3ra-399/19 — anularea hotaririi nr. 2321 din 12.02.2019 a CEC

3ra-399/19 — anularea hotaririi nr. 2321 din 12.02.2019 a CEC (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-399/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna)

D E C I Z I E

22 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

examinând recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”,

în cauza civilă, la contestația depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienți

accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 47 și

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 48 cu privire la

anularea hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale,

împotriva hotărârii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, intervenienți accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 47 și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 48 cu privire la anularea hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale,

c o n s t a t ă:

La 15 februarie 2019 PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a

depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienți accesorii

Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 47 și Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 48 cu privire la anularea

hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale.

În motivarea acțiunii, reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” a invocat că la data de 19 ianuarie 2019 Comisia Electorală Centrală a

adoptat hotărârea nr. 2110, prin care a fost dispusă organizarea secțiilor distincte

pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul

Bender și unele localități ale raionului Căușeni, pentru alegerile parlamentare și

referendumul consultativ din 24 februarie 2019.

1

Ulterior, la data de 12 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a adoptat

hotărârea nr. 2312, prin care a modificat anexele nr. 1 și 2 ale hotărârii nr. 2110 din

19 ianuarie 2019 cu privire la organizarea secțiilor distincte pentru alegătorii din

localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități

ale raionului Căușeni, pentru alegerile parlamentare și referendumul consultativ din

24 februarie 2019, invocînd recomandarea Inspectoratului General de Poliție și

Biroului Politici de Reintegrare, care optează pentru reducerea secțiilor de votare

regăsite în zona de securitate, cu reamplasarea acestora în alte localități.

Reclamantul a invocat că hotărârea nr. 2312 din 12 februarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale a fost adoptată cu grave încălcări de procedură.

Astfel, reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a

menționat că prin modificarea anexelor nr. 1 și 2 a hotărârii nr. 2110 din 19 ianuarie

2019 a Comisiei Electorale Centrale, efectuată prin hotărârea nr. 2312 din data de

12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, de fapt, au fost constituite noi

secții de votare cu depășirea termenului limită de constituire a secțiilor de votare de

35 de zile, prevăzut de art. 30 alin. (2) Cod electoral.

Reclamantul a indicat că art. 30 alin. (3) Cod electoral prevede că la deschiderea

secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria)

se va respecta inclusiv următorul criteriu: la deschiderea secțiilor de votare se va ține

cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele precedente și de hotarele

circumscripției electorale în raport cu domiciliul alegătorului, conform datelor din

Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform înregistrării prealabile.

Reclamantul a invocat că la scrutinul prezidențial din anul 2016, la unele secții

de votare regăsite în anexa nr. 1 și 2 a hotărârii nr. 2312 din 12 februarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale a fost înregistrată o prezență extrem de redusă a

alegătorilor din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria). Astfel, prin hotărârea

nr. 2110 din 19 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, în mun. Bălți a fost

creată o singură secție de votare, iar în orașele Călărași și Cahul nu au fost constituite

nici o secție, dar prin hotărârea nr. 2312 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale

Centrale, în mun. Bălți s-a dispus majorarea numărului secțiilor de votare de la 1 la

2 și au fost constituite cîte o secție de votare în orașele Călărași și Cahul.

Reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a menționat că

Comisia Electorală Centrală are obligația imperativă să asigure accesul alegătorului

în cadrul secțiilor de votare create. Respectiv, în cazul secțiilor de votare destinate

alegătorilor domiciliați în stînga Nistrului (Transnistria), acestea urmau a fi

constituite într-o rază admisibilă din punct de vedere a deplasării alegătorului. Însă,

multe secții de votare au fost create la o distanță mult prea mare de zona unde

alegătorii își au domiciliul.

Reclamantul a invocat că după constituirea secțiilor de votare pentru stînga

Nistrului (Transnistria), prin hotărârea nr. 2110 din 19 ianuarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale, Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 47 și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 48, în

modul și termenii stabiliți au constituit birourile electorale a acestor organe

electorale. Astfel, prin transferul în alte localități a unor secții de votare vor apărea

dificultăți privind deplasarea membrilor birourilor secțiilor electorale de votare la

noul sediul a secției de votare, fiind nevoiți să se deplaseze la serviciu din cont

propriu.

