3ra-615/20 — dreptul de acces la informatie si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-615/20 — dreptul de acces la informatie si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-615/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

15 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea depusă de Durnea Cristina și Asociația Obșteștească ,,Juriștii

pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili cu privire la

sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Durnea Cristina și Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la dreptul de acces la

informație și încasarea cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2019, Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la dreptul de acces la informație.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 3 mai 2019, conducându-se de

prevederile legislației în materie de acces la informație au depus la Serviciul Vamal al

RM cererea nr. 90/2019, în baza căreia au solicitat următoarele informații de interes

public: 1. Lista nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au fost

sancționați disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, pentru încălcarea

disciplinei muncii în cadrul Serviciului Vamal; 2. Lista nominală a colaboratorilor

vamali (funcționari publici), care au atins limita de vârstă pentru pensionare, dar

continuă să activeze în cadrul Serviciului Vamal, cu indicarea funcției deținute și data

când a atins limita de vârstă pentru pensionare; 3. Lista agenților economici (persoane

juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, au plasat sub orice

destinație vamală, mărfuri prohibite; 4. Informații cu privire la contractarea în

perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 de către Serviciul Vamal, a

experților/specialiștilor privați (naționali sau străini), cu indicarea serviciilor prestate,

sau care urmează a fi prestate de aceștia, precum și a valorii contractelor respective;

Au menționat că Serviciul Vamal al RM nu a furnizat în termenul prevăzut de

lege informația solicitată.

1

În opinia lor, au considerat că refuzul Serviciului Vamal al RM de a elibera

informația solicitată de reclamanți este drept unul ilegal.

Prin urmare au obiectat că instituția pârâtă prin neprezentarea în termenul

prevăzut de lege a informației solicitate prin cererea nr. 90/2016 din 3 mai 2019, a

încălcat dreptul de acces la informație a Cristinei Durnea și AO ,,Juriștii pentru

Drepturile Omului”.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 34, 35, art. 10 din Convenția

pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, art. 10, 11, 13, 16,

23, 24 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 189

alin. (1) și alin. (2), 206 alin. (1), 224 alin. (1) din Codul administrativ.

Au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea Serviciului

Vamal al RM să furnizeze informația solicitată de Durnea Cristina și AO ,,Juriștii

pentru Drepturile Omului” prin cererea nr. 90/2019 din 3 mai 2019 cu privire la: lista

nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au fost sancționați

disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, pentru încălcarea disciplinei

muncii în cadrul Serviciului Vamal; lista nominală a colaboratorilor vamali

(funcționari publici), care au atins limita de vârstă pentru pensionare, dar continuă să

activeze în cadrul Serviciului Vamal, cu indicarea funcției deținute și data când a atins

limita de vârstă pentru pensionare; lista agenților economici (persoane juridice) care

în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, au plasat sub orice destinație vamală,

mărfuri prohibite; informații cu privire la contractarea în perioada 1 ianuarie 2017-30

aprilie 2019 de către Serviciul Vamal, a experților/specialiștilor privați (naționali sau

străini), cu indicarea serviciilor prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia,

precum și a valorii contractelor respective; structura aparatului central al Serviciului

Vamal al RM.

La 15 august 2019, Tataru Ana și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili au depus o cerere de concretizare a acțiunii,

solicitând suplimentar încasarea de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul

AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” a sumei de 3 616 lei, cu titlu de cheltuieli de

judecată.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligat Serviciul Vamal al RM să furnizeze

Cristinei Durnea și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului informația conform cererii

nr. 90/2019 din data de 3 mai 2019 și anume: lista nominală a colaboratorilor vamali

(funcționari publici) care au fost sancționați disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-30

aprilie 2019 pentru încălcarea disciplinei muncii în cadrul Serviciului Vamal; lista

nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au atins vârsta de

pensionare, dar continuă să activeze în Serviciul Vamal, cu indicarea funcției deținute;

lista agenților economici (persoane juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-30

aprilie 2019 au plasat sub orice destinație vamală mărfuri prohibite; informația cu

privire la contractarea pe perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 de către Serviciul

Vamal a experților/specialiștilor privați (naționali sau străini) cu indicarea serviciilor

prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia, precum și a valorii contractelor

respective, informația privind structura aparatului central al Serviciului Vamal. S-a

luat act de răspunsul Serviciului Vamal al Republicii Moldova nr. 8600 din data de

27 mai 2019 și a fost dispusă neexecutarea prezentei hotărâri în partea furnizării

răspunsului la solicitarea nr. 3 și nr. 4 din cererea de acces la informație nr. 90/2019

din data de 3 mai 2019. S-a încasat de la Serviciul Vamal al Republicii Moldova în

2

beneficiul AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” cheltuielile de judecată în suma de

3 616 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea a fost respinsă.

La 6 decembrie 2019, Serviciul Vamal al RM a declarat apel împotriva hotărârii

din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 10 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serviciul Vamal al RM împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 25 martie 2020, Serviciul Vamal al RM, a depus recurs împotriva din

deciziei 10 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele

de drept material.

A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare dispozițiile art. 5

alin. (1), 8 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și art. 5

alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie

2011, care stabilesc că accesul la informația cu caracter personal se realizează în

conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului

datelor cu caracter personal.

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (5) lit. d) din Legea privind protecția

datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, a evidențiat că activitatea

AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” nu constituie o executare a sarcinii de interes

public și nu rezultă din exercitarea prerogativelor.

În contextul dat, a obiectat că instanța de apel nu a luat în considerare că prin

solicitarea de date cu caracter personal, AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

urmează să respecte prevederile art. 4, 5 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011.

A mai afirmat că instanța de apel urma să asigure la emiterea hotărârii drepturile

funcționarilor publici ai căror date urmează a fi divulgate, atenționând că acestora de

asemenea le este asigurată protecția drepturilor și libertăților fundamentale în calitatea

de persoană fizică în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii, ca nefondată.

