3ra-304/19 — contestarea actului administrativ

3ra-304/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-304/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Ecaterina Palanciuc)

DECIZIE

11 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Valeriu Doagă

examinând recursurile declarate de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, reprezentat de avocatul Ilie Ceban și reprezentantul cu

drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, Maxim Lebedinschi,

în cauza civilă intentată la contestația depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale Centrale,

intervenient accesoriu Partidul Regiunilor din Moldova cu privire la anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2221 din 02 februarie 2019 „pentru

modificarea punctului 2 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2170 din 28

ianuarie 2019 „Privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din

partea Partidului Regiunilor din Moldova, a simbolului electoral și confirmarea

reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”,

împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins acțiunea depusă de Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”,

constată:

La 04 februarie 2019, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim Lebedinschi, a

depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale (în continuare CEC),

intervenient accesoriu Partidul Regiunilor din Moldova cu privire la anularea

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2221 din 02 februarie 2019 „pentru

modificarea punctului 2 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2170 din 28

ianuarie 2019 „Privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din

partea Partidului Regiunilor din Moldova, a simbolului electoral și confirmarea

1

reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”.

În motivarea acțiunii s-a menționat că, prin hotărârea Comisiei Electorale

Centrale nr. 2221 din 02 februarie 2019 s-a dispus „la punctul 2 al hotărârii CEC

nr. 2170 din 28 ianuarie 2019 „Privind demersul de înregistrare a candidaților la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția

națională din partea Partidului Regiunilor din Moldova, a simbolului electoral și

confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală

Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)” textul „imaginea a

trei palme împreunate, pe margini semnul este încrustat cu o inscripție, în partea

de sus, în limba română – „PARTIDUL REGIUNILOR DIN MOLDOVA”, iar în

partea de jos, în limba rusă „ПАРТИЯ РЕГИОНОВ МОЛДОВЫ” se substituie

prin textul „o figură geometrică formată din patru raze triunghiulare pe un fundal

alb. În partea dreaptă de jos se află două patrulatere înclinate în dreapta.

Patrulaterul de sus conține inscripția cu caractere albe majuscule „PARTIDUL

REGIUNILOR”, iar în patrulaterul de jos este dispusă inscripția cu aceleași

caractere albe majuscule ”DIN MOLDOVA”.

Reclamantul a considerat hotărârea CEC nr. 2221 din 02 februarie 2019 ca

fiind ilegală, deoarece contravine prevederilor articolului 53 alin. (2) din Codul

electoral. Or, steaua cu 5 colțuri este simbolul electoral al concurentului Partidul

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și a candidaților desemnați

pe circumscripțiile uninominale de către acesta.

Deopotrivă, reclamantul a invocat că simbolul electoral al Partidului

Regiunilor din Moldova nu este individualizat în așa măsură încât să permită

deosebirea imediată a acestuia, or, una din sarcinile de bază ale simbolului

electoral, ce figurează în buletinul de vot, este identificarea certă a concurentului

electoral timp ce decurge completarea buletinului de vot, fapt care în mod

imperativ interzice identitatea simbolurilor.

Comisia Electorală Centrală, prin hotărârea nr. 2112 din 21 ianuarie 2019, a

atenționat că simbolurile foarte cunoscute, cum ar fi steaua cu cinci colțuri, pot fi

folosite de deferiți concurenți, dar cu condiția că vor fi elemente adiționale și/sau

nu vor provoca confuzii de percepție, fiind clar deosebite unele de altele.

Prin urmare, reclamantul a opinat că, prin acțiunile Partidului Regiunilor din

Moldova, se încearcă compromiterea dreptului de vot, în special al persoanelor în

etate, care prezentându-se la urnele de vot deseori atrag atenția la simbol, deci vor

greși și aplica ștampila nu lângă simbolul PSRM și/sau candidații acestui partid.