2

Reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a specificat că

la adoptarea hotărârii nr. 2312 din 12 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală

nu a ținut cont de criteriile exhaustive regăsite la art 32 alin. (2) Cod electoral. Or,

art.16 al Constituției prevede expres că toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali

în fața legii și a autorităților publice, fară deosebire de rasă, naționalitate, origine

etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.

La fel, reclamantul a menționat că hotărârea nr. 2312 din 12 februarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale este act administrativ și poate fi anulat, în tot sau în

parte, în cazul în care este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii și

este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza Constituției Republicii

Moldova, art. 72-73 Codul Electoral, Legea privind contenciosul administrativ nr.

793 din 10 februarie 2000, Regulamentul aprobat prin hotărârea nr. 1567 din data de

24 aprilie 2018 a Comisiei Electorale Centrale, art. 166-167 Cod de procedură civilă.

Prin urmare, reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a

solicitat admiterea acțiunii și anularea hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale.

Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

intervenienți accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 47 și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 48 cu privire la anularea hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale.

La data de 20 februarie 2019 PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova“

a depus cerere de recurs împotriva hotărârii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea hotărârii din 19 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă integral contestația

depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva

Comisiei Electorale Centrale, intervenienți accesorii Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 47 și Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 48 cu privire la anularea hotărârii nr.

2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale.

În motivarea recursului, recurentul PP „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova“ a invocat că în principal, prima instanță și-a motivat hotărârea de

respingere a acțiunii prin aceea că: 1) prin actul administrativ contestat nu au fost

constituite noi secții de votare și, respectiv, nu a fost încălcat termenul de 35 de zile,

prevăzut la art. 30 alin. (2) din Codul electoral; 2) actul administrativ contestat a fost

emis în conformitate cu prevederile Codului Electoral, pornind de la necesitatea

luării măsurilor de siguranță pentru alegători; și 3) la stabilirea noilor sedii, Comisia

Electorală Centrală a luat în considerare nu doar distanța până la secția de votare, ci

un cumul de factori, cum ar fi numărul de alegători în localitatea respectivă,

infrastructura, posibilitatea autorității publice locale de a organiza secțiile de votare

pentru numărul respectiv de alegători, posibilitatea asigurării securității etc.

Recurentul a susținut că prima instanță a omis să examineze toate argumentele

de drept invocate de reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova“

în cererea de chemare în judecată, argumente care demonstrează că, Comisia

3

Electorală Centrală și-a depășit atribuțiile la adoptarea hotărârii contestate, încălcând

în mod flagrant și direct Codul electoral.

Recurentul a evidențiat că procedura și particularitățile constituirii și

funcționării secțiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliați în

unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, sunt statuate, cu titlu

principal, la art. 32 alin. (1) și 32 alin. (2) din Codul Electoral, iar cu titlu secundar

– în Regulamentul privind particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de

votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliați în unitățile administrativ-

teritoriale din stânga Nistrului, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1567 din 24 aprilie 2018.

Astfel, recurentul a notat că secția de votare este o unitate electorală, creată în

timpul alegerilor pentru exercitarea dreptului de vot al cetățenilor și ține de un spațiu

în interiorul unei clădiri distincte, iar în cazul în care organul electoral ierarhic

superior dispune schimbarea sediului acestor secții de votare, este vorba de o

procedură de constituire a noilor unități electorale.

Recurentul consideră că este greșită poziția primei instanțe, care a calificat

acțiunile Comisiei Electorale Centrale ca reprezentând o reamplasare a secțiilor de

votare deja constituite, fiind schimbat doar sediul acestora, or nici Codul electoral,

nici Regulamentul privind particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de

votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliați în unitățile administrativ-

teritoriale din stânga Nistrului, aprobat prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale

nr. 1567 din 24 aprilie 2018, nu prevede conceptul de reamplasare a secțiilor de

votare.

