3ra-130/19 — contestarea actului administrativ

3ra-130/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-130/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Victoria Sîrbu)

DECIZIE

18 ianuarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și

PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel,

în cauza civilă intentată la contestația depusă de Blocul electoral „ACUM

Platforma DA și PAS” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din

partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea

reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”,

împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins acțiunea depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”,

constată:

La 04 ianuarie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și

reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Pavel, au depus contestație împotriva

Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr.

2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale „privind demersul de

înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii

Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM

Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ

în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe

(trezorierul)”.

În motivarea acțiunii au menționat că, prin hotărârea nr. 1933 din 21

decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală a înregistrat Blocul electoral

„ACUM Platforma DA și PAS” pentru participare la alegerile parlamentare din 24

februarie 2019, constituit de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”

și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, precum și simbolul electoral

pentru imprimare în buletinele de vot.

1

La 26 decembrie 2018, copreședinții Blocului electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu, au depus la Comisia Electorală

Centrală demers, prin care au solicitat inter alia înregistrarea listei candidaților în

circumscripția națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din Blocul electoral „ACUM

Platforma DA și PAS”, precum și confirmarea domnului Dumitru Pavel în

calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală

pentru perioada electorală.

Prin pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019, Comisia

Electorală Centrală a respins demersul privind confirmarea domnului Dumitru

Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală

Centrală pentru perioada electorală; și s-a explicat concurentului electoral

posibilitatea desemnării unui alt reprezentant cu drept de vot consultativ, care va

întruni condițiile prevăzute de Codul electoral.

Concluzia Comisiei Electorale Centrale s-a bazat pe faptul că, domnul

Dumitru Pavel este desemnat în calitate de candidat pe listă și concomitent în

calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ la Comisie, ceea ce contravine

prevederilor art. 49 alin. (5) din Codul electoral.

Astfel, reclamantul și reprezentantul acestuia au considerat greșită concluzia

Comisiei Electorale Centrale. Or, interdicțiile stabilite de art. 49 alin. (5) din

Codul electoral se referă doar la consiliile electorale și la birourile electorale. În

speță, însă, Dumitru Pavel a fost desemnat în calitate de reprezentant cu drept de

vot consultativ în Comisia Electorală Centrală, iar această instituție nu se

încadrează nici în noțiunea de „consiliu” și nici de „birou electoral”.

Prin urmare, interdicțiile față de candidații la o funcție electivă de a desfășura

activități în cadrul consiliilor electorale și birourilor electorale pe durata alegerilor,

nu se referă la Comisia Electorală Centrală.

Succesiv, au invocat că persoanele care desfășoară activitate în cadrul unui

consiliu sau birou electoral pe durata alegerilor sunt enumerate în art. 28 alin. (2),

(3) și (5) din Codul electoral, în care nu se regăsesc reprezentanții cu drept de vot

consultativ în Comisia Electorală Centrală. Or, statutul acestor reprezentanți este

reflectat prin art. 15 alin. (l)-(3) din Codul electoral.

Mai mult decât atât, cerințe imperative față de reprezentantul cu drept de vot

consultativ în Comisia Electorală Centrală, precum drepturile și obligațiile acestuia

sunt instituite prin Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanților cu drept

de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin hotărîrea nr. 383 din 12

decembrie 2006 Comisiei Electorale Centrale, cu modificările și completările

ulterioare.

Generalizând circumstanțele relevate, reclamantul și reprezentantul acestuia

au tras concluzia că norma legală invocată de Comisia Electorală Centrală nu se

referă la reprezentantul cu drept de vot consultativ în aceasta, iar drept consecință

nu există niciun impediment legal ca Dumitru Pavel, având calitatea de candidat la

funcția de deputat, să fie concomitent și reprezentant cu drept de vot consultativ al

Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” în Comisia Electorală Centrală.

