3ra-6/21 — accesul la informatie

3ra-6/21 — accesul la informatie (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-6/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: I. Secrieru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

DECIZIE

27 ianuarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Durnea Cristina și Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la accesul la

informație,

împotriva deciziei din 10 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova împotriva

hotărârii din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 19 iunie 2019, Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Serviciului Vamal al RM cu privire la accesul la informație.

În motivarea acțiunii au indicat că la data de 3 mai 2019, conducându-se de

prevederile legislației în materie de acces la informație au depus la Serviciul Vamal

al RM cererea nr. 90/2019, în baza căreia au solicitat următoarele informații de

interes public: 1. Lista nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care

au fost sancționați disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, pentru

încălcarea disciplinei muncii în cadrul Serviciului Vamal; 2. Lista nominală a

colaboratorilor vamali (funcționari publici), care au atins limita de vârstă pentru

pensionare, dar continuă să activeze în cadrul Serviciului Vamal, cu indicarea

funcției deținute și data când a atins limita de vârstă pentru pensionare; 3. Lista

agenților economici (persoane juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie

2019, au plasat sub orice destinație vamală, mărfuri prohibite; 4. Informații cu

privire la contractarea în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 de către Serviciul

Vamal, a experților/specialiștilor privați (naționali sau străini), cu indicarea

serviciilor prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia, precum și a valorii

1

contractelor respective; 5. Prezentarea structurii aparatului central al Serviciului

Vamal.

Au menționat că Serviciul Vamal al RM nu a furnizat în termenul prevăzut de

lege informația solicitată.

În opinia lor, au considerat că refuzul Serviciului Vamal al RM de a elibera

informația solicitată de reclamanți este drept unul ilegal.

Prin urmare au obiectat că instituția pârâtă prin neprezentarea în termenul

prevăzut de lege a informației solicitate prin cererea nr. 90/2019 din 3 mai 2019, a

încălcat dreptul de acces la informație a Cristinei Durnea și AO ,,Juriștii pentru

Drepturile Omului”.

Și-au întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 34, 35 din Constituția

Republicii Moldova, art. 10 CEDO, art. 10, 11, 13, 16, 23, 24 din Legea privind

accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000, art. 189 alin. (1) și alin. (2), 206 alin.

(1), 224 alin. (1) din Codul administrativ.

Au solicitat admiterea cererii de chemare în judecată, obligarea Serviciului

Vamal al RM să furnizeze informația solicitată de Durnea Cristina și AO ,,Juriștii

pentru Drepturile Omului” prin cererea nr. 90/2019 din 3 mai 2019 cu privire la: lista

nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au fost sancționați

disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, pentru încălcarea disciplinei

muncii în cadrul Serviciului Vamal; lista nominală a colaboratorilor vamali

(funcționari publici), care au atins limita de vârstă pentru pensionare, dar continuă

să activeze în cadrul Serviciului Vamal, cu indicarea funcției deținute și data când a

atins limita de vârstă pentru pensionare; lista agenților economici (persoane

juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, au plasat sub orice

destinație vamală, mărfuri prohibite; informații cu privire la contractarea în perioada

1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 de către Serviciul Vamal, a experților/specialiștilor

privați (naționali sau străini), cu indicarea serviciilor prestate, sau care urmează a fi

prestate de aceștia, precum și a valorii contractelor respective; structura aparatului

central al Serviciului Vamal al RM.

La 15 august 2019, Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili au depus o cerere prin care au solicitat

încasarea de la Serviciul Vamal al RM în beneficiul AO ,,Juriștii pentru Drepturile

Omului” a sumei de 3 616 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă parțial, fiind obligat Serviciul Vamal al RM să furnizeze

Cristinei Durnea și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului informația conform

cererii nr. 90/2019 din data de 3 mai 2019 și anume: lista nominală a colaboratorilor

vamali (funcționari publici) care au fost sancționați disciplinar în perioada 1 ianuarie

2017-30 aprilie 2019 pentru încălcarea disciplinei muncii în cadrul Serviciului

Vamal; lista nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au atins

vârsta de pensionare, dar continuă să activeze în Serviciul Vamal, cu indicarea

funcției deținute; lista agenților economici (persoane juridice) care în perioada

1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 au plasat sub orice destinație vamală mărfuri

prohibite; informația cu privire la contractarea în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie

2019 de către Serviciul Vamal a experților/specialiștilor privați (naționali sau străini)

cu indicarea serviciilor prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia, precum și

a valorii contractelor respective, informația privind structura aparatului central al

2

Serviciului Vamal. S-a luat act de răspunsul Serviciului Vamal al Republicii

Moldova nr. 8600 din data de 27 mai 2019 și a fost dispusă neexecutarea prezentei

hotărâri în partea furnizării răspunsului la solicitarea nr. 3 și nr. 4 din cererea de

acces la informație nr. 90/2019 din data de 3 mai 2019. S-a încasat de la Serviciul

Vamal al Republicii Moldova în beneficiul AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

cheltuielile de judecată în suma de 3 616 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest acțiunea a fost respinsă.

La 6 decembrie 2019, Serviciul Vamal al RM a declarat apel împotriva hotărârii

din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prin decizia din 10 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Serviciul Vamal al RM împotriva hotărârii din 18 noiembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 25 martie 2020, Serviciul Vamal al RM, a depus recurs împotriva

deciziei din 10 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele

de drept material.

A menționat că instanța de apel nu a luat în considerare dispozițiile art. 5

alin. (1), 8 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai 2000 și art. 5

alin. (1) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie

2011, care stabilesc că accesul la informația cu caracter personal se realizează în

conformitate cu prevederile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.

Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu consimțământul subiectului

datelor cu caracter personal.

Având în vedere prevederile art. 5 alin. (5) lit. d) din Legea privind protecția

datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011, a evidențiat că activitatea

AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” nu constituie o executare a sarcinii de interes

public și nu rezultă din exercitarea prerogativelor.

În contextul dat, a obiectat că instanța de apel nu a luat în considerare că prin

solicitarea de date cu caracter personal, AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

urmează să respecte prevederile art. 4, 5 din Legea privind protecția datelor cu

caracter personal nr. 133 din 8 iulie 2011.

A mai afirmat că instanța de apel urma să asigure la emiterea hotărârii drepturile

funcționarilor publici ale căror date urmează a fi divulgate, atenționând că acestora

de asemenea le este asigurată protecția drepturilor și libertăților fundamentale în

calitatea de persoană fizică în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii, ca nefondată.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost numită

examinarea recursului depus de Serviciul Vamal în complet de 5 judecători.

La 13 iulie 2020, Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”,

reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili, au depus cererea cu privire la sesizarea

Curții Constituționale a Republicii Moldova privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 2 alin. (2) din Codul administrativ.

Prin decizia din 17 decembrie 2020 a Curții Constituționale, a fost declarată

inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. (2) din

3

Codul administrativ, ridicate de către avocatul Ciuperca Vasili, în interesele

Cristinei Durnea și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data 10 februarie

2020, iar recurentul Serviciul Vamal a recepționat-o la 24 februarie 2020, fapt

confirmat prin avizul de recepție a scrisorii recomandate (f. d. 105). Astfel, recursul

depus la 25 martie 2020, este în termen.

Prin referință din 26 mai 2020, intimații Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru

Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul Ciuperca Vasili au solicitat declararea

inadmisibilă sau respingerea recursului depus de Serviciul Vamal al RM.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces și

reprezentanții acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în

recurs, deoarece criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

În conformitate cu prevederile art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21

și art. 36 din Cod administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Înaintând cererea de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM,

Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentați de avocatul

Ciuperca Vasili au solicitat obligarea Serviciului Vamal al RM să furnizeze

informația solicitată de Durnea Cristina și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

prin cererea nr. 90/2019 din 3 mai 2019 cu privire la:

- lista nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au fost

sancționați disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 pentru încălcarea

disciplinei muncii în cadrul Serviciului Vamal;

- lista nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici), care au atins

limita de vârstă pentru pensionare, dar continuă să activeze în cadrul Serviciului

Vamal, cu indicarea funcției deținute și data când a atins limita de vârstă pentru

pensionare;

4

- lista agenților economici (persoane juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-

30 aprilie 2019, au plasat sub orice destinație vamală, mărfuri prohibite;

- informații cu privire la contractarea în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie

2019 de către Serviciul Vamal, a experților/specialiștilor privați (naționali sau

străini), cu indicarea serviciilor prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia,

precum și a valorii contractelor respective;

- structura aparatului central al Serviciului Vamal al RM.