Recurentul a reliefat că interpretarea extensivă a normelor de drept vizate este

inadmisibilă și prejudiciază grav examinarea cauzei deduse judecății.

Recurentul a relevat că drept urmare, prin modificarea Anexelor nr. 1 și 2 la

Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 2110 din 19 ianuarie 2019, a avut loc

constituirea unor noi secții de votare, cu încălcarea termenului-limită de 35 de zile,

stipulat la art. 30 alin. (2) din Codul electoral.

Recurentul a făcut trimitere la art. 38 alin. (1) din Constituția Republicii

Moldova, care consacră poziția de egalitate a cetățenilor de a-și exercita dreptul la

vot, adică indiferent de faptul unde aceștia își au domiciliul.

Recurentul opinează că din punct de vedere practic, exercitarea dreptului la vot

presupune deplasarea alegătorului în incinta secției de votare, care ar trebui să se

afle la o distanță rezonabilă, cu atât mai mult cu cât art. 32 alin. (1) din Codul

electoral prevede că în cazul alegerilor parlamentare, pentru alegătorii din localitățile

din stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală va ține cont de organizarea

administrativ-teritorială și va asigura accesul alegătorului la procesul electoral și la

organele electorale respective.

În această ordine de idei, recurentul a afirmat că unele dintre secțiile de votare

au fost create la o distanță prea mare de zona unde sunt domiciliați alegătorii, deși

statul este obligat să asigure un sufragiu în condiții egale pentru toți alegătorii,

inclusiv pentru cei domiciliați în stânga Nistrului.

Recurentul a mai declarat că drept efect al emiterii actului administrativ

contestat, se va crea situația în care alegătorii din stânga Nistrului vor fi nevoiți să

parcurgă zeci de kilometri pentru a-și putea valorifica dreptul la vot, prin ce se

evidențiază crearea unui dezinteres față de scrutinul electoral pentru această

4

categorie de cetățeni ai Republicii Moldova, dar prima instanță a trecut cu vederea

acest argument.

Recurentul a susținut că este greșită concluzia primei instanțe precum că actul

administrativ contestat a fost emis pornind de la necesitatea luării măsurilor de

siguranță pentru alegători, or siguranța alegătorilor este pusă în sarcina autorităților

competente și nicidecum nu poate servi ca temei pentru limitarea accesului la

organele electorale, mai ales că în vederea asigurării ordinei publice, organele

competente dispun de toate mecanismele necesare, iar ignorarea competențelor

legale nu se încadrează în noțiunea statului de drept.

Recurentul apreciază ca fiind irelevantă concluzia primei instanțe precum că la

emiterea actului administrativ contestat, Comisia Electorală Centrală a luat în

considerare nu doar distanța până la secția de votare, ci un cumul de factori, cum ar

fi numărul de alegători în localitatea respectivă, infrastructura, posibilitatea

autorității publice locale de a organiza secțiile de votare pentru numărul respectiv de

alegători, posibilitatea asigurării securității etc., atâta timp cât art. 32 alin. (3) din

Codul electoral stipulează în mod expres criteriile, care urmau a fi luate în vedere la

deschiderea secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului, și anume: a)

secțiile de votare se vor deschide în unitățile administrativ-teritoriale aflate sub

control constituțional al autorităților Republicii Moldova, atât de pe malul stâng, cât

și de pe malul drept al Nistrului; b) pentru localitățile din stânga Nistrului vor fi

deschise secții de votare distincte în baza datelor din Registrul de stat al alegătorilor,

inclusiv în baza înregistrării prealabile, conform procedurii stabilite prin

Regulamentul aprobat de Comisia Electorală Centrală; c) la deschiderea secțiilor de

votare se va ține cont de numărul alegătorilor care au participat la scrutinele

precedente și de hotarele circumscripției electorale în raport cu domiciliul

alegătorului, conform datelor din Registrul de stat al alegătorilor, inclusiv conform

înregistrării prealabile.

Recurentul a invocat că la emiterea actului administrativ contestat, Comisia

Electorală Centrală a ignorat anume criteriile nominalizate, iar cumulul de factori

invocat de către prima instanță este de ordin organizatoric.