Deopotrivă, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și

reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Pavel, au invocat că în cadrul

dezbaterilor din ședința Comisiei Electorale Centrale desfășurate la 02 ianuarie

2019, doi membri, și anume Vladimir Șarban și Vasile Gafton au înaintat

2

propunerea de a-l accepta pe Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de

vot consultativ în Comisia Electorală Centrală din partea Blocului electoral.

Astfel, hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale

a fost votată cu 7 voturi „pentru” și un vot „împotrivă”. Respectiv, situația dată

presupune că a fost votată „pentru” propunerea celor 2 membri ai Comisiei

Electorale Centrale, Vladimir Șarban și Vasile Gafton, privind desemnarea d-lui

Dumitru Pavel ca reprezentant al Blocului electoral. Însă, în textul hotărârii

publicate pe site, prin pct. 2 și 3, se regăsește conținutul vechi al proiectului, de

respingere a acestei propuneri.

Prin urmare, reclamantul și reprezentantul acestuia au conchis că prevederile

pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale

Centrale sunt nule, deoarece au fost adoptate cu încălcarea procedurii stabilite.

În această ordine de idei, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și

reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Pavel, au solicitat:

- admiterea acțiunii;

- anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale;

- obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre, prin care să

admită demersul și să îl confirme pe domnul Dumitru Pavel în calitate de

reprezentant cu drept devot consultativ al Blocului electoral „ACUM Platforma

DA și PAS” în Comisia Electorală Centrală, pentru perioada electorală.

Prin hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 56, 57-65)

s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Blocul electoral „ACUM

Platforma DA și PAS”.

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 14, art. 15,

art. 18, art. 26 alin. (1) lit. c), art. 49 alin. (5), art. 51, art. 72-74 din Codul

electoral; pct. 26 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale

Centrale, aprobat prin Hotărârea nr. 137 din 14 februarie 2006 a Comisiei

Electorale Centrale; și pct. 7 din Regulamentul cu privire la activitatea

reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin

Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei Electorale Centrale, modificat

și completat prin Hotărârea nr. 163 din 02 septembrie 2016.

Curtea de Apel Chișinău și-a argumentat concluzia prin faptul că, în sensul

cadrului legal, reprezentantul blocului electoral activează nemijlocit în cadrul

Comisiei Electorale Centrale, astfel nu poate fi concomitent și reprezentant al

blocului electoral în Comisia Electorală Centrală și candidat la funcția de deputat.

Or, participarea acestuia la ședințele Comisiei Electorale Centrale, ca reprezentant

al blocului electoral cu drept de vot consultativ, i-ar oferi acestuia posibilitatea de a

beneficia de timp de antenă grilă suplimentar, ca și candidat la funcția de deputat,

fapt care în consecință riscă să determine încălcarea principiului egalității

concurenților electorali.

La fel, prima instanță a apreciat ca neîntemeiat argumentul reclamantului

precum că norma art. 49 alin. (5) din Codul electoral nu prevede ca impediment de

a înregistra candidatul la funcția de deputat și în calitate de reprezentant cu drept

de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală. Or, în sensul art. 14 din Codul

electoral, sistemul organelor electorale este constituit din Comisia Electorală

Centrală, consiliile electorale de circumscripție, birourile electorale ale secțiilor de

votare.

3

În privința argumentului, precum că la emiterea hotărârii nr. 2025 din 02

ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale au fost admise și erori de procedură

în cadrul votării, instanța de fond a notat că aceasta a fost adoptată cu votul

majorității membrilor (7 voturi „pentru” și un vot „contra”), aspect ce determină

respectarea prevederilor art. 18 din Codul electoral.

La 15 ianuarie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”,

reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a declarat recurs împotriva hotărârii din 14

ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 68-74).

În motivarea recursului a invocat că instanța de fond a aplicat o lege care nu

trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat

analogia legii sau analogia dreptului, precum și alte erori care au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

În susținerea recursului reprezentantul recurentului a reiterat motivele de fapt

și de drept formulate în contestație.