În acest context, un candidat electoral cu pretenții de a reprezenta cetățeanul

în Parlament încearcă să ajungă în calitate de deputat, bazându-se pe tehnici de

manipulare a opiniei publice, care nu au nimic comun cu dezideratele statului de

drept.

În asemenea circumstanțe, reprezentantul cu drept de vot consultativ al

Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim

Lebedinschi, a solicitat admiterea contestației și anularea hotărîrii Comisiei

Electorale Centrale nr. 2221 din 02 februarie 2019.

Prin hotărârea din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 35, 36-42)

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”.

2

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art.26 alin. (1) și

art. 27 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000;

art. 53 alin. (1) și (2), art. 72 alin. (2), art. 74 alin. (1) și (5) din Codul electoral.

Curtea de Apel Chișinău și-a argumentat concluzia prin faptul că, simbolul

electoral al Partidului Regiunilor din Moldova nu este identic cu simbolul electoral

al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, deci nu cade

sub incidența articolului 53 alin. (2) din Codul electoral în partea admiterii

identității de semne sau de simboluri electorale. Or, desenul grafic al simbolului

Partidului Regiunilor din Moldova se deosebește esențial de simbolul electoral al

Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” prin două

patrulatere cu inscripții, câte unul în partea de sus și de jos al simbolului, iar cel al

Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” nu conține nici o

inscripție.

O altă deosebire este că simbolul electoral al Partidului Regiunilor din

Moldova reprezintă o figură geometrică formată din patru raze triunghiulare”, iar

cel al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” reprezintă

o stea cu cinci raze, egale după unghi.

La fel, aceste simboluri se deosebesc esențial și după modul în care sunt

colorate, astfel încât „steaua” ca simbol electoral al Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” este hașurată cu două culori: alb și negru, iar

figura geometrică ca simbol electoral al Partidului Regiunilor din Moldova este

colorată într-o singură culoare – neagră.

La 07 februarie 2019, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, reprezentat de avocatul Ilie Ceban, a declarat recurs împotriva

hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 47-48).

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu hotărârea pronunțată

de Curtea de Apel Chișinău și o califică drept neîntemeiată și pasibilă anulării.

Totodată a menționat că, la momentul declarării recursului, nu i-a fost adusă

la cunoștință hotărârea din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, iar din

acest considerent, va depune o cerere de recurs suplimentară/motivată, după ce i se

va comunica hotărârea primei instanțe.

Recurentul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

reprezentat de avocatul Ilie Ceban, a solicitat admiterea recursului și casarea

hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei

hotărâri noi, prin care să fie admisă acțiunea în sensul formulat.

La 08 februarie 2016, reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim Lebedinschi, a

declarat recurs împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 49-50).

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele factice ale cauzei,

menționând suplimentar că hotărârea primei instanțe contravine dispozițiilor

articolului 53 alin. (2) din Codul electoral.

La fel, a indicat că, Partidul Regiunilor din Moldova inițial a înregistrat un alt

simbol electoral, iar prin hotărârea CEC nr. 2221 din 02 februarie 2019 acest

simbol a fost schimbat și că, imediat după schimbarea simbolului, acest partid a

inițiat acțiuni de agitație politică bazate pe atacuri electorale în adresa Partidului

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

3

În această ordine de idei, reprezentantul cu drept de vot consultativ al

Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim

Lebedinschi, a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii din 07 februarie

2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să fie

admisă acțiunea în sensul formulat.

La 11 februarie 2019, Comisia Electorală Centrală a depus referință asupra

cererilor de recurs depuse de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, reprezentat de avocatul Ilie Ceban și reprezentantul cu drept de vot

consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”,

Maxim Lebedinschi, împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând respingerea lor și menținerea hotărârii primei instanțe.

Primordial, Colegiul consideră oportun de a verifica dacă reprezentanții

recurentului au respectat procedura de demarare a căii de atac îndreptate împotriva

hotărârii primei instanțe.

În acest sens, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prescrie că, împotriva

hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la

pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de

la pronunțare.