Prin referință din 26 mai 2020, intimații Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru

Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili au solicitat declararea

inadmisibilă sau respingerea recursului depus de Serviciul Vamal al RM.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost numită

examinarea recursului depus de Serviciul Vamal în complet de 5 judecători.

La 13 iulie 2020, Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili, au depus cererea cu privire la sesizarea

Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, în care se stipulează că

,,Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii specifice de

activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la

prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și

nu contravine principiilor prezentului cod”.

În acest sens au susținut că recurenții au înaintat acțiunea în contencios

administrativ privind apărarea dreptului de acces la informație, în temeiul normelor

legislative speciale privind domeniul specific de activitate administrativă – accesul la

3

informație de interes public, conținute în Legea privind accesul la informație nr. 982

din 11 mai 2000.

Cu referire la prevederile art. 21 alin. (1) din Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, au remarcat că persoana care se consideră lezată într-un

drept sau interes legitim de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia

atât pe cale extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ

competentă.

În contextul dat, au indicat că potrivit art. 208 alin. (1) și (3) Cod administrativ,

în cazurile prevăzute de lege, până la înaintarea acțiunii în contencios administrativ,

se va respecta procedura prealabilă. Dacă procedura prealabilă nu este prevăzută de

lege, acțiunea în obligare se admite numai în cazul în care reclamantul a depus

anterior la autoritatea publică competentă o cerere de emitere a actului administrativ

individual.

Astfel fiind, normele generale sus-enunțate, conținute în Codul administrativ,

stabilesc că până la înaintarea unei acțiuni în obligare, în cazurile prevăzute de lege,

se va respecta procedura prealabilă, iar norma specială prevăzută la art. 21 alin. (1)

din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, prevede că persoana

poate ataca acțiunile furnizorului de informație direct în instanța de judecată

competentă, fără a fi necesară respectarea procedurii prealabile.

Au mai explicat că norma prevăzută de art. 2 alin. (2) Cod administrativ, are

incidența directă asupra litigiului examinat, or această prevedere are un rol

determinant la adoptarea de către Curtea Supremă de Justiție a soluției privind

admisibilitatea/inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ, în speța dedusă

judecății.

Au obiectat că norma legală enunțată nu corespunde exigențelor de calitate a

legii și anume nu întrunește criteriile de accesibilitate, previzibilitate și claritate, care

ar permite persoanelor să decidă asupra conduitei necesare să o adopte în procesul de

apărare a dreptului fundamental de acces la informație și să prevadă, în mod rezonabil

consecințele acestei conduite.

Pentru motivele expuse, consideră imperios de a verifica constituționalitatea

sintagmei ,,Anumite aspecte ce țin de activitatea administrativă privind domenii

specifice de activitate pot fi reglementate prin norme legislative speciale derogatorii

de la prevederile prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut

necesară și nu contravine principiilor prezentului cod” conținute în art. 2 alin. (2)

Cod administrativ prin prisma art. 23 alin. (2), 34 alin. (1) și (2) din Constituția

Republicii Moldova și art. 10 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale.

Studiind cererea Cristinei Durnea și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili cu privire la sesizarea Curții Constituționale a

Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că cererea urmează a fi admisă cu remiterea acesteia Curții Constituționale,

din următoarele considerente.

Conform art. 195 Cod administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–

171.

4

În conformitate cu prevederile art. 121 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul

existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului,

a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor

Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată,

din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Potrivit art. 121 alin. (2) Cod de procedură civilă, la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se

pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a

normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor

condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art. 135 alin. (1)

lit. a) din Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori

este ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect

prevederile contestate.

Conform paragrafului 82 din hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din

9 februarie 2016, pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din

Constituția Republicii Moldova, judecătorul ordinar nu se va pronunța asupra

temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor contestate, ci

se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții: obiectul excepției

intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție;

excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu; prevederile contestate urmează a fi

aplicate la soluționarea cauzei; nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect

prevederile contestate.

În paragraful 83 din hotărârea menționată, Curtea a reținut că verificarea

constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a Curții

Constituționale, iar judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea

Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că, la caz, sunt întrunite condițiile necesare pentru ridicarea excepției

de neconstituționalitate stabilite în art. 121 alin. (2) Cod de procedură civilă și de

Curtea Constituțională în hotărârea nr. 2 din 9 februarie 2016.

Astfel, obiectul excepției și anume art. 2 alin. (2) Cod administrativ, intră în

categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția este

ridicată de către partea în proces, iar prevederile contestate sunt aplicabile cauzei,

precum și nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale pe acest obiect,

motiv din care cererea înaintată urmează a fi admisă.

Or, cererea de sesizare a Curții Constituționale privind verificarea

constituționalității normelor contestate, depusă de către recurenți, constituie o

prerogativă a acestuia, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și

rezolvarea litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către instanța de

contencios constituțional, judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii

instanței judecătorești.

Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

5

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea cauzei în ordine

de recurs, reieșind din dispozițiile art. 121 alin. (3) Cod de procedură civilă, conform

cărora ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu

se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei,

însă până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de

neconstituționalitate se amână pledoariile.

Din considerentele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

cererea depusă de Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili cu privire la sesizarea Curții Constituționale a

Republicii Moldova privind ridicarea excepției de neconstituționalitate.

În conformitate cu art. 121, 269-270 Cod de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea depusă de Durnea Cristina și Asociației Obștești ,,Juriștii

pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili cu privire la

sesizarea Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate.

Se remite Curții Constituționale a Republicii Moldova sesizarea depusă de

Durnea Cristina și Asociației Obștești ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili, în vederea examinării constituționalității

art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții

Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

6