Suplimentar a menționat că deciziile Curții Supreme de Justiție administrate

de Comisia Electorală Centrală cu titlu de jurisprudență relevantă speței, de facto

datează cu anul 2004 și 2007 și au fost adoptate în concordanță cu cadrul legal

electoral în vigoare la acel moment. Însă, din acel moment și până în prezent,

legislația națională a suferit modificări esențiale.

Ba mai mult decât atât, acestea nici nu sunt relevante obiectului prezentei

spețe, deoarece se referă la o altă instituție, și anume de „membru reprezentant cu

vot consultativ în componența Comisiei Electorale Centrale”. La caz, însă,

instituția este denumită „reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia

Electorală Centrală”, cu drepturi doar de reprezentare a concurentului electoral,

fără a avea calitatea de membru sau component al Comisiei Electorale Centrale.

Succesiv, reprezentantul recurentului a indicat că, instanța de fond nu a ținut

cont de faptul că, toate drepturile de care va putea face uz dl Dumitru Pavel în

raport cu Comisia Electorală Centrală în calitatea sa de reprezentant cu drept de vot

consultativ, acesta le deține ca și candidat electoral.

Dealtfel, primei instanțe i s-a solicitat de a se expune cum și de ce candidații

la funcția de deputat ai Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei

Năstase și Maia Sandu au fost acceptați să reprezinte interesele Blocului în raport

cu Comisia Electorală Centrală, iar Dumitru Pavel nu poate dispune de aceeași

posibilitate.

La fel, reprezentantul recurentului a opinat că, prima instanță a extins

prevederile articolului 12 alin. (3) din Codul de procedură civilă și în mod abuziv

și ilegal a aplicat prevederile articolului 49 alin. (5) din Codul electoral asupra unei

situații nereglementate de această normă. Or, articolul 49 alin. (5) din Codul

electoral nu se referă la Comisia Electorală Centrală, ci instituie interdicția pentru

concurentul electoral de a deține calitatea de membru sau angajat al consiliului

electoral și al biroului electoral. Respectiv, aceasta nu se aplică nicidecum asupra

instituției reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală

Centrală.

4

Finalmente, reprezentantul recurentului a afirmat că prima instanță a ignorat

și argumentele formulate în partea poziției precum că actul administrativ contestat

a fost adoptat cu încălcări de procedură.

În această ordine de idei, recurentul Blocul electoral „ACUM Platforma DA

și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a solicitat admiterea recursului și

casarea hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea

unei hotărâri no, prin care să fie admisă acțiunea în sensul formulat.

Primordial, Colegiul consideră oportun de a verifica dacă recurentul a

respectat procedura de demarare a căii de atac îndreptate împotriva hotărârii primei

instanțe.

În acest sens, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prescrie că, împotriva

hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la

pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de

la pronunțare.

Astfel, se constată că în condițiile speței, calea de atac în ordine de recurs a

fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece hotărârea primei instanțe a

fost pronunțată public la 14 ianuarie 2019 (f.d. 51-55, 56, 57), iar cererea de recurs

a fost înregistrată în Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 15

ianuarie 2019, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe acesta (f.d. 68).

Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor

formulate în cererea de recurs depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA

și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, și a argumentelor invocate de

intimata Comisia Electorală Centrală, Colegiul civil comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care

urmează a fi respins, cu menținerea hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, din motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile

depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile

Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură

civilă.

În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Articolul 444 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și

încheierile atacate cu recurs.

În condițiile speței, se atestă faptul că, la 16 decembrie 2018, Partidul Politic

„Partidul Platforma Demnitate și Adevăr” și Partidul Politic „Partidul Acțiune și

5

Solidaritate” au decis formarea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”

(f.d. 8-10 recto-verso).