În conformitate cu articolul 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat

următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau

producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Astfel, se constată că, în speță, căile de atac în ordine de recurs au fost

demarate în interiorul termenului legal, deoarece prin prisma articolului 111

alin. (3) din Codul de procedură civilă, acesta a început să curgă la 08 februarie

2019, ora 00.00 și a expirat la 08 februarie 2019, ora 23.59, iar cererile de recurs au

fost înregistrate în Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 07

februarie 2019, ora 16.57, și respectiv 08 februarie 2019, ora 13.16, fapt confirmat

prin amprenta sigiliilor aplicate pe acestea (f.d. 47, 49).

Examinând recursurile declarate, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție le consideră neîntemeiate și care

urmează a fi respinse, cu menținerea hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții de

Apel Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile

depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile

Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură

civilă.

În sensul articolului 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii

atacate, fără a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

4

În conformitate cu articolul 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor

formulate în cererile de recurs depuse de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, reprezentat de avocatul Ilie Ceban și reprezentantul cu

drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, Maxim Lebedinschi, precum și a celor invocate de intimata Comisia

Electorală Centrală în referința depusă asupra cererilor de recurs, Colegiul civil

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție vădește

că prima instanță a elucidat corect circumstanțele cauzei, precum și a identificat și

a aplicat corect normele de drept material și procedural pertinente speței.

Or, din conținutul cererii de chemare în judecată și a revendicărilor formulate

de reclamantul Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” se

atestă că, obiectul material al prezentei acțiuni constă în verificarea legalității

hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2221 din 02 februarie 2019.

Astfel, în condițiile din speță, Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” a invocat ilegalitatea în fond a hotărârii CEC nr. 2221 din

02 februarie 2019, deoarece prin aceasta s-a substituit simbolul electoral al

Partidului Regiunilor din Moldova, ca concurent electoral, iar noul simbol nu este

individualizat astfel încât să permită deosebirea imediată a acestuia, fapt prin care

Partidul Regiunilor din Moldova încearcă compromiterea dreptului de vot prin

manipularea opiniei publice.

În acest sens, Colegiul constată că, prin actul administrativ supus examenului

legalității s-a dispus: „la punctul 2 al hotărârii CEC nr. 2170 din 28 ianuarie 2019

„Privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea

Partidului Regiunilor din Moldova, a simbolului electoral și confirmarea

reprezentantului cu drept devot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)” textul „imaginea a trei palme

împreunate, pe margini semnul este încrustat cu o inscripție, în partea de sus, în

limba română – „PARTIDUL REGIUNILOR DIN MOLDOVA”, iar în partea de

jos, în limba rusă „ПАРТИЯ РЕГИОНОВ МОЛДОВЫ” se substituie prin textul

„o figură geometrică formată din patru raze triunghiulare pe un fundal alb. În

partea dreaptă de jos se află două patrulatere înclinate în dreapta. Patrulaterul de

sus conține inscripția cu caractere albe majuscule „PARTIDUL REGIUNILOR”,

iar în patrulaterul de jos este dispusă inscripția cu aceleași caractere albe

majuscule ”DIN MOLDOVA”.

La fel, pentru a verifica dezideratele Partidului Politic „Partidul Socialiștilor

din Republica Moldova”, Colegiul consideră necesar de a evoca faptul că prin

hotărârea CEC nr. 2024 din 02 ianuarie 2019 s-a înregistrat inter alia simbolul

electoral pentru imprimare în buletinul de vot la alegerile parlamentare din 24

februarie 2019 al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” – o stea cu cinci raze, egale după unghi, care se formează din linii cu

lungime egală sub unghi de 36 de grade în fiecare vârf, reliefată și divizată în 10

segmente. Unul din vârfuri este îndreptat perpendicular în sus, sub unghi de 90 de

grade față de linia orizontală. Fiecare din vârfurile stelei fiind împărțit în două

5

segmente, este colorat cu două culori, într-o consecutivitate conform acelor

ceasornicului: alb, negru.

