3ra-130/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-130/19 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (Victoria Sîrbu) DECIZIE 18 ianuarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție În componență: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, în cauza civilă intentată la contestația depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins acțiunea depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, constată: La 04 ianuarie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Pavel,

au depus contestație împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”. În motivarea acțiunii au menționat că, prin hotărârea nr. 1933 din 21 decembrie 2018, Comisia Electorală Centrală a înregistrat Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, constituit de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, precum și simbolul electoral pentru imprimare în buletinele de vot.

1 La 26 decembrie 2018, copreședinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu, au depus la Comisia Electorală Centrală demers, prin care au solicitat inter alia înregistrarea listei candidaților în circumscripția națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, precum și confirmarea domnului Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală pentru perioada electorală.

Prin pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019, Comisia Electorală Centrală a respins demersul privind confirmarea domnului Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală pentru perioada electorală; și s-a explicat concurentului electoral posibilitatea desemnării unui alt reprezentant cu drept de vot consultativ, care va întruni condițiile prevăzute de Codul electoral. Concluzia Comisiei Electorale Centrale s-a bazat pe faptul că, domnul Dumitru Pavel este desemnat în calitate de candidat pe listă și concomitent în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ la Comisie, ceea ce contravine prevederilor art. 49 alin. (5) din Codul electoral.

Astfel, reclamantul și reprezentantul acestuia au considerat greșită concluzia Comisiei Electorale Centrale. Or, interdicțiile stabilite de art. 49 alin. (5) din Codul electoral se referă doar la consiliile electorale și la birourile electorale. În speță, însă, Dumitru Pavel a fost desemnat în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală, iar această instituție nu se încadrează nici în noțiunea de „consiliu” și nici de „birou electoral”. Prin urmare, interdicțiile față de candidații la o funcție electivă de a desfășura activități în cadrul consiliilor electorale și birourilor electorale pe durata alegerilor, nu se referă la Comisia Electorală Centrală.

Succesiv, au invocat că persoanele care desfășoară activitate în cadrul unui consiliu sau birou electoral pe durata alegerilor sunt enumerate în art. 28 alin. (2), (3) și (5) din Codul electoral, în care nu se regăsesc reprezentanții cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală. Or, statutul acestor reprezentanți este reflectat prin art. 15 alin. (l)-(3) din Codul electoral. Mai mult decât atât, cerințe imperative față de reprezentantul cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală, precum drepturile și obligațiile acestuia sunt instituite prin Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin hotărîrea nr. 383 din 12 decembrie 2006 Comisiei Electorale Centrale, cu modificările și completările ulterioare.

Generalizând circumstanțele relevate, reclamantul și reprezentantul acestuia au tras concluzia că norma legală invocată de Comisia Electorală Centrală nu se referă la reprezentantul cu drept de vot consultativ în aceasta, iar drept consecință nu există niciun impediment legal ca Dumitru Pavel, având calitatea de candidat la funcția de deputat, să fie concomitent și reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” în Comisia Electorală Centrală. Deopotrivă, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Pavel, au invocat că în cadrul dezbaterilor din ședința Comisiei Electorale Centrale desfășurate la 02 ianuarie 2019, doi membri, și anume Vladimir Șarban și Vasile Gafton au înaintat 2 propunerea de a-l accepta pe Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală din partea Blocului electoral.

Astfel, hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale a fost votată cu 7 voturi „pentru” și un vot „împotrivă”. Respectiv, situația dată presupune că a fost votată „pentru” propunerea celor 2 membri ai Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Șarban și Vasile Gafton, privind desemnarea d-lui Dumitru Pavel ca reprezentant al Blocului electoral. Însă, în textul hotărârii publicate pe site, prin pct. 2 și 3, se regăsește conținutul vechi al proiectului, de respingere a acestei propuneri. Prin urmare, reclamantul și reprezentantul acestuia au conchis că prevederile pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale sunt nule, deoarece au fost adoptate cu încălcarea procedurii stabilite.

În această ordine de idei, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și reprezentantul acestuia, avocatul Dumitru Pavel, au solicitat: - admiterea acțiunii; - anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale; - obligarea Comisiei Electorale Centrale să emită o hotărâre, prin care să admită demersul și să îl confirme pe domnul Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept devot consultativ al Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” în Comisia Electorală Centrală, pentru perioada electorală. Prin hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 56, 57-65) s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”.