Recurentul a precizat că acești factori de ordin organizatoric urmau a fi

anticipați și soluționați până la 12 februarie 2019, deoarece hotărârea Parlamentului

prin care a fost stabilită data alegerilor parlamentare, a fost adoptată la 27 iulie 2018.

Recurentul a menționat că prima instanță a încălcat normele procesuale care au

menirea de a garanta pronunțarea unei hotărâri legale și întemeiate în baza

principiului contradictorialității părților în proces, în special cele prevăzute la art. 4,

26 alin. (3), 238 alin. (2), 239, 240 alin. (1) și 241 alin. (5) din Codul de procedură

civilă, or, prima instanță a trecut cu vederea toate argumentele din cererea de

chemare în judecată, limitându-se la fraze de ordin general.

Recurentul a relevat că astfel, a fost încălcat și art. 6 alin. (1) din Convenția

Europeană a Drepturilor Omului.

Primordial, Colegiul consideră oportun de a verifica dacă recurentul a respectat

procedura de demarare a căii de atac îndreptate împotriva hotărârii primei instanțe.

În acest sens, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prevede că, împotriva

hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la

pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de

la pronunțare.

5

Astfel, în litigiul dedus judecății, calea de atac în ordine de recurs a fost

exercitată de recurentul PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în

interiorul termenului legal, deoarece hotărârea primei instanțe a fost pronunțată

public la 19 februarie 2019 (f.d.30-34), iar cererea de recurs a fost înregistrată în

Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 20 februarie 2019, fapt

confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe aceasta (f.d.39).

Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor

formulate în recursul declarat de PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea hotărârii

din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse

la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă.

În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă prevede că, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Astfel, Colegiul subliniază, cu titlu de principii generale, că recursul este o cale

de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Din materialele cauzei reiese că la 11 februarie 2019 PP „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova” a depus contestație împotriva Comisiei Electorale

Centrale, intervenienți accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 47 și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 48 cu privire la anularea hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale.

Prin hotărârea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

intervenienți accesorii Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale

Uninominale nr. 47 și Consiliul Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale

nr. 48 cu privire la anularea hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale.

Astfel, Colegiul relevă că prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2110

din 19 ianuarie 2019 cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii

din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele

localități ale raionului Căușeni, pentru alegerile parlamentare și referendumul

6

republican consultativ din 24 februarie 2019, în vederea realizării acțiunilor de

organizare și desfășurare a alegerilor Parlamentului Republicii Moldova și a

referendumului republican consultativ din 24 februarie 2019, în temeiul art. 18 alin.

(2), art. 26, art. 32 alin. (1)-(3), art. 81 alin. (3) și art. 169 alin. (3) din Codul

electoral, pct. 3, pct. 4, nr. 9 și pct. 13 din Regulamentul privind particularitățile

constituirii și funcționării secțiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova

domiciliați în unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului

(Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni, aprobat

prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr. 1567 din 24 aprilie 2018, au

fost organizate pentru circumscripția uninominală nr. 47, orașele Camenca,

Rîbnița, Dubăsari și Grigoriopol – 22 secții de votare (conform anexei nr.1); iar

pentru circumscripția uninominală nr. 48, orașul Slobozia, municipiile Tiraspol

și Bender –25 secții de votare (conform anexei nr. 2) (f.d.15-17).

Prin hotărârea nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale

au fost modificate anexele 1 și 2 ale hotărârii nr. 2110 din 19 ianuarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale „Cu privire la organizarea secțiilor de votare pentru

alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și

unele localități ale raionului Căușeni, pentru alegerile parlamentare și referendumul

republican consultativ din 24 februarie 2019” (f.d.8-10).

Astfel, Colegiul relevă că obiectul litigiului dedus judecății îl constituie

hotărârea nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale.

În motivarea acțiunii, reclamantul PP „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” a menționat că prin modificarea anexelor nr. 1 și 2 a hotărârii nr. 2110

din 19 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, efectuată prin hotărârea nr.

2312 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, de fapt, au fost

constituite noi secții de votare cu depășirea termenului limită de constituire a

secțiilor de votare, de 35 de zile, conform prevederilor art. 30 alin. (2) Cod electoral.