Prin hotărârea nr. 1933 din 21 decembrie 2018 a Comisiei Electorale Centrale

inter alia s-a înregistrat Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru

participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, constituit de către

Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Partidul Politic „Partidul

Acțiune și Solidaritate”, precum și simbolul electoral pentru imprimare în

buletinele de vot.

La 26 decembrie 2018, copreședinții Blocului electoral „ACUM Platforma

DA și PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu, au depus la Comisia Electorală

Centrală demers, prin care au solicitat inter alia înregistrarea listei candidaților în

circumscripția națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din Blocului electoral

„ACUM Platforma DA și PAS”, precum și confirmarea domnului Dumitru Pavel

în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală

Centrală pentru perioada electorală.

Prin hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale

(f.d. 29-29, 32-36):

Republicii Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripția națională,

conform anexei;

calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală

pentru perioada electorală;

reprezentant cu drept de vot consultativ, care va întruni condițiile prevăzute de

Codul electoral;

domnul Artur Mija […].

În debutul analizei temeiurilor de recurs, Colegiul subliniază, cu titlu de

principii generale, că recursul este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate

legalitatea actului de dispoziție contestat.

Prin urmare, criticile formulate de reprezentantul recurentului în cererea de

recurs, în privința deciziilor Curții Supreme de Justiție, prezentate de Comisia

Electorală Centrală cu titlu de jurisprudență națională relevantă speței, în esență, nu

sunt pertinente procedurii în recurs. Or, în conformitate cu articolul 442 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date

în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse

de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi.

Astfel, având în vedere că obiect al recursului îl constituie hotărârea

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău ca primă instanță, instanța de recurs

urmează să efectueze un control judiciar al acestei hotărâri judecătorești, fără a da

apreciere modalităților și mijloacelor procedurale de apărare alese de pârât. Cu

atât mai mult că, deciziile Curții Supreme de Justiție, prezentate de Comisia

Electorală Centrală cu titlu de jurisprudență națională relevantă speței, nici nu au

fost puse la baza hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

6

Dealtfel, Colegiul nu poate accepta nici argumentele reprezentantului

recurentului, precum că „a solicitat primei instanțe de a se expune cum și de ce

candidații la funcția de deputat ai Blocului electoral „ACUM Platforma DA și

PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu au fost acceptați să reprezinte interesele

Blocului în raport cu Comisia Electorală Centrală, iar Dumitru Pavel nu poate

dispune de aceeași posibilitate”.

Or, în sensul articolului 3 din Legea contenciosului administrativ, (1) Obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu

caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege

al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile

asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c)

funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). (2) Obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri

referitoare la un drept recunoscut de lege.

Articolul 240 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (3) că,

instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de

reclamant.

Aderent, alineatul (1) al aceluiași articol statuează că, la deliberarea hotărârii,

instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor […].

În condițiile speței, este notabil că, obiectul material al acțiunii îl constituie

verificarea legalității actului administrativ – hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie

2019 a Comisiei Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a

candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru

circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și

PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia

Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”.

Prin urmare, Colegiul deduce că aceste argumente ale reprezentantului

recurentului depășesc limitele obiectului acțiunii, iar această circumstanță

degrevează prima instanță de obligația argumentării motivelor care nu sunt

pertinente speței.

Succesiv, Colegiul apreciază ca fiind lipsite de suport argumentele invocate

de reprezentantul recurentului în susținerea poziției sale privind netemeinicia

hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Or, în acest sens este notabil faptul că, prin pct. 1 al hotărârii nr. 2025 din 02

ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, Dumitru Pavel a fost înregistrat ca

și candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru

circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și

PAS”, sub numărul de ordine 28 (f.d. 28-29, 34).

Respectiv, sub aspectul dat, este justă concluzia precum că Dumitru Pavel nu

poate avea concomitent calitatea și de candidat la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea

Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și de reprezentant cu drept de

vot consultativ al acestui concurent electoral în Comisia Electorală Centrală.