În această consecvență, instanța de recurs conchide că prima instanță just a

ajuns la concluzia că, simbolul electoral al Partidului Regiunilor din Moldova nu

este identic cu simbolul electoral al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, deci nu cade sub incidența articolului 53 alin. (2) din Codul

electoral în partea admiterii identității de semne sau de simboluri electorale.

Or, conform articolului 53 alin. (2) din Codul electoral, buletinul de vot se

divizează în patrulatere, corespunzător numărului de concurenți electorali care

participă la alegeri. Dimensiunile patrulaterului trebuie să fie suficiente pentru a

cuprinde numele și prenumele candidatului, denumirea partidului, altei organizații

social-politice, blocului electoral care a înaintat lista de candidați sau candidatul

respectiv, semnul sau simbolul electoral al concurentului electoral, la dorința

acestuia. Nu se admite identitatea de semne sau de simboluri electorale.

La capitolul dat Colegiul decelează din sensul autentic al normei legale

precitate, într-adevăr una din sarcinile de bază ale simbolului electoral este de a

identifica cert concurentul electoral, fapt ce impune în mod imperativ interdicția

utilizării acelorași simboluri electorale grafice de către concurenții electorali.

Astfel, simbolul electoral, ca imagine grafică, se poziționează în conștiința

alegătorilor sub formă de sugestie în privința unui concurent electoral concret, pe

care alegătorul îl asociază cu programul electoral și sloganul acestuia.

La fel, simbolurile grafice sunt folosite de către concurenți în campaniile

electorale și sunt tipărite pe buletinele de vot pentru a facilita votul persoanelor

(analfabete, cu deficiențe de vedere etc.), care nu pot citi numele partidelor pe

buletinele de vot, însă, la nivel de subconștient pot asocia simbolul grafic cu

concurentul electoral simpatizat.

Corelând ipotezele relevate, Colegiul apreciază ca fiind lipsite de substanță

argumentele invocate de Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” în privința identității simbolului său electoral cu cel al concurentului

Partidul Regiunilor din Moldova. Or, din analiza acestor două desene grafice se

distinge că ele au deosebiri esențiale, care în esență conturează individualitatea

acestora.

Sub acest aspect, instanța de recurs notează că, simbolul electoral al

concurentului Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

pentru imprimare în buletinul de vot reprezintă „o stea cu cinci raze, egale după

unghi, care se formează din linii cu lungime egală sub unghi de 36 de grade în

fiecare vârf, reliefată și divizată în 10 segmente. Unul din vârfuri este îndreptat

perpendicular în sus, sub unghi de 90 de grade față de linia orizontală. Fiecare din

vârfurile stelei, fiind împărțit în două segmente, este colorat cu două culori, într-o

consecutivitate conform acelor ceasornicului: alb, negru.”

Distinct de aceasta, simbolul electoral al concurentului Partidul Regiunilor

din Moldova pentru imprimare în buletinul de vot reprezintă „o figură geometrică

formată din patru raze triunghiulare pe un fundal alb. În partea dreaptă de jos se

află două patrulatere înclinate în dreapta. Patrulaterul de sus conține inscripția cu

caractere albe majuscule „PARTIDUL REGIUNILOR”, iar în patrulaterul de jos

este dispusă inscripția cu aceleași caractere albe majuscule „DIN MOLDOVA”.

Respectiv, se vădește că, simbolul electoral al concurentului Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” reprezintă „o stea cu cinci raze,

6

egale după unghi, care se formează din linii cu lungime egală sub unghi de 36 de

grade în fiecare vârf, reliefată și divizată în 10 segmente”, iar simbolul electoral al

concurentului Partidului Regiunilor din Moldova este constituit din „o figură

geometrică formată din patru raze triunghiulare și două patrulatere”.