Punctul 14 al Regulamentului privind particularitățile constituirii și

funcționării secțiilor de votare pentru alegătorii Republicii Moldova domiciliați în

unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului (Transnistria), municipiul

Bender și unele localități ale raionului Căușeni, aprobat prin hotărîrea nr. 1567 din

24 aprilie 2018 a Comisiei Electorale Centrale, stipulează că pentru constituirea

birourilor electorale ale secțiilor de votare destinate alegătorilor din localitățile din

stînga Nistrului (Transnistria) se aplică prevederile art.30 din Codul electoral în

modul corespunzător.

Conform art. 30 alin. (1-2) Codul electoral, pentru a efectua votarea și

numărarea voturilor, circumscripțiile electorale se divizează în secții de votare.

Secțiile de votare se constituie de către consiliile electorale de circumscripție în

localități, în baza propunerilor primarilor orașelor (municipiilor), sectoarelor și

satelor (comunelor), cu cel puțin 35 de zile înainte de data alegerilor, și vor cuprinde

cel puțin 30 și cel mult 3000 de alegători. Pentru alegerile de orice nivel și pentru

referendumurile republicane, secțiile de votare se constituie în același termen.

Sediile secțiilor de votare se stabilesc, de regulă, în sediile aflate în proprietate

publică și se amenajează astfel încît să faciliteze accesul în ele al persoanelor în

vîrstă și cu dizabilități.

Astfel, Colegiul respinge argumentul recurentului PP „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova” precum că prin hotărârea nr. 2312 din 12 februarie 2019 a

7

Comisiei Electorale Centrale, au fost constituite noi secții de votare cu depășirea

termenului limită de constituire a secțiilor de votare, de 35 de zile.

Ori, prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2110 din 19 ianuarie 2019

cu privire la organizarea secțiilor distincte pentru alegătorii din localitățile din stînga

Nistrului (Transnistria), municipiul Bender și unele localități ale raionului Căușeni,

pentru alegerile parlamentare și referendumul consultativ din 24 februarie 2019, au

fost organizate în circumscripția uninominală nr. 47, orașele Camenca, Rîbnița,

Dubăsari și Grigoriopol – 22 secții de votare (conform anexei nr.1) și în

circumscripția uninominală nr. 48, orașul Slobozia, municipiile Tiraspol și

Bender –25 secții de votare (conform anexei nr. 2), iar prin hotărârea nr. 2321 din

12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale nu s-au creat secții de votare noi

dar s-a reamplasat localizarea acestora.

Acest fapt este confirmat prin același număr al secțiilor de votare constituite

prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2110 din 19 ianuarie 2019 și numărul

secțiilor de votare reamplasate prin hotărârea nr. 2321 din 12 februarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale.

Respectiv, conform anexei nr.1 a hotărârii Comisiei Electorale Centrale

nr.2110 din 19 ianuarie 2019 pentru circumscripția uninominală nr. 47, orașele

Camenca, Rîbnița, Dubăsari și Grigoriopol au fost organizate 22 secții de votare

(f.d.17), iar conform anexei nr. 1 a hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale au fost reamplasate 22 secții de votare ale

Circumscripției uninominale nr. 47, orașele Camenca, Rîbnița, Dubăsari și

Grigoriopol (f.d.9)

Conform anexei nr.2 a hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr.2110 din data

de 19 ianuarie 2019 pentru circumscripția uninominală nr. 48, orașul Slobozia,

municipiile Tiraspol și Bender au fost organizate 25 secții de votare (f.d.16), iar

conform anexei nr. 2 a hotărârii nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale

Centrale au fost reamplasate 25 secții de votare ale Circumscripției uninominale

nr. 48, orașul Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender (f.d.10).

La fel, instanța de recurs respinge argumentul recurentului precum că Comisia

Electorală Centrală nu a respectat termenul de 35 de zile pentru organizarea secțiilor

de votare din circumscripția uninominală nr. 47, orașele Camenca, Rîbnița,

Dubăsari și Grigoriopol și din circumscripția uninominală nr. 48, orașul

Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender.