Prima instanță și-a întemeiat soluția adoptată pe dispozițiile art. 14, art. 15, art. 18, art. 26 alin. (1) lit. c), art. 49 alin. (5), art. 51, art. 72-74 din Codul electoral; pct. 26 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale, aprobat prin Hotărârea nr. 137 din 14 februarie 2006 a Comisiei Electorale Centrale; și pct. 7 din Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei Electorale Centrale, modificat și completat prin Hotărârea nr. 163 din 02 septembrie 2016. Curtea de Apel Chișinău și-a argumentat concluzia prin faptul că, în sensul cadrului legal, reprezentantul blocului electoral activează nemijlocit în cadrul Comisiei Electorale Centrale, astfel nu poate fi concomitent și reprezentant al blocului electoral în Comisia Electorală Centrală și candidat la funcția de deputat.

Or, participarea acestuia la ședințele Comisiei Electorale Centrale, ca reprezentant al blocului electoral cu drept de vot consultativ, i-ar oferi acestuia posibilitatea de a beneficia de timp de antenă grilă suplimentar, ca și candidat la funcția de deputat, fapt care în consecință riscă să determine încălcarea principiului egalității concurenților electorali. La fel, prima instanță a apreciat ca neîntemeiat argumentul reclamantului precum că norma art. 49 alin. (5) din Codul electoral nu prevede ca impediment de a înregistra candidatul la funcția de deputat și în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală. Or, în sensul art. 14 din Codul electoral, sistemul organelor electorale este constituit din Comisia Electorală Centrală, consiliile electorale de circumscripție, birourile electorale ale secțiilor de votare.

3 În privința argumentului, precum că la emiterea hotărârii nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale au fost admise și erori de procedură în cadrul votării, instanța de fond a notat că aceasta a fost adoptată cu votul majorității membrilor (7 voturi „pentru” și un vot „contra”), aspect ce determină respectarea prevederilor art. 18 din Codul electoral. La 15 ianuarie 2019, Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a declarat recurs împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 68-74).

În motivarea recursului a invocat că instanța de fond a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, precum și alte erori care au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În susținerea recursului reprezentantul recurentului a reiterat motivele de fapt și de drept formulate în contestație. Suplimentar a menționat că deciziile Curții Supreme de Justiție administrate de Comisia Electorală Centrală cu titlu de jurisprudență relevantă speței, de facto datează cu anul 2004 și 2007 și au fost adoptate în concordanță cu cadrul legal electoral în vigoare la acel moment.

Însă, din acel moment și până în prezent, legislația națională a suferit modificări esențiale. Ba mai mult decât atât, acestea nici nu sunt relevante obiectului prezentei spețe, deoarece se referă la o altă instituție, și anume de „membru reprezentant cu vot consultativ în componența Comisiei Electorale Centrale”. La caz, însă, instituția este denumită „reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală”, cu drepturi doar de reprezentare a concurentului electoral, fără a avea calitatea de membru sau component al Comisiei Electorale Centrale. Succesiv, reprezentantul recurentului a indicat că, instanța de fond nu a ținut cont de faptul că, toate drepturile de care va putea face uz dl Dumitru Pavel în raport cu Comisia Electorală Centrală în calitatea sa de reprezentant cu drept de vot consultativ, acesta le deține ca și candidat electoral.

Dealtfel, primei instanțe i s-a solicitat de a se expune cum și de ce candidații la funcția de deputat ai Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu au fost acceptați să reprezinte interesele Blocului în raport cu Comisia Electorală Centrală, iar Dumitru Pavel nu poate dispune de aceeași posibilitate. La fel, reprezentantul recurentului a opinat că, prima instanță a extins prevederile articolului 12 alin. (3) din Codul de procedură civilă și în mod abuziv și ilegal a aplicat prevederile articolului 49 alin. (5) din Codul electoral asupra unei situații nereglementate de această normă. Or, articolul 49 alin. (5) din Codul electoral nu se referă la Comisia Electorală Centrală, ci instituie interdicția pentru concurentul electoral de a deține calitatea de membru sau angajat al consiliului electoral și al biroului electoral.

Respectiv, aceasta nu se aplică nicidecum asupra instituției reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală. 4 Finalmente, reprezentantul recurentului a afirmat că prima instanță a ignorat și argumentele formulate în partea poziției precum că actul administrativ contestat a fost adoptat cu încălcări de procedură. În această ordine de idei, recurentul Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, a solicitat admiterea recursului și casarea hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu pronunțarea unei hotărâri no, prin care să fie admisă acțiunea în sensul formulat. Primordial, Colegiul consideră oportun de a verifica dacă recurentul a respectat procedura de demarare a căii de atac îndreptate împotriva hotărârii primei instanțe.

