3r-241/20 — contestatii in materie electorala

3r-241/20 — contestatii in materie electorala (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3r-241/2020

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima, V. Mihaila, G. Dașchevici)

D E C I Z I E

19 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

examinând recursul depus de Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

înaintată de Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană” împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la anularea răspunsului nr. CEC8-2736 din 05

septembrie 2020 a președintelui Comisiei Electorale Centrale, Cimil Dorin,

obligarea președintelui Comisiei Electorale Centrale de a convoca ședința comisiei

cu scopul examinării petiției Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03

septembrie 2020, obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina și de a da

răspunsul oficial la petiția Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03

septembrie 2020,

împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 08 septembrie 2020 Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană” (în

continuare PP „Partidul Stînga Europeană”) a depus prin intermediul oficiului poștal

cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care a

solicitat anularea răspunsului nr. CEC8-2736 din 05 septembrie 2020 a președintelui

Comisiei Electorale Centrale Cimil Dorin, obligarea președintelui Comisiei

Electorale Centrale de a convoca ședința comisiei cu scopul examinării petiției PP

„Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020, obligarea Comisiei Electorale

Centrale de a examina și de a da răspunsul oficial la petiția PP „Partidul Stînga

Europeană” din 03 septembrie 2020.

În motivarea acțiunii a invocat că, PP „Partidul Stînga Europeană” este partidul

politic care face parte din lista partidelor și altor organizații cu dreptul de a participa

la alegerile prezidențiale din 01 noiembrie 2020 (Hotărârea CEC nr. 4125 din

25.08.2020).

La 03 septembrie 2020 PP „Partidul Stînga Europeană” a depus petiția (cerere)

prin care a solicitat Comisiei să dispună stoparea colectării semnăturilor de către

grupurile de inițiativă înregistrate pentru participarea la alegerile prezidențiale din

1

01 noiembrie 2020 și de a emite actul administrativ prin care se permite

înregistrarea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova din partea

partidelor politice, fără prezentarea listelor de subscripție cu numărul suficient de

semnături ale susținătorilor.

A menționat că drept motiv a petiției, s-a invocat că în Instrucțiunea cu privire

la măsurile de prevenire a infecției COVID-19 în perioada electorală (aprobată de

Hotărîrea Comisiei naționale de sănătate publică la data de 12.08.2020) nu este

specificată procedura de colectare a semnăturilor de către susținătorii candidaților la

funcția de Președinte.

Concomitent a atras atenția Comisiei că, prin Legea nr. 113 din 15 august 2019

a fost modificat conținutul art. 47 al Codului electoral, astfel conform modificărilor

introduse s-a stabilit că „semnături se colectează numai pentru susținerea

candidaților independenți sau pentru inițierea unui referendum”. Or, nu a fost nevoie

de colectarea semnăturilor în susținerea candidaților la funcția de Președinte al

Republicii Moldova înaintați din partea partidelor politice, mai ales în plina

pandemie de coronavirus.

La 05 septembrie 2020 a primit scrisoarea semnată de către Președintele

Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil prin care dânsul, de sine stătător, a

examinat și a respins petiția. A specificat că motivele de neconvocare a ședinței

Comisiei nu au fost comunicate, specificând doar că Comisia nu este abilitată cu

competența de a interpreta prevederile Codului electoral în sensul derogării.

Consideră că, prin emiterea scrisorii din 05 septembrie 2020 președintele

Comisiei Electorale Centrale și-a depășit atribuțiile, a încălcat procedura de

examinare a petițiilor (cererilor) adresate Comisiei, și respectiv, răspunsul

președintelui este pasibil anulării. Invocă că în Codul electoral nu se regăsește

dreptul Președintelui Comisiei de a rezolva de sine stătător petițiile. Reclamantul

făcând trimitere la prevederile art. art. 16, 18 din Codul electoral și art. 59 din Codul

administrativ, a invocat că petiția (cererea) adresata Comisiei trebuia să fie

examinată cu participarea tuturor membrilor Comisiei, în ședința oficială, iar

Președintele Comisiei este împuternicit doar să convoace aceasta ședința (art. 25 din

Codul electoral).

