3ra-310/19 — contestarea inactiunilor autoritatii electorale centrale, verificarea informatiilor publuice privind declararea averii de catre concurentul electoral si excluderea din campania electorala

3ra-310/19 — contestarea inactiunilor autoritatii electorale centrale, verificarea informatiilor publuice privind declararea averii de catre concurentul electoral si excluderea din campania electorala (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

dosarul nr. 3ra-310/19

prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima)

D E C I Z I E

12 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de președintele Partidului Liberal, Dorin

Chirtoacă,

în cauza de contencios administrativ la contestația înaintată de Partidul

Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenienți accesorii Partidul

Democrat din Moldova și candidatul electoral Vladimir Plahotniuc, cu privire la

contestarea inacțiunilor autorității electorale centrale, verificarea informațiilor

publice privind declararea averii de către concurentul electoral și excluderea acestuia

din campania electorală pentru alegerile parlamentare,

împotriva hotărârii din 09 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

contestația a fost respinsă,

c o n s t a t ă:

La 05 februarie 2019 Partidul Liberal a depus contestație împotriva Comisiei

Electorale Centrale cu privire la contestarea inacțiunilor autorității electorale

centrale, verificarea informațiilor publice privind declararea averii de către

concurentul electoral și excluderea acestuia din campania electorală pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019.

În motivarea contestației reclamantul a indicat că Comisia Electorală Centrală

a fost și este în inacțiune și nu a luat nici o măsură prin autosesizare în vederea

verificării informațiilor publice oferite de Partidul Liberal la 31 ianuarie 2019 în

cadrul unei conferințe de presă, cu privire la faptul că Vladimir Plahotniuc, candidat

din partea concurentului electoral Partidul Democrat, a depus o declarație de avere

și interese incorectă, ce nu reflectă partea mai mare a proprietăților, inacțiune ce este

contestată în conformitate cu art. art. 71-73 Cod electoral.

A relatat că în urma investigațiilor efectuate, a descoperit că în declarațiile de

avere și interese pentru perioada 01 ianuarie 2017-26 decembrie 2018 ale

președintelui Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, informația

este incompletă, se conțin date inexacte, circumstanțe ce contravin legislației

electorale.

1

A menționat că mai multe proprietăți din țară și din străinătate, pe care opinia

publică le atribuie președintelui partidului politic nu se regăsesc în declarație,

reclamantul susținând că acestea (bunurile specificate în contestație) ar aparține de

fapt lui Vladimir Plahotniuc, deși sunt înregistrate pe numele terților.

Astfel, contestatarul a considerat evidentă circumstanța că prin diverse

tertipuri, unele proprietăți au fost intabulate pe numele altor persoane, în special din

Cipru, ascunzându-se astfel proprietarul adevărat, chiar dacă Vladimir Plahotniuc le

folosește împreună cu membrii familiei sale, sau colegii de serviciu, de partid, motiv

pentru care consideră a fi încălcată legislația Republicii Moldova.

A solicitat constatarea inacțiunii autorității electorale centrale de autosesizare

și verificare a informațiilor făcute publice, privind plenitudinea datelor din declarația

de avere și interese prezentată de către candidatul inclus în lista concurentului

electoral Partidul Democrat din Moldova în circumscripția națională, Vladimir

Plahotniuc, valorificarea de către instanța de contencios electoral a unui control

privind modalitatea de declarare și plenitudinea informațiilor privind patrimoniul

candidatului reflectate în declarația de avere și interese prezentate la înregistrarea

concurentului electoral și constatarea încălcării legislației, iar în consecință

excluderea din campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie

2019 a lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat, care concurează

sub nr. 1 pe lista candidaților în circumscripția națională la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat din Moldova,

aprobată prin hotărârea nr. 2023 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei Electorale Centrale.

Prin încheierea din 05 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău Partidul

Democrat din Moldova a fost atras în proces ca intervenient accesoriu.

Prin încheierea din 08 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, emisă

protocolar, a fost admisă cererea de intervenție accesorie formulată în referința la

contestație și în proces a fost atras ca intervenient accesoriu Vladimir Plahotniuc.

Prin hotărârea din 09 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău contestația a

fost respinsă.

La 09 februarie 2019 președintele Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, a

declarat recurs împotriva hotărârii din 09 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri prin care a admite

contestația.

În motivarea recursului a invocat că prima instanță a ignorat probele anexate

la materialele dosarului.

În conformitate cu art. 71 alin. (1) al Codului electoral, alegătorii și concurenții

electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărîrile consiliilor și birourilor

electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii în

instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral

ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și

a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea

alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

În conformitate cu art. 72 alin. (1-4) al Codului electoral, acțiunile/inacțiunile

și hotărîrile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic

superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de

2

judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvîrșirii acțiunii/identificării

inacțiunii sau adoptării hotărîrii. Termenul de depunere se calculează începînd cu

ziua următoare zilei în care a fost săvîrșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau

a fost adoptată hotărîrea. (2) În cazul alegerilor parlamentare în circumscripții

uninominale și al alegerilor locale, hotărîrile consiliilor electorale asupra

contestațiilor ce vizează acțiunile/inacțiunile concurenților electorali pot fi atacate

în instanța de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul respectiv. (3)

Contestațiile privind acțiunile și hotărîrