3ra-1135/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării răspunsului la cerere

Dosarul nr. 3ra-1135/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

23 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Lilia Manoli împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării

răspunsului la cerere,

împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva

hotărârii din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 18 februarie 2019 Lilia Manoli a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării răspunsului la

cerere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin decizia din 11 iulie 2018 a

Curții Supreme de Justiție, instanța a respins argumentul referitor la faptul că decizia

integrală a instanței de apel din 25 ianuarie 2018 a fost comunicată Ministerului

Justiției la 16 martie 2018, la cererea de executare a deciziei.

A menționat că în motivarea soluției privind respingerea argumentului dat,

instanța a relatat că din cererea prezentată Ministerului Justiției la 16 martie 2018,

privind executarea deciziei instanței de apel, nu rezultă cu certitudine că a fost

anexată decizia motivată din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În urma celor invocate și având în vedere faptul că instanța de apel nu a eliberat

dispozitiv părților, ci doar decizia motivată, precum și a faptului că la cererea din 16

martie 2018 a fost anexată decizia motivată din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, la 11 ianuarie 2019, s-a adresat Ministerului Justiției cu o cerere privind

furnizarea informației oficiale prin care a solicitat să fie confirmat sau infirmat faptul

că la cererea din 16 martie 2018, a fost atașată decizia motivată din 25 ianuarie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

1

Prin scrisoarea din 22 ianuarie 2019, a fost informată precum că la 19 iulie

2018, Ministerul Justiției a prezentat Liliei Manoli informația solicitată și

suplimentar, a comunicat că la cererea din 16 martie 2018, a fost anexată decizia nr.

3a-565/17 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu indicarea că se

anexează pe o filă.

Reclamanta a afirmat că în pofida celor relatate, deși Ministerul Justiției a

recunoscut că la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia nr. 3a-565/17 din

25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, la scrisoarea din 12 ianuarie 2019, nu

au anexat nicio filă și nu a comunicat dacă această decizie a fost motivată.

Din aceste considerente s-a deplasat la cancelaria Ministerului Justiției pentru

a-i fi înmânată și fila indicată cu titlu de anexă la scrisoarea din 22 ianuarie 2019,

unde i s-a comunicat că executorul a transmis doar scrisoarea, fără anexă, de aceea

nu au de unde să elibereze și anexa.

A considerat că Ministerul Justiției, pentru a evita modificarea soluției degajate

de instanța de judecată, a apelat la un subterfugiu, încălcându-i astfel drepturile și

interesele protejate de lege.

Astfel, a susținut că instanța de judecată urmează să constate vătămarea

dreptului de acces la informație din partea Ministerului Justiției, deoarece

nefurnizarea informației solicitate produce efecte juridice și o împiedică să-și

realizeze un interes al său.

Prin urmare, a declarat că Ministerul Justiției nu i-a comunicat dacă la cererea

din 16 martie 2018, a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25

ianuarie 2018, cu nr. 3a-565/17.

În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 16 al Legii

contenciosului administrativ și art. 23 alin. (1) al Legii privind accesul la informație.

A solicitat de a constata ca fiind încălcat dreptul ei de acces la informația

solicitată prin cererea din 11 ianuarie 2019 și obligarea Ministerului Justiției de a

comunica în scris dacă la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia motivată

cu nr. 3a565/17 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a

fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost constatat ca fiind încălcat dreptul

Liliei Manoli de acces la informația solicitată prin cererea din 11 ianuarie 2019. A

fost obligat Ministerul Justiției al Republicii Moldova să elibereze Liliei Manoli în

scris răspuns la cererea înaintată la 11 ianuarie 2019, prin care să comunice faptul

dacă la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel

Chișinău nr. 3a-565/17 din 25 ianuarie 2018.

La 26 martie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel

împotriva hotărârii din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 21

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia

primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, având în

vedere că Ministerul Justiției, prin răspunsul oferit la 22 ianuarie 2019, nu a furnizat

informația completă la solicitările petiționarei Lilia Manoli, care prin cererea

înaintată la 11 ianuarie 2019 a solicitat expres ca prin răspunsul său pârâtul să

confirme sau să infirme dacă prin cererea înregistrată cu nr. 5635 la data de 16 martie

2

2018, a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018,

pe 10 file.

În circumstanțele speței, instanța de apel a conchis asupra faptului că răspunsul

oferit reclamantei, de către Ministerul Justiției, nu corespunde informației solicitate

de aceasta, fiind astfel încălcat dreptul de acces la informație, considerente din care

au fost admise ca întemeiate pretențiile cu privire la constatarea încălcării dreptului

Liliei Manoli de acces la informația solicitată prin cererea din 11 ianuarie 2019, cu

obligarea Ministerului Justiției să furnizeze informația completă petiționarului în

termenii legali stabiliți.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural.

La 29 iulie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus recurs

împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale, prin faptul că au

fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material.

A relatat că sunt neîntemeiate concluziile instanțelor de judecată de admitere a

acțiunii, deoarece cererea cu nr. 566 din 11 ianuarie 2019 a Liliei Manoli a fost

examinată, iar prin răspunsul cu nr. 09/603 din 22 ianuarie 2019 a fost anexată și o

copie a cererii din 16 martie 2018.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 iunie 2019, iar

recurentul a recepționat-o la 23 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a

scrisorii recomandate (f.d.104).

Astfel, recursul depus la 29 iulie 2019, este în termen.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

3

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă

în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

4

al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

5