A susținut că, autoritățile publice au obligația să asigure condițiile pentru

participarea persoanelor interesate la ședințele organelor colegiale (art. 67 din Codul

administrativ), în special, conform prevederilor art. 26 lit. k) Codului electoral, în

perioada electorală, Comisia Electorală Centrală emite hotărîri referitoare la

activitatea consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor

de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare și desfășurare a

alegerilor și la chestiunile tehnico-administrative. Astfel, petiția depusă conține

anume cerere de a emite hotărâre și, respectiv, ținea de competența Comisiei și nu

de competența unui singur Președinte.

Cu referire la procedura prealabilă, reclamantul a invocat că, conform art. 163

lit.c) din Codul administrativ, procedura de examinare a cererii prealabile nu se

efectuează dacă: c) legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de

judecată. Iar conform prevederilor art. 72 alin. 3 din Codul electoral, contestațiile

privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului

Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii prealabile, la

2

Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii

acțiunii sau adoptării hotărârii.

Prin încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Partidul Politic

„Partidul Stînga Europeană” împotriva Comisiei Electorale Centrale privind

anularea răspunsului nr. CEC8-2736 din 05 septembrie 2020 a președintelui

Comisiei Electorale Centrale, Cimil Dorin; obligarea președintelui Comisiei

Electorale Centrale de a convoca ședința comisiei cu scopul examinării petiției

Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020; obligarea

Comisiei Electorale Centrale de a examina și de a da răspunsul oficial la petiția

Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020 (f.d.45-51).

La 17 septembrie 2020 PP „Partidul Stînga Europeană”, a depus recurs

împotriva încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

casarea încheierii, cu restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecare

(f.d.55-59).

În motivarea recursului a invocat că la 15 septembrie 2020 instanța a acordat

termen pânâ la 15 septembrie 2020, ora 16.00, pentru înlăturarea neajunsurilor

admise la depunerea acțiunii și anume, ajustarea pretențiilor formulate în cererea de

chemare în judecată prin concretizarea acestora. Cerința de înlăturarea neajunsurilor

a fost semnată doar de unul dintre membrii completului de judecată, Grigore

Dașchevici.

A menționat că în aceeași zi a depus cerere, prin care și-a reiterat poziția, și

anume prin cererea de chemare în judecata depusă la 08 septembrie 2020 a solicitat

ca scrisoarea nr. CEC8-2736 din 05 septembrie 2020 să fie anulată, cu examinarea

ulterioară a petiției, în mod colegial, de către toți membrii Comisiei, în conformitate

cu procedura administrativă, prevăzută de Codul administrativ și Codul electoral.

La fel, a relevat că, reieșind din faptul că Comisia ca organ colegial nu s-a

pronunțat asupra petiției, nu poate depune o acțiune în obligare de emitere a actului

administrativ.

Consideră că, prevederile Codului administrativ nu obligă pe reclamanți la

indicarea exactă a felurilor acțiunii depuse în contencios administrativ (în

contestare, în obligare, în realizare, etc.).

A conchis că cererea de chemare în judecată depusă la 08 septembrie 2020 a

fost întocmită cu respectarea prevederilor art. 211 alin. (1) și (2) al Codului

administrativ, iar instanța nu a precizat care din elementele obligatorii ale acțiunii

lipseau și, respectiv, declararea acțiunii ca inadmisibile în baza art. 207 lit. h) al

Codului administrativ, nu este întemeiată.

La 19 septembrie 2020 Comisia Electorală Centrală a depus referință pe

marginea recursului, solicitând respingerea cererii de recurs ca fiind nefondată și

menținerea încheierii din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, la caz, se contestă răspunsul nr. CEC8-2736 din 05 septembrie

2020 a președintelui CEC, Dorin Cimil, iar în conformitate cu art. 74 alin. (6) Cod

electoral, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen

3

de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel - un recurs în termen

de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 16 septembrie

2020.

Astfel, recursul depus la 17 septembrie 2020 de către Partidul Politic „Partidul

Stînga Europeană”, este în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Examinând materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi respins

și mențiuntă încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. 2) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ consideră concluzia instanței de fond întemeiată și bazată pe

materialele dosarului examinate în conformitate cu prevederile art. 42 din Codul

administrativ.

Din actele cauzei se atestă că prin acțiunea formulată de PP „Partidul Stînga

Europeană” se solicită anularea răspunsului nr. CEC8-2736 din 05 septembrie 2020

a președintelui Comisiei Electorale Centrale, Cimil Dorin, obligarea președintelui

Comisiei Electorale Centrale de a convoca ședința comisiei cu scopul examinării

petiției Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020,

obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina și de a da răspunsul oficial la

petiția Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020.

Conform art. 207 alin. (1) Cod administrativ, instanța verifică din oficiu dacă

sînt întrunite condițiile pentru admisibilitatea unei acțiuni în contenciosul

administrativ. Dacă este inadmisibilă, acțiunea în contencios administrativ se

declară ca atare prin încheiere judecătorească susceptibilă de recurs.

Alineatul (2) lit. h) al aceluiași articol, prevede că acțiunea în contencios

administrativ se declară inadmisibilă în special când cererea de chemare în judecată

nu corespunde cerințelor prevăzute la art.211 alin.(1) și (2) și art.212 alin.(1) și

reclamantul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanța de judecată.

În această privință este de observat, că Codul administrativ a instituit reguli

clare de înaintare a unei acțiuni în contencios administrativ.

Prin urmare, în corespundere cu prevederile art. 211 alin. (1) și (2) din Codul

administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost

depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul

acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul

fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui,

în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pîrîtului în

calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f)

circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g)

4

enumerarea tuturor probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h)

datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este

prevăzută de lege.

Cererea de chemare în judecată se semnează de reclamant sau de

reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Iar, conform art. 212 alin. (1) din Codul administrativ, la cererea de chemare în

judecată se anexează: a) copia actului administrativ contestat și copia deciziei cu

privire la cererea prealabilă, dacă legea prevede o astfel de procedură; b) copia

actului de identitate al reclamantului persoană fizică sau extrasul din Registrul de

stat al persoanelor juridice, dacă reclamantul este persoană juridică; c) documentul

care confirmă împuternicirile reprezentantului legal sau împuternicit; d) copii de pe

cererea de chemare în judecată și de pe toate înscrisurile anexate, într-un număr egal

cu numărul de participanți la proces.

Conform art. 213 din Codul administrativ, dacă cererea de chemare în judecată

nu corespunde prevederilor art.211 alin.(1) și (2) și ale art.212 alin.(1), judecătorul

stabilește reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă

reclamantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea se

consideră depusă la data inițială.

Astfel, din conținutul normelor de drept sus-citate rezultă că legiuitorul a

stabilit expres în care cazuri instanța acordă reclamantului termen pentru înlăturarea

neajunsurilor.

La caz, prin intermediul poștei electronice, la 15 septembrie 2020, ora 09.47,

prima instanță a acordat termen reclamantului până la ora 12.00, curent, pentru

înlăturarea neajunsurilor admise la depunerea acțiunii și anume concretizarea

calității persoanei care a semnat cererea de chemare în judecată (f.d. 23).

La 15 septembrie 2020, ora 11.10, PP „Partidul Stînga Europeană”, a expediat

prin intermediul poștei electronice, în adresa Curții de Apel Chișinău, cerere de

înlăturarea neajunsurilor, prin care a corectat greșeala strecurată și a solicitat să fie

citit în textul cererii de chemare în judecată înaintate la 08 septembrie 2020, precum

și în textul obiecțiilor din 14 septembrie 2020, „Prim-vice-Președinte al PP „Partidul

Stînga Europeană”, Roșco Alexandr (f.d. 25-27).

Tot la 15 septembrie 2020, ora 14.13, prin intermediul poștei electronice, prima

instanță în conformitate cu prevederile art. 219 alin. (2) Codul administrativ a

acordat termen reclamantului până la ora 16.00, curent, pentru înlăturarea

neajunsurilor admise la depunerea acțiunii, prin ajustarea pretențiilor formulate în

cererea de chemare în judecată și concretizarea acestora ținând cont de prevederile

art. 206 alin. (1) lit. b) al Codului administrativ, și anume depunerea unei acțiuni în

obligare și nu a acțiunii în realizare (f.d. 37-38).