Fiind investite cu judecarea pricinii în cauză, atât prima instanță cât și instanța

de apel, determinând corect raporturile juridice stabilite între părți, întinderea

drepturilor și obligațiilor în cazul respectiv, precum și cadrul legal aplicabil în speță,

justificat au ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii.

În susținerea poziției enunțate, instanța de recurs menționează că regimul

juridic și modul de realizare a accesului la informațiile oficiale aflate în posesia

furnizorilor de informații, este reglementat de Legea privind accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, oricine, în condițiile prezentei legi, are dreptul

de a căuta, de a primi și de a face cunoscute informațiile oficiale.

Articolul 6 alin. (1) al legii menționate, arată că în sensul prezentei legi,

informații oficiale sunt considerate toate informațiile aflate în posesia și la dispoziția

furnizorilor de informații, care au fost elaborate, selectate, prelucrate, sistematizate

și/sau adoptate de organe ori persoane oficiale sau puse la dispoziția lor în condițiile

legii de către alți subiecți de drept.

Conform art. 5 alin. (2) lit. b) din aceeași lege, furnizori de informații, adică

posesori ai informațiilor oficiale, obligați să le furnizeze solicitanților în condițiile

prezentei legi, sunt instituțiile publice centrale și locale - organizațiile fondate de

către stat în persoana autorităților publice și finanțate de la bugetul de stat, care au

ca scop efectuarea atribuțiilor de administrare, social-culturale și altor atribuții cu

caracter necomercial.

În conformitate cu art. 7 alin. (1) lit. a) și b) din Legea privind accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, exercitarea dreptului de acces la informație

poate fi supusă doar restricțiilor reglementate prin lege organică și care corespund

necesităților: respectării drepturilor și reputației altei persoane; protecției securității

naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății sau protecției moralei societății.

În condițiile art. 10 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, persoana are dreptul de a solicita furnizorilor de informații, personal sau prin

reprezentanții săi, orice informații aflate în posesia acestora, cu excepțiile stabilite

de legislație. Dreptul persoanei de a avea acces la informații, inclusiv la informațiile

cu caracter personal, nu poate fi îngrădit decât în condițiile legii. Orice persoană care

solicită acces la informații în conformitate cu prezenta lege este absolvită de

obligația de a-și justifica interesul pentru informațiile solicitate.

Potrivit art. 15 alin. (1), (2) și (3) din legea citată, cererile scrise cu privire la

accesul la informație vor fi înregistrate în conformitate cu legislația cu privire la

registre și petiționare. Cererile respective vor fi examinate și satisfăcute de

funcționarii publici responsabili de furnizarea informațiilor. Deciziile, luate în

conformitate cu prezenta lege, vor fi comunicate solicitantului într-un mod ce ar

garanta recepționarea și conștientizarea acestora.

5

După cum denotă actele cauzei, la data de 3 mai 2019, Durnea Cristina și

AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului” au înaintat pârâtului Serviciului Vamal al

RM, o cerere privind accesul la informație cu nr. 90/2019, prin care au solicitat să i

se prezinte informația cu privire la: 1. Lista nominală a colaboratorilor vamali

(funcționari publici) care au fost sancționați disciplinar în perioada 1 ianuarie 2017-

30 aprilie 2019, pentru încălcarea disciplinei muncii în cadrul Serviciului Vamal; 2.

Lista nominală a colaboratorilor vamali (funcționari publici), care au atins limita de

vârstă pentru pensionare, dar continuă să activeze în cadrul Serviciului Vamal, cu

indicarea funcției deținute și data când a atins limita de vârstă pentru pensionare; 3.

Lista agenților economici (persoane juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-30

aprilie 2019, au plasat sub orice destinație vamală, mărfuri prohibite; 4. Informații

cu privire la contractarea în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 de către

Serviciul Vamal, a experților/specialiștilor privați (naționali sau străini), cu indicarea

serviciilor prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia, precum și a valorii

contractelor respective; 5. Prezentarea structurii aparatului central al Serviciului

Vamal.

Este cert și faptul că cererea cu privire la accesul la informație sus-enunțată a

fost recepționată de către Serviciul Vamal al RM în data de 7 mai 2019, fapt ce se

confirmă prin copia autentificată a avizului de recepție al scrisorii recomandate (f.

d. 7).