În acest sens, articolul 74 alin. (6) din Codul electoral prescrie că, împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare. Astfel, se constată că în condițiile speței, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece hotărârea primei instanțe a fost pronunțată public la 14 ianuarie 2019 (f.d. 51-55, 56, 57), iar cererea de recurs a fost înregistrată în Secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 15 ianuarie 2019, fapt confirmat prin amprenta sigiliului aplicată pe acesta (f.d.

68). Verificând hotărârea supusă controlului judiciar, prin prisma criticilor formulate în cererea de recurs depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, și a argumentelor invocate de intimata Comisia Electorală Centrală, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, din motivele ce succed. În conformitate cu articolul 73 alin. (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform articolului 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă. În sensul art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Articolul 444 din Codul de procedură civilă prescrie că, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs. În condițiile speței, se atestă faptul că, la 16 decembrie 2018, Partidul Politic „Partidul Platforma Demnitate și Adevăr” și Partidul Politic „Partidul Acțiune și 5 Solidaritate” au decis formarea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” (f.d. 8-10 recto-verso). Prin hotărârea nr. 1933 din 21 decembrie 2018 a Comisiei Electorale Centrale inter alia s-a înregistrat Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru participare la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, constituit de către Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr” și Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate”, precum și simbolul electoral pentru imprimare în buletinele de vot.

La 26 decembrie 2018, copreședinții Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu, au depus la Comisia Electorală Centrală demers, prin care au solicitat inter alia înregistrarea listei candidaților în circumscripția națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, precum și confirmarea domnului Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală pentru perioada electorală. Prin hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale (f.d.

29-29, 32-36): 1. s-au înregistrat 54 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 în circumscripția națională, conform anexei; 2. s-a respins demersul privind confirmarea domnului Dumitru Pavel în calitate de reprezentant cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală pentru perioada electorală; 3. s-a explicat concurentului electoral posibilitatea desemnării unui alt reprezentant cu drept de vot consultativ, care va întruni condițiile prevăzute de Codul electoral; 4. s-a confirmat în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier) domnul Artur Mija […]. În debutul analizei temeiurilor de recurs, Colegiul subliniază, cu titlu de principii generale, că recursul este o cale de atac de drept, vizând în exclusivitate legalitatea actului de dispoziție contestat.

Prin urmare, criticile formulate de reprezentantul recurentului în cererea de recurs, în privința deciziilor Curții Supreme de Justiție, prezentate de Comisia Electorală Centrală cu titlu de jurisprudență națională relevantă speței, în esență, nu sunt pertinente procedurii în recurs. Or, în conformitate cu articolul 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără a administra noi dovezi. Astfel, având în vedere că obiect al recursului îl constituie hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Chișinău ca primă instanță, instanța de recurs urmează să efectueze un control judiciar al acestei hotărâri judecătorești, fără a da apreciere modalităților și mijloacelor procedurale de apărare alese de pârât.

Cu atât mai mult că, deciziile Curții Supreme de Justiție, prezentate de Comisia Electorală Centrală cu titlu de jurisprudență națională relevantă speței, nici nu au fost puse la baza hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. 6 Dealtfel, Colegiul nu poate accepta nici argumentele reprezentantului recurentului, precum că „a solicitat primei instanțe de a se expune cum și de ce candidații la funcția de deputat ai Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, Andrei Năstase și Maia Sandu au fost acceptați să reprezinte interesele Blocului în raport cu Comisia Electorală Centrală, iar Dumitru Pavel nu poate dispune de aceeași posibilitate”.

Or, în sensul articolului 3 din Legea contenciosului administrativ, (1) Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). (2) Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege. Articolul 240 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (3) că, instanța judecătorească adoptă hotărârea în limitele pretențiilor înaintate de reclamant.

Aderent, alineatul (1) al aceluiași articol statuează că, la deliberarea hotărârii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzelor […]. În condițiile speței, este notabil că, obiectul material al acțiunii îl constituie verificarea legalității actului administrativ – hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”.