La 15 septembrie 2020, ora 15.18, PP „Partidul Stînga Europeană”, a expediat

prin intermediul poștei electronice, în adresa Curții de Apel Chișinău, cerere de

înlăturarea neajunsurilor, prin care a prezentat pretențiile care urmează a fi

formulate prin acțiune în realizare, în contencios administrativ, și anume: admiterea

cererii, a considera toate neajunsurile menționate înlăturate, a declara admisibilă

acțiunea înaintată de PP „Partidul Stînga Europeană” și a o examina în fond (f.d. 41-

42).

5

La acest capitol, instanța de recurs reține că, pretențiile din cererea de chemare

trebuie să coincidă cu felul acțiunii la care este îndreptățit reclamantul potrivit art.

206 alin. (1) din Codul administrativ pentru ași apăra un drept al său. Felul acțiunii

în contencios administrativ este condiționat de forma activității administrative

realizată de autoritatea publică.

Astfel, la 03 septembrie 2020 PP „Partidul Stînga Europeană” a depus petiția

(cerere) prin care a solicitat Comisiei să dispună stoparea colectării semnăturilor de

către grupurile de inițiativă înregistrate pentru participarea la alegerile prezidențiale

din 01 noiembrie 2020 și de a emite actul administrativ prin care se permite

înregistrarea candidaților la funcția de Președinte al Republicii Moldova din partea

partidelor politice, fără prezentarea listelor de subscripție cu numărul suficient de

semnături ale susținătorilor.

Cererea enunțată denotă o modalitate a petiției conform art. 9 alin. (2) din

Codul administrativ prin care s-a solicitat emiterea unui act administrativ individual

favorabil. Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ, actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public. Actul administrativ individual

este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea

publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu

scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau

stingerea raporturilor juridice de drept public.

Prin acte administrative individuale favorabile se înțeleg conform art. 11 alin.

(1) lit. b) din Codul administrativ actele care creează destinatarilor săi un beneficiu

sau un avantaj de orice fel.

Totodată, art. 64 alin. (2) din Codul administrativ refuzul de a primi sau a

examina o cerere se consideră drept respingere a cererii. Aceeași regulă se aplică și

în cazul nesoluționării unei cereri în termen legal.

Astfel, răspunsul la petiție semnat de Președintele Comisiei Electorale Centrale

constituie refuz în examinarea cererii de către o autoritate publică cu conducere

colegială, cum este Comisia Electorală Centrală. Prin urmare, respingerea cererii în

acest mod reprezintă un act administrativ individual defavorabil conform art. 11

alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că, felul acțiunii la care este îndreptățit reclamantul este acțiunea în

obligare potrivit art. 206 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. Prin acțiunea în

obligare se urmărește obținerea unui act administrativ individual respins de către

autoritatea publică.

La caz, reclamantul eronat a apreciat felul activității administrative, astfel,

confundând actul administrativ individual defavorabil cu actul real. Prin acțiunea în

realizare se contestă actele reale.

Conform art. 15 alin. (1) – (2) din Codul administrativ, actul real este

activitatea administrativă de drept public care nu are drept scop o reglementare

concretă sau abstractă, ci un rezultat real. Sînt acte reale, în special, informațiile,

6

avertizările sau recomandările autorităților publice și acțiunile întreprinse de

acestea.

În sinteză, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție examinând din oficiu faptele și normele de drept aplicabile

conchide că, instanța de fond corect a aplicat prevederile legale ce reglementează

inadmisibilitatea acțiunii în contencios administrativ.

Din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană”.

Se menține încheierea din 16 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată înaintată de

Partidul Politic „Partidul Stînga Europeană” împotriva Comisiei Electorale Centrale

cu privire la anularea răspunsului nr. CEC8-2736 din 05 septembrie 2020 a

președintelui Comisiei Electorale Centrale, Cimil Dorin, obligarea președintelui

Comisiei Electorale Centrale de a convoca ședința comisiei cu scopul examinării

petiției Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020,

obligarea Comisiei Electorale Centrale de a examina și de a da răspunsul oficial la

petiția Partidului Politic „Partidul Stînga Europeană” din 03 septembrie 2020.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

7