încăperilor neutilizate, aflate în gestiunea instituțiilor/întreprinderilor fondate

și/sau subordonate Ministerului Justiției; - din suprafața totală a încăperilor

neutilizate, aflate în gestiunea instituțiilor/întreprinderilor fondate și/sau subordonate

Ministerului Justiției, care este suprafața încăperilor transmise în locațiune și cine

sunt beneficiarii (lista integrală); - din numărul total de contracte de locațiune

încheiate și valabile la moment, câți beneficiari au fost selectați prin organizarea

licitației „cu strigare” și câți prin negocieri directe; - informația privind suma totală

pentru ultimii 5 ani, a mijloacelor financiare obținute din transmiterea în locațiune a

1

încăperilor neutilizate de către instituțiile/întreprinderile fondate și/sau subordonate

Ministerului Justiției.

Prin răspunsul recepționat la 4 octombrie 2017, Ministerul Justiției al Republicii

Moldova i-a refuzat eliberarea informațiilor solicitate, din motiv că nu deține

documente care să conțină expres informația cerută, astfel încât să fie posibil de a i se

aduce la cunoștință conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Legea privind accesul la

informații.

În opinia reclamantei răspunsul dat este ilegal, contrar dispozițiilor art. 11 din

Legea privind accesul la informație, conform căruia furnizorul de informații, în

conformitate cu competențele care îi revin, este obligat: - să asigure informarea

activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra

problemelor de interes personal; - să garanteze accesul liber la informație.

A invocat art. 21 din Legea privind accesul la informație, care statuează că

persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim de către furnizorul

de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale extrajudiciară, cât și în

instanța de contencios administrativ.

Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” a explicat că Ministerul

Justiției în esență i-a refuzat furnizarea informației solicitate, în lipsa unor motive

întemeiate, precum și ilegal a specificat că nu deține astfel de informație, în așa mod

încălcându-i dreptul de acces la informație.

A solicitat constatarea încălcării dreptului de acces la informația solicitată prin

cererea din 7 septembrie 2017 și obligarea furnizării informației date.

Prin hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea depusă de către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului”. A fost constatată încălcarea dreptului Asociației Obștești „Juriștii pentru

Drepturile Omului” de acces la informația solicitată prin cererea nr. 56/2017 din 7

septembrie 2017. Ministerul Justiției al Republicii Moldova a fost obligat să

furnizeze informația solicitată de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile

Omului” prin cererea nr. 56/2017 din 7 septembrie 2017, după cum urmează: - lista

instituțiilor/întreprinderilor care sunt fondate și/sau subordonate Ministerului Justiției;

- care este la moment suprafața totală a încăperilor neutilizate, aflate în gestiunea

instituțiilor/întreprinderilor fondate și/sau subordonate Ministerului Justiției; - din

suprafața totală a încăperilor neutilizate, aflate în gestiunea

instituțiilor/întreprinderilor fondate și/sau subordonate Ministerului Justiției, care este

suprafața încăperilor transmise în locațiune și cine sunt beneficiarii (lista integrală); -

din numărul total de contracte de locațiune încheiate și valabile la moment, câți

beneficiari au fost selectați prin organizarea licitației „cu strigare” și câți prin

negocieri directe; - informația privind suma totală pentru ultimii 5 ani, a mijloacelor

financiare obținute din transmiterea în locațiune a încăperilor neutilizate de către

instituțiile/întreprinderile fondate și/sau subordonate Ministerului Justiției.

Prin decizia din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de reprezentantul Ministerului Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 18 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că refuzul

Ministerului Justiției este neîntemeiat, or, art. 6 alin. (3) din Legea privind accesul la

2

informație prevede expres că informațiile oficiale nedocumentate, care se află în

posesia furnizorilor (persoanelor responsabile al acestora) vor fi puse la dispoziția

solicitanților în ordine generală.

Totodată, instanțele de judecată au reținut că informațiile solicitate de asociația

reclamantă se află în posesia instituției pârâte, deoarece aceste informații țin

nemijlocit de funcțiile Ministerului Justiției conferite prin lege.

La data de 28 mai 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus recurs

împotriva deciziei din 13 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, fiind completat

ulterior prin suplimentul din 31 mai 2019.

În motivarea recursului a invocat că, consideră decizia contestată ca fiind

neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

A specificat că, instanța de apel verificând legalitatea hotărârii instanței de fond

eronat a interpretat normele de drept material care reglementează aprecierea

prejudiciului moral.

Recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

integrală a acțiunii.

Prin referința depusă la data de 9 iulie 2019, Asociația Obștească „Juriștii pentru

Drepturile Omului”, reprezentată de avocatul Vasili Ciuperca a solicitat ca recursul

depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova să fie declarat inadmisibil.

Examinând admisibilitatea recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în

conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede astfel.

3

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 13 martie

2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă la dosar

lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 28 mai 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de către Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității

constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul depus de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ și

art. 270 din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5