Prin urmare, Colegiul deduce că aceste argumente ale reprezentantului recurentului depășesc limitele obiectului acțiunii, iar această circumstanță degrevează prima instanță de obligația argumentării motivelor care nu sunt pertinente speței. Succesiv, Colegiul apreciază ca fiind lipsite de suport argumentele invocate de reprezentantul recurentului în susținerea poziției sale privind netemeinicia hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Or, în acest sens este notabil faptul că, prin pct. 1 al hotărârii nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale, Dumitru Pavel a fost înregistrat ca și candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, sub numărul de ordine 28 (f.d.

28-29, 34). Respectiv, sub aspectul dat, este justă concluzia precum că Dumitru Pavel nu poate avea concomitent calitatea și de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și de reprezentant cu drept de vot consultativ al acestui concurent electoral în Comisia Electorală Centrală.

În acest sens Colegiul decelează că, prin prisma pct. 7 din Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei Electorale Centrale (modificat și completat prin Hotărârea nr. 163 din 02 7 septembrie 2016) statuează că, reprezentantul concurentului electoral este în drept: să reprezinte interesele concurentului electoral în organul electoral care l-a înregistrat și în alte autorități implicate în procesul electoral;-să reprezinte interesele concurentului electoral în instanța de judecată, în condițiile și ordinea prevăzută de legislația în vigoare; să participe la ședințele organelor electorale; să ia cuvântul la ședințele organului electoral unde este reprezentant, să facă propuneri și obiecții pe marginea chestiunilor ce țin de competenta organului electoral respectiv, să solicite votarea lor; să adreseze participanților la ședințele organului electoral întrebări pe marginea chestiunilor puse în discuție în conformitate cu ordinea de zi; să ia cunoștință de materialele și documentația organului electoral ce vizează concurentul pe care îl reprezintă; să asiste la confecționarea matriței buletinului de vot, la tipărirea lui, precum și la lichidarea matriței; să asiste la numărarea și totalizarea voturilor,

la operațiunile în legătură cu listele electorale și buletinele de vot, la întocmirea proceselor-verbale de totalizare a alegerilor și referendumurilor; să verifice datele din procesul-verbal, din formularul special pentru numărarea voturilor; să primească un exemplar al procesului-verbal privind rezultatele numărării voturilor și totalizarea rezultatelor alegerilor. Conjunctura relevată profilează ipoteza conform căreia, reprezentantul cu drept de vot consultativ al concurentului electoral în Comisia Electorală Centrală activează nemijlocit în cadrul Comisiei, astfel încât, prin prisma art. 49 alin. (5) din Codul electoral nu poate fi concomitent și concurent electoral. Or, acest fapt ar constitui o încălcare a dreptului concurenților electorali de a participa în campania electorală pe picior de egalitate, drept consfințit la art. 51 alin. (1) din Codul electoral.

În acest context, Colegiul taxează că, în sensul art. 51 din Codul electoral, concurenții electorali participă la campania electorală pe bază de egalitate și beneficiază de drepturi egale în folosirea mijloacelor de informare în masă, inclusiv a radioului și televiziunii. Respectiv, acestora li se oferă posibilități egale în asigurarea tehnico-materială și financiară a campaniei electorale. Însă, participarea reprezentantului cu drept de vot consultativ al concurentului electoral în Comisia Electorală Centrală, care totodată este și candidat la funcția de deputat, la ședințele Comisiei Electorale Centrale, îi oferă acestuia posibilitatea de a beneficia de timp de antenă grilă suplimentar. Iar această circumstanță, în consecință determină încălcarea principiului egalității concurenților electorali.

Prin urmare, instanța de recurs apreciază reprehensibil alegațiile reprezentantului recurentului precum că toate drepturile de care va putea face uz Dumitru Pavel în raport cu Comisia Electorală Centrală, în calitatea sa reprezentant cu drept de vot consultativ, le deține ca și candidat electoral. Or, conform articolului 52 alin. (1) din Codul electoral, cetățenii Republicii Moldova, partidele și alte organizații social-politice, blocurile electorale, candidații și persoanele de încredere ale candidaților au dreptul de a supune discuțiilor libere și sub toate aspectele programele electorale ale concurenților electorali, calitățile politice, profesionale și personale ale candidaților, precum și de a face agitație electorală în cadrul adunărilor, mitingurilor, întâlnirilor cu alegătorii, prin intermediul mijloacelor de informare în masă, prin expunerea de afișe electorale sau prin intermediul altor forme de comunicare.