În acest sens Colegiul decelează că, prin prisma pct. 7 din Regulamentul cu

privire la activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților

electorali, aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei

Electorale Centrale (modificat și completat prin Hotărârea nr. 163 din 02

7

septembrie 2016) statuează că, reprezentantul concurentului electoral este în drept:

să reprezinte interesele concurentului electoral în organul electoral care l-a

înregistrat și în alte autorități implicate în procesul electoral;-să reprezinte

interesele concurentului electoral în instanța de judecată, în condițiile și ordinea

prevăzută de legislația în vigoare; să participe la ședințele organelor electorale; să

ia cuvântul la ședințele organului electoral unde este reprezentant, să facă

propuneri și obiecții pe marginea chestiunilor ce țin de competenta organului

electoral respectiv, să solicite votarea lor; să adreseze participanților la ședințele

organului electoral întrebări pe marginea chestiunilor puse în discuție în

conformitate cu ordinea de zi; să ia cunoștință de materialele și documentația

organului electoral ce vizează concurentul pe care îl reprezintă; să asiste la

confecționarea matriței buletinului de vot, la tipărirea lui, precum și la lichidarea

matriței; să asiste la numărarea și totalizarea voturilor, la operațiunile în legătură

cu listele electorale și buletinele de vot, la întocmirea proceselor-verbale de

totalizare a alegerilor și referendumurilor; să verifice datele din procesul-verbal,

din formularul special pentru numărarea voturilor; să primească un exemplar al

procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor și totalizarea rezultatelor

alegerilor.

Conjunctura relevată profilează ipoteza conform căreia, reprezentantul cu

drept de vot consultativ al concurentului electoral în Comisia Electorală Centrală

activează nemijlocit în cadrul Comisiei, astfel încât, prin prisma art. 49 alin. (5) din

Codul electoral nu poate fi concomitent și concurent electoral. Or, acest fapt ar

constitui o încălcare a dreptului concurenților electorali de a participa în

campania electorală pe picior de egalitate, drept consfințit la art. 51 alin. (1) din

Codul electoral.

În acest context, Colegiul taxează că, în sensul art. 51 din Codul electoral,

concurenții electorali participă la campania electorală pe bază de egalitate și

beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă,

inclusiv a radioului și televiziunii. Respectiv, acestora li se oferă posibilități egale

în asigurarea tehnico-materială și financiară a campaniei electorale. Însă,

participarea reprezentantului cu drept de vot consultativ al concurentului electoral

în Comisia Electorală Centrală, care totodată este și candidat la funcția de

deputat, la ședințele Comisiei Electorale Centrale, îi oferă acestuia posibilitatea

de a beneficia de timp de antenă grilă suplimentar. Iar această circumstanță, în

consecință determină încălcarea principiului egalității concurenților electorali.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază reprehensibil alegațiile

reprezentantului recurentului precum că toate drepturile de care va putea face uz

Dumitru Pavel în raport cu Comisia Electorală Centrală, în calitatea sa reprezentant

cu drept de vot consultativ, le deține ca și candidat electoral.

Or, conform articolului 52 alin. (1) din Codul electoral, cetățenii Republicii

Moldova, partidele și alte organizații social-politice, blocurile electorale, candidații

și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere

și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile

politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație

electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin

intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afișe electorale

sau prin intermediul altor forme de comunicare.

8

Distinct acestor prevederi, punctul 9 subpct. 2 din Regulamentul cu privire la

activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali,

aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei Electorale

Centrale (modificat și completat prin Hotărârea nr. 163 din 02 septembrie 2016),

instituie față de reprezentanții cu drept de vot consultativ al concurenților

electorali în Comisia Electorală Centrală de a desfășura acțiuni de agitație

electorală, precum și să poarte și să arate ecusoane, insigne sau alte însemne de

agitație electorală.