Colegiul relevă că secțiile de votare pentru circumscripția uninominală nr.

47, orașele Camenca, Rîbnița, Dubăsari și Grigoriopol și pentru circumscripția

uninominală nr. 48, orașul Slobozia, municipiile Tiraspol și Bender, au fost

organizate prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2110 din 19 ianuarie

2019, fiind respectat astfel termenul de 35 de zile, prevăzut de art. 30 alin. (2) Codul

electoral.

Iar, prin hotărârea nr. 2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale

Centrale nu s-au creat noi secții de votare, dar s-au reamplasat secțiile de votare

organizate prin hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.2110 din data de

19 ianuarie 2019.

Instanța de recurs reține că recurentul urma să distingă noțiunea de „a

organiza” de noțiunea „a reamplasa”. Astfel, noțiunea de „a organiza” presupune a

orândui, a așeza, a coordona situația, lucrările, activitatea unui stat, a unei instituții,

8

a unui grup social în așa fel încât să funcționeze organic, lucrând după un plan

adecvat la îndeplinirea unui anumit scop, iar noțiunea „a reamplasa” semnifică a

amplasa din nou în condiții de loc modificate.

Colegiul relevă că sunt neîntemeiate argumentele recurentului precum că

legislația electorală nu reglementează procedura de reamplasare a secțiilor de

votare, iar tot ce nu este prohibit este permis. Ori, tăcerea legii trebuie interpretată

în favoarea libertății de acțiune.

Mai mult, conform art. 22 alin. (1) lit. g) Cod Electoral, în calitate de

organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală, conlucrează,

în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor cu Agenția Servicii Publice,

la asigurarea evidenței alegătorilor, inclusiv a celor aflați peste hotarele țării, în

temeiul Registrului de stat al alegătorilor, format în baza Registrului de stat al

populației; autoritățile administrației publice locale, în problemele selectării cadrelor

calificate antrenate în activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor

secțiilor de votare cu cabine, urne de vot, computere și alte mijloace tehnico-

materiale; Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secțiilor de votare și a

materialelor electorale; întreprinderile și instituțiile de stat, la încheierea contractelor

pentru servicii de tipărire a buletinelor de vot și de aprovizionare cu echipament;

mijloacele de informare în masă și asociațiile obștești, la organizarea manifestărilor

ce țin de educația civică a alegătorului și informarea populației asupra desfășurării

procesului electoral; Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, misiunile

diplomatice și oficiile consulare, la constituirea secțiilor de votare pentru cetățenii

aflați în străinătate.

În corespundere cu art. 32 alin. (1) Cod Electoral, în cazul alegerilor

parlamentare, prezidențiale și al referendumului republican, pentru alegătorii din

localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), Comisia Electorală Centrală

organizează mai multe secții de votare cu sediul pe teritoriul Republicii Moldova

aflat sub jurisdicția constituțională a autorităților publice centrale. La formarea

respectivelor secții de votare, Comisia Electorală Centrală va ține cont de

organizarea administrativ-teritorială și va asigura accesul alegătorului la procesul

electoral și la organele electorale respective.

Colegiul relevă că hotărârea nr. 2321 din 12 februarie 2019 a fost adoptată de

Comisia Electorală Centrală la adresarea Inspectoratului General al Poliției cu

scrisoarea nr. 34/1-150 din 05 februarie 2019, prin care Comisia Electorală Centrală

a fost informată că în rezultatul analizei detaliate la fața locului a locațiilor propuse

pentru organizarea secțiilor de votare, se constată o supraaglomerare în cazul

unor secții de votare, unde în afară de localnici ar urma să voteze între 6-12 mii de

alegători din stânga Nistrului, ceea ce presupune crearea unui flux major de cetățeni

într-o localitate din zona de securitate (f.d.19-20).

În afară de aceasta, Biroul politici de reintegrare a Cancelariei de Stat prin

scrisoarea nr. 23-05-805 din 08 februarie 2019, a informat Comisia Electorală

Centrală că pentru a exclude eventualele provocări urmează ca secțiile de votare din

stînga Nistrului să nu fie concentrate în perimetrul zonei de securitate, dar să fie

distribuite în mod proporțional pe restul teritoriului Republicii Moldova.