Totodată, după cum s-a constatat, în cadrul ședinței de judecată din

14 noiembrie 2019, pârâtul Serviciu Vamal al RM a prezentat răspunsul din data de

27 mai 2019 la cererea privind accesul la informație a reclamanților (f. d. 31),

invocând faptul că acesta a fost expediat în adresa reclamanților Durnea Cristina și

AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”.

Însă nu a putut prezenta probe care ar confirma recepționarea răspunsului de

către reclamanți, iar reprezentantul reclamanților a invocat despre lipsa confirmării

recepționării răspunsului de către solicitanți (f. d. 35-verso).

Astfel, potrivit răspunsului nr. 28/23-8600 din 27 mai 2019, prezentat în ședința

de judecată din 14 noiembrie 2019, ca răspuns la întrebările din cererea cu privire la

accesul la informație a fost indicat:

1) În perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 au fost sancționate 301 persoane.

Suplimentar a fost relatat că persoanele respective au fost sancționate în

temeiul art. 26 și art. 43 alin. (2) lit. a) - l) din Legea serviciului în organele

vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 și art. 51, 52 din Legea cu privire la

Serviciul Vamal nr. 302 din 27 decembrie 2017;

2) La data de 1 mai 2019, în temeiul prevederilor art. 42 alin. (5) din Legea cu

privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 4 iulie

2008, în cadrul serviciului vamal continuă să activeze 26 de funcționari vamali

care au atins limita de vârstă pentru pensionare;

3) În conformitate cu art. 1 pct. 41) din Codul vamal, mărfurile prohibite sunt

mărfurile a căror plasare sub orice destinație vamală este interzisă. Prin

urmare nu există o listă a agenților economici care ar plasa sub orice destinație

vamală mărfuri prohibite;

4) Lista serviciilor prestate de experți/specialiști privați, în perioada 1 ianuarie

2017-30 aprilie 2019, este redată în anexa nr. 1, la prezentul răspuns;

6

5) Structura Aparatului Central al Serviciului Vamal poate fi vizualizată pe

pagina web a instituției, accesând următorul link:

http://customs.gov.md/ro/content/structura-aparatului-central (f. d. 31-32).

În corespundere cu art. 11 alin. (1) pct. 1) din Legea cu privire la accesul la

informație nr. 982 din 11 mai 2000, furnizorul de informații, în conformitate cu

competențele care îi revin, este obligat: să asigure informarea activă, corectă și la

timp a cetățenilor asupra chestiunilor de interes public și asupra problemelor de

interes personal.

Iar, conform art. 16 alin. (1)-(3) din Legea cu privire la accesul la informație

nr. 982 din 11 mai 2000, informațiile, documentele solicitate vor fi puse la dispoziția

solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi furnizate, dar nu

mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces la informație.

Termenul de furnizare a informației, documentului poate fi prelungit cu 5 zile

lucrătoare de către conducătorul instituției publice dacă: cererea se referă la un

volum foarte mare de informații care necesită selectarea lor; sânt necesare consultații

suplimentare pentru a satisface cererea.

Autorul cererii va fi informat despre orice prelungire a termenului de furnizare

a informației și despre motivele acesteia cu 5 zile înainte de expirarea termenului

inițial.

Raportând circumstanțele cauzei la prevederile legale enunțate instanța de

recurs reține că atât prima instanță cât și instanța de apel corect au constatat că la

materialele cauzei nu există careva dovezi de recepționare a răspunsului în termenul

legal prevăzut de normele de drept enunțate.

În acest sens, instanța de apel corect a reținut că aprecierea termenului de

furnizare a informației implică și asigurarea recepționării corespunzătoare, iar în caz

contrar atrage după sine omiterea termenului dat, în situația în care nu există probe

de expediere corespunzătoare și în termen a răspunsului la cererea cu privire la

accesul la informație.

Totodată, la caz, instanța de apel întemeiat a respins argumentul Serviciului

Vamal al RM precum că informațiile cu privire la sancționarea disciplinară a

colaboratorilor vamali și lista colaboratorilor care au atins vârsta de pensionare și

continuă să activeze, sunt informații cu accesibilitate limitată ce conțin date cu

caracter personal, furnizarea cărora ar constitui o ingerință în viața privată a

persoanelor vizate.

Și acesta deoarece informațiile privind activitatea și sancțiunile disciplinare

aplicate funcționarilor publici din cadrul Serviciului Vamal al RM, nu țin de viața

privată, intimă și de familie a persoanelor fizice, dar se referă la activitatea publică

a respectivelor persoane în calitate de funcționar public.