8 Distinct acestor prevederi, punctul 9 subpct. 2 din Regulamentul cu privire la activitatea reprezentanților cu drept de vot consultativ ai concurenților electorali, aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei Electorale Centrale (modificat și completat prin Hotărârea nr. 163 din 02 septembrie 2016), instituie față de reprezentanții cu drept de vot consultativ al concurenților electorali în Comisia Electorală Centrală de a desfășura acțiuni de agitație electorală, precum și să poarte și să arate ecusoane, insigne sau alte însemne de agitație electorală. Astfel, coroborarea normelor articolului 52 alin. (1) din Codul electoral cu punctul 9 subpct.

2 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 383 din 12 decembrie 2006 a Comisiei Electorale Centrale, reliefează impedimentul legal al lui Dumitru Pavel de a fi înregistrat concomitent ca și candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” și de reprezentant cu drept de vot consultativ al acestui concurent electoral în Comisia Electorală Centrală.

În consecință, deținerea de către Dumitru Pavel a acestor două posturi ar da naștere riscului apariției situației în care interdicția impusă față de dânsul ca reprezentant cu drept de vot consultativ al Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS” în Comisia Electorală Centrală ar deveni caducă, deoarece această interdicție este acoperită prin drepturile care îi sunt conferite de un act în calitatea sa de candidat la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea acestui bloc electoral. Respectiv, în această situație va interveni concurența dintre un drept conferit printr-un act normativ de nivel superior celui ce îi impune interdicția. Aspectul dat ar pune în pericol atât asigurarea principiului de respectare a ierarhiei actelor normative, cât și a principiului egalității concurenților electorali.

În același context, Colegiul opinează că, ipotezele relevate supra demonstrează lipsa de substanță și a argumentului reprezentantului recurentului precum că, prima instanță a extins prevederile articolului 12 alin. (3) din Codul de procedură civilă și în mod abuziv și ilegal a aplicat prevederile articolului 49 alin. (5) din Codul electoral asupra unei situații nereglementate de această normă. Ba mai mult decât atât, este incertă poziția reprezentantului recurentului precum că prima instanță a extins prevederile articolului 12 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Or, Curtea de Apel Chișinău a conchis în hotărârea din 14 ianuarie 2019 că „[…] norma respectivă nu are incidență la soluționarea prezentului litigiul, deoarece legea materială care reglementează raportul material litigios este una clară”.

La fel, Colegiul constată că, la caz, nu și-au găsit confirmare alegațiile reprezentantului recurentului precum că prima instanță a ignorat argumentele formulate în susținerea poziției emiterii actului administrativ contestat cu încălcări de procedură. La capitolul dat este remarcabil că, în conformitate cu prevederile articolului 18 alin. (2) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor. Hotărârile de modificare, de completare și de abrogare a hotărîrilor adoptate anterior se adoptă în aceleași condiții. În condițiile speței, din procesul-verbal nr. 139 din 01 ianuarie 2019 al ședinței ordinare a Comisiei Electorale Centrale (punctul 3 din ordinea de zi) 9 rezultă înafara oricărui dubiu rezonabil că, la adoptarea hotărârii nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale 7 membri au votat „pentru”, 1 membru a votat „contra” și nici un membru nu s-a abținut de la vot (f.d.

38-47). Respectiv, actul administrativ nominalizat a fost adoptat cu votul majorității membrilor, deoarece 7 din cei 8 au votat pentru aprobarea acestuia. Astfel, ținând cont de concluziile expuse supra, instanța de recurs apreciază că hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cuprinde examinarea chestiunilor în fapt și în drept și aplicarea corectă a cadrului legal ce guvernează raportul material litigios, astfel încât fiind asigurată securitatea juridică ce garantează previzibilitatea atât a conținutului regulii de drept cât și a aplicării sale, iar constatările primei instanțe conținând o argumentare clară și bazată pe suportul probator existent la materialele cauzei coroborat cu cadrul legal pertinent.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide necesitatea respingerii recursului declarat de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, și menținerii hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În conformitate cu art. 73, art. 74 alin. (7) din Codul electoral, art. 24, art. 30 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, art. 277-278, art. 445 alin. (1) lit. a), art. 445 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, reprezentat de avocatul Dumitru Pavel, împotriva hotărârii din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Se menține hotărârea din 14 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă intentată la contestația depusă de Blocul electoral „ACUM Platforma DA și PAS” împotriva Comisiei Electorale Centrale cu privire la anularea pct. 2 și 3 din hotărârea nr. 2025 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale „privind demersul de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția națională din partea Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS”, confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul)”, Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă Judecătorii Tamara Chișca-Doneva Nina Vascan Victor Burduh Nicolae Craiu 10