Prin urmare, se atestă că, aceste două desene grafice ale simbolurilor

electorale au doar un element comun, și anume patru raze triunghiulare cu

aceleași lungimi și colțuri. Însă, acest element comun nu este viabil, în coroborare

cu celelalte distincții, de a crea confuzii în fața alegătorilor.

Or, simbolul electoral al Partidului Regiunilor din Moldova conține în partea

dreaptă de jos două patrulatere înclinate în dreapta, iar acest fapt îl deosebește

categoric de simbolul electoral sub formă de stea cu 5 unghiuri egale, înregistrat

de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, care dealtfel

nu conține nici o inscripție sau simboluri sub formă de figuri geometrice de

patrulater.

Cu atât mai mult că, patrulaterul de sus al simbolului electoral înregistrat

după concurentul Partidul Regiunilor din Moldova conține inscripția cu

denumirea partidului, tipărită cu caractere albe majuscule. Astfel, în patrulaterul

de sus este inserată inscripția „PARTIDUL REGIUNILOR”, iar în patrulaterul de

jos inscripția cu aceleași caractere albe majuscule „DIN MOLDOVA”.

Succesiv, Colegiul evidențiază și o altă deosebire esențială al acestor

simboluri electorale, care este manifestată în modul în care sunt colorate acestea.

Astfel, fiecare din vârfurile stelei înregistrate ca simbol electoral al Partidului

Politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, este împărțit în două

segmente și este colorat cu două culori, într-o consecutivitate conform acelor

ceasornicului: alb, negru, iar figura geometrică ce reprezintă simbolul electoral al

Partidului Regiunilor din Moldova, și anume cele patru raze triunghiulare sunt de

o singură culoare – neagră pe fondal alb.

În această ordine de idei, instanță de recurs ajunge la concluzia că prima

instanță corect și temeinic a stabilit că la adoptarea hotărârii CEC nr. 2221 din 02

februarie 2019 au fost respectate prevederile legislației electorale și principiul

egalității concurenților electorali. Or, simbolul electoral al Partidului Regiunilor

din Moldova nu este identic cu simbolul electoral al Partidului Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” și se diferențiază prin caractere esențiale,

care nu pot induce în eroare alegătorii. Drept consecință, autoritatea administrativă

a adoptat un act care corespunde exigențelor instituite la articolul 53 alin. (2) din

Codul electoral de a nu fi admise simboluri electorale care au semne identice.

Astfel, ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că

hotărârea din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea

chestiunilor în fapt și în drept și aplicarea corectă a cadrului legal ce guvernează

raportul material litigios, astfel fiind asigurată securitatea juridică ce garantează

previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept, cât și a aplicării sale, iar

constatările primei instanțe conțin o argumentare clară și bazată pe suportul

probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide necesitatea de a

respinge, ca fiind neîntemeiate, recursurile declarate de Partidul Politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, reprezentat de avocatul Ilie Ceban și

reprezentantul cu drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul

7

Socialiștilor din Republica Moldova”, Maxim Lebedinschi și de a menține

hotărârea din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 73, art. 74 alin. (7) din Codul electoral, art. 24, art. 30

alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, art. 277-278, art. 445 alin. (1)

lit. a), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se resping recursurile declarate de Partidul Politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”, reprezentat de avocatul Ilie Ceban și reprezentantul cu

drept de vot consultativ al Partidului Politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova”, Maxim Lebedinschi, împotriva hotărârii din 07 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău, ca fiind neîntemeiate.

Se menține hotărârea din 07 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la contestația depusă de Partidul Politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” împotriva Comisiei Electorale

Centrale, intervenient accesoriu Partidul Regiunilor din Moldova, cu privire la

anularea hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2221 din 02 februarie 2019

„pentru modificarea punctului 2 al hotărârii Comisiei Electorale Centrale nr. 2170

din 28 ianuarie 2019 „Privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din

partea Partidului Regiunilor din Moldova, a simbolului electoral și confirmarea

reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Valeriu Doagă

8