Astfel, coroborarea normelor articolului 52 alin. (1) din Codul electoral cu

punctul 9 subpct. 2 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12

decembrie 2006 a Comisiei Electorale Centrale, reliefează impedimentul legal al

lui Dumitru Pavel de a fi înregistrat concomitent ca și candidat la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din

partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și de reprezentant cu

drept de vot consultativ al acestui concurent electoral în Comisia Electorală

Centrală.

În consecință, deținerea de către Dumitru Pavel a acestor două posturi ar da

naștere riscului apariției situației în care interdicția impusă față de dânsul ca

reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral „ACUM Platforma

DA și PAS” în Comisia Electorală Centrală ar deveni caducă, deoarece această

interdicție este acoperită prin drepturile care îi sunt conferite de un act în calitatea

sa de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru

circumscripția națională din partea acestui bloc electoral. Respectiv, în această

situație va interveni concurența dintre un drept conferit printr-un act normativ de

nivel superior celui ce îi impune interdicția.

Aspectul dat ar pune în pericol atât asigurarea principiului de respectare a

ierarhiei actelor normative, cât și a principiului egalității concurenților electorali.

În același context, Colegiul opinează că, ipotezele relevate supra

demonstrează lipsa de substanță și a argumentului reprezentantului recurentului

precum că, prima instanță a extins prevederile articolului 12 alin. (3) din Codul de

procedură civilă și în mod abuziv și ilegal a aplicat prevederile articolului 49

alin. (5) din Codul electoral asupra unei situații nereglementate de această normă.

Ba mai mult decât atât, este incertă poziția reprezentantului recurentului

precum că prima instanță a extins prevederile articolului 12 alin. (3) din Codul de

procedură civilă. Or, Curtea de Apel Chișinău a conchis în hotărârea din 14

ianuarie 2019 că „[…] norma respectivă nu are incidență la soluționarea

prezentului litigiul, deoarece legea materială care reglementează raportul material

litigios este una clară”.

La fel, Colegiul constată că, la caz, nu și-au găsit confirmare alegațiile

reprezentantului recurentului precum că prima instanță a ignorat argumentele

formulate în susținerea poziției emiterii actului administrativ contestat cu încălcări

de procedură.

La capitolul dat este remarcabil că, în conformitate cu prevederile articolului

18 alin. (2) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri cu

votul majorității membrilor. Hotărârile de modificare, de completare și de abrogare

a hotărîrilor adoptate anterior se adoptă în aceleași condiții.

În condițiile speței, din procesul-verbal nr. 139 din 01 ianuarie 2019 al

ședinței ordinare a Comisiei Electorale Centrale (punctul 3 din ordinea de zi)

9

rezultă înafara oricărui dubiu rezonabil că, la adoptarea hotărârii nr. 2025 din 02

ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale 7 membri au votat „pentru”, 1

membru a votat „contra” și nici un membru nu s-a abținut de la vot (f.d. 38-47).

Respectiv, actul administrativ nominalizat a fost adoptat cu votul majorității

membrilor, deoarece 7 din cei 8 au votat pentru aprobarea acestuia.

Astfel, ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că

hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea

chestiunilor în fapt și în drept și aplicarea corectă a cadrului legal ce guvernează

raportul material litigios, astfel încât fiind asigurată securitatea juridică ce

garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale,

iar constatările primei instanțe conținând o argumentare clară și bazată pe suportul

probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide necesitatea respingerii

recursului declarat de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”,

reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, și menținerii hotărârii din 14 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 73, art. 74 alin. (7) din Codul electoral, art. 24, art. 30

alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, art. 277-278, art. 445 alin. (1)

lit. a), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și

PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 14 ianuarie

2019 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă intentată la contestația depusă de Blocul electoral „ACUM

Platforma DA și PAS” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la

anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de

deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din

partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea

reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a

persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”,

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Nina Vascan

Victor Burduh

Nicolae Craiu

10