Colegiul relevă că Comisia Electorală Centrală întemeiat a reamplasat secțiile

de votare, ținînd cont de atribuțiile acesteia specificate la art. 22 Cod electoral, ca

9

organ specializat în domeniul electoral, cu atribuții în procesul de organizare și

desfășurare a alegerilor.

Instanța de recurs reiterează că conform art. 22 alin. (1) lit. g) Cod Electoral,

în calitate de organ specializat în domeniul electoral, Comisia Electorală Centrală,

conlucrează, în procesul de organizare și desfășurare a alegerilor cu Ministerul

Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secțiilor de votare și a materialelor electorale.

Iar, prin scrisoarea nr. 34/1-150 din 05 februarie 2019, Inspectoratul General al

Poliției a informat Comisia Electorală Centrală despre faptul că aglomerarea

secțiilor de votare din zona de securitate pune în pericol considerabil menținerea

adecvată a ordinii publice, fapt confirmat prin incidentele din cadrul campaniilor

electorale anterioare.

Astfel, prin reamplasarea secțiilor de votare, Comisia Electorală Centrală și-a

exercitat atribuția de a asigura accesul alegătorilor în cadrul secțiilor de votare create

și securitatea acestora.

Instanța de recurs relevă că la reamplasarea secțiilor de votare, Comisia

Electorală Centrală, a luat în considerare, nu doar informațiile oferite de

Inspectoratul General al Poliției și Biroul politici de reintegrare a Cancelariei de Stat,

dar și un cumul de factori, cum ar fi numărul de alegători în localitatea respectivă,

infrastructura, posibilitatea autorităților administrației publice locale de a organiza

secțiile de votare pentru numărul de alegători existenți în fiecare localitate,

posibilitatea asigurării securității, etc.

Or, art.16 al Constituției prevede expres că toți cetățenii Republicii Moldova

sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fară deosebire de rasă, naționalitate,

origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine

socială.

Colegiul respinge argumentul recurentului PP „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, precum că prin transferul în alte localități a unor secții de

votare membrii birourilor secțiilor electorale de votare vor fi nevoiți să se deplaseze

la serviciu din cont propriu.

Ori, conform art. 32 alin. (5) Cod electoral, particularitățile organizării și

funcționării birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru alegătorii din

localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) se reglementează de Comisia

Electorală Centrală, iar cheltuielile aferente organizării și funcționării acestor birouri

se suportă din bugetul alocat pentru alegeri/referendum. Pentru secțiile de votare în

cauză, cheltuielile se estimează în prealabil de către Guvern și Comisia Electorală

Centrală, iar în cazul cînd nu sînt prevăzute în bugetul alocat pentru

alegeri/referendum, mijloacele financiare se alocă din fondul de rezervă al

Guvernului.

Colegiul relevă că norma legală precitată prevede expres că cheltuielile aferente

organizării și funcționării birourilor electorale ale secțiilor de votare pentru

alegătorii din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria) se suportă din bugetul

alocat pentru alegeri/referendum.

Ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că

hotărârea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea

circumstanțelor de fapt și de drept și aplicarea corectă a cadrului legal ce guvernează

10

raportul material litigios, astfel încât, a fost asigurată securitatea juridică ce

garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept, cât și a aplicării sale,

iar constatările primei instanțe conțin o argumentare clară și bazată pe suportul

probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent.

Având în vedere problemele de drept ridicate în speță, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a respinge recursul declarat de PP „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

și de a menține hotărârea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (2)-(3) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”.

Se menține hotărârea din 19 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

civilă, la contestația depusă de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienți accesorii Consiliul

Electoral al Circumscripției Electorale Uninominale nr. 47 și Consiliul Electoral al

Circumscripției Electorale Uninominale nr. 48 cu privire la anularea hotărârii nr.

2321 din 12 februarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Valeriu Doagă

Tamara Chișca-Doneva

Victor Burduh

Nina Vascan

11