3ra-1135/19 — constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării răspunsului la cerere

Dosarul nr. 3ra-1135/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 23 octombrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Lilia Manoli împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării răspunsului la cerere, împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 18 februarie 2019 Lilia Manoli a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea eliberării răspunsului la cerere.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că prin decizia din 11 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, instanța a respins argumentul referitor la faptul că decizia integrală a instanței de apel din 25 ianuarie 2018 a fost comunicată Ministerului Justiției la 16 martie 2018, la cererea de executare a deciziei. A menționat că în motivarea soluției privind respingerea argumentului dat, instanța a relatat că din cererea prezentată Ministerului Justiției la 16 martie 2018, privind executarea deciziei instanței de apel, nu rezultă cu certitudine că a fost anexată decizia motivată din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În urma celor invocate și având în vedere faptul că instanța de apel nu a eliberat dispozitiv părților, ci doar decizia motivată, precum și a faptului că la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia motivată din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, la 11 ianuarie 2019, s-a adresat Ministerului Justiției cu o cerere privind furnizarea informației oficiale prin care a solicitat să fie confirmat sau infirmat faptul că la cererea din 16 martie 2018, a fost atașată decizia motivată din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău. 1 Prin scrisoarea din 22 ianuarie 2019, a fost informată precum că la 19 iulie 2018, Ministerul Justiției a prezentat Liliei Manoli informația solicitată și suplimentar, a comunicat că la cererea din 16 martie 2018, a fost anexată decizia nr. 3a-565/17 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, cu indicarea că se anexează pe o filă.

Reclamanta a afirmat că în pofida celor relatate, deși Ministerul Justiției a recunoscut că la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia nr. 3a-565/17 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, la scrisoarea din 12 ianuarie 2019, nu au anexat nicio filă și nu a comunicat dacă această decizie a fost motivată. Din aceste considerente s-a deplasat la cancelaria Ministerului Justiției pentru a-i fi înmânată și fila indicată cu titlu de anexă la scrisoarea din 22 ianuarie 2019, unde i s-a comunicat că executorul a transmis doar scrisoarea, fără anexă, de aceea nu au de unde să elibereze și anexa. A considerat că Ministerul Justiției, pentru a evita modificarea soluției degajate de instanța de judecată, a apelat la un subterfugiu, încălcându-i astfel drepturile și interesele protejate de lege.

Astfel, a susținut că instanța de judecată urmează să constate vătămarea dreptului de acces la informație din partea Ministerului Justiției, deoarece nefurnizarea informației solicitate produce efecte juridice și o împiedică să-și realizeze un interes al său. Prin urmare, a declarat că Ministerul Justiției nu i-a comunicat dacă la cererea din 16 martie 2018, a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, cu nr. 3a-565/17. În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe prevederile art. 16 al Legii contenciosului administrativ și art. 23 alin. (1) al Legii privind accesul la informație. A solicitat de a constata ca fiind încălcat dreptul ei de acces la informația solicitată prin cererea din 11 ianuarie 2019 și obligarea Ministerului Justiției de a comunica în scris dacă la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia motivată cu nr. 3a565/17 din 25 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin hotărârea din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă cererea de chemare în judecată. A fost constatat ca fiind încălcat dreptul Liliei Manoli de acces la informația solicitată prin cererea din 11 ianuarie 2019. A fost obligat Ministerul Justiției al Republicii Moldova să elibereze Liliei Manoli în scris răspuns la cererea înaintată la 11 ianuarie 2019, prin care să comunice faptul dacă la cererea din 16 martie 2018 a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău nr. 3a-565/17 din 25 ianuarie 2018. La 26 martie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat apel împotriva hotărârii din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 21 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la admiterea cererii de chemare în judecată, având în vedere că Ministerul Justiției, prin răspunsul oferit la 22 ianuarie 2019, nu a furnizat informația completă la solicitările petiționarei Lilia Manoli, care prin cererea înaintată la 11 ianuarie 2019 a solicitat expres ca prin răspunsul său pârâtul să confirme sau să infirme dacă prin cererea înregistrată cu nr. 5635 la data de 16 martie 2 2018, a fost anexată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2018, pe 10 file.

În circumstanțele speței, instanța de apel a conchis asupra faptului că răspunsul oferit reclamantei, de către Ministerul Justiției, nu corespunde informației solicitate de aceasta, fiind astfel încălcat dreptul de acces la informație, considerente din care au fost admise ca întemeiate pretențiile cu privire la constatarea încălcării dreptului Liliei Manoli de acces la informația solicitată prin cererea din 11 ianuarie 2019, cu obligarea Ministerului Justiției să furnizeze informația completă petiționarului în termenii legali stabiliți. Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept material și procedural.

La 29 iulie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus recurs împotriva deciziei din 19 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, considerându-le neîntemeiate și ilegale, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material. A relatat că sunt neîntemeiate concluziile instanțelor de judecată de admitere a acțiunii, deoarece cererea cu nr. 566 din 11 ianuarie 2019 a Liliei Manoli a fost examinată, iar prin răspunsul cu nr. 09/603 din 22 ianuarie 2019 a fost anexată și o copie a cererii din 16 martie 2018. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ, reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 iunie 2019, iar recurentul a recepționat-o la 23 iulie 2019, fapt confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f.d.104).

Astfel, recursul depus la 29 iulie 2019, este în termen. În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

3 Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din aceeași normă legală, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Examinând temeiurile recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ 4 al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Sveatoslav Moldovan Nicolae Craiu 5