Respectiv, rațiunile mai sus înfățișate indică cert că, informațiile privind

activitatea și sancțiunile disciplinare aplicate funcționarilor publici din cadrul

Serviciului Vamal al RM, nu pot fi atribuite la date cu caracter personal, deoarece în

aceste raporturi juridice de muncă, funcționarii publici acționează nu ca persoane

private dar ca persoane publice cu statut de funcționar public.

La caz, în susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs notează că potrivit

pct. 57 din Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, aprobat prin Hotărârea

Guvernului privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 158-XVI din 4 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 201 din

7

11 martie 2009 (Anexa nr. 7), ședințele comisiei de disciplină sunt publice, cu

excepția cazului când funcționarul public cercetat solicită în scris ca acestea să nu

fie publice.

În același timp, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că instanța

de apel a neglijat prevederile art. 5 din Legea privind protecția datelor cu caracter

personal nr. 133 din 8 iulie 2011, care indică că prelucrarea datelor cu caracter

personal se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter personal.

Or, instanța de apel corect a reținut în speță că în conformitate cu art. 5 alin. (5)

lit. d) din Legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 8 iulie

2011, care prevede imperativ că consimțământul subiectului datelor cu caracter

personal nu este cerut în cazurile în care prelucrarea este necesară pentru executarea

sarcinilor de interes public sau care rezultă din exercitarea prerogativelor de

autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terțul căruia îi sânt dezvăluite

datele cu caracter personal.

Corespunzător, consimțământul subiectului datelor cu caracter personal nu este

necesar în speță, deoarece prelucrarea acestor informații/date este necesară pentru

exercitarea sarcinilor de interes public, iar AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

este o asociație obștească ce urmărește beneficiul public care contribuie prin

activitatea sa la realizarea scopurilor și sarcinilor de importanță și utilitate publice.

În conexiunea celor relatate, se atestă corectitudinea concluziei instanțelor de

judecată de a admite solicitarea informației doar cu privire la lista nominală a

colaboratorilor vamali (funcționari publici) care au atins vârsta de pensionare, dar

continuă să activeze în Serviciul Vamal cu indicarea funcției deținute, cu excepția

informației ce ține de data când colaboratorii vamali au atins limita de vârstă pentru

pensionare.

Totodată, instanța de recurs găsește drept corectă și soluția instanțelor de

judecată precum că Serviciul Vamal al RM a furnizat recurenților Durnea Cristina

și AO ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”, informația privind lista agenților

economici (persoane juridice) care în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019, au

plasat sub orice destinație vamală, mărfuri prohibite și informații cu privire la

contractarea în perioada 1 ianuarie 2017-30 aprilie 2019 de către Serviciul Vamal, a

experților/specialiștilor privați (naționali sau străini), cu indicarea serviciilor

prestate, sau care urmează a fi prestate de aceștia, precum și a valorii contractelor

respective, fapt confirmat prin răspunsul Serviciului Vamal nr. 28/23-8600 din

27 mai 2019, care a fost anexat la materialele cauzei (f. d. 31-32).

De altfel, întemeiat instanțele au conchis despre furnizarea necorespunzătoare

a informației solicitate de la Serviciul Vamal al RM cu privire la structura aparatului

central al Serviciului Vamal și au obligat recurentul de a prezenta informația în acest

sens, deoarece recurentul fiind deținătorul informației date trebuia s-o furnizeze

solicitanților, fără a face referire la caracterul public al informației cu trimitere la

alte surse.

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin

de către prima instanță și instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate

cu respectarea normelor de drept material și procedural.

8

În conexiunea celor relatate, instanța de recurs, prin prisma jurisprudenței

CEDO și anume cauza Rebai și alții contra Franței din 25 februarie 1995,

nr.26561/1995, unde Curtea a menționat că „... art. 6 § 1 al Convenției, nu impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes”, consideră necesar de a

respinge și alte argumente invocate în recurs, cu atât mai mult, că acestea nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia instanței de

apel este întemeiată și legală, iar criticele formulate în recurs sunt nejustificate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Serviciul Vamal al Republicii Moldova.

Se menține decizia din 10 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 18 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Durnea Cristina și Asociația Obștească ,,Juriștii pentru Drepturile Omului”

împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la accesul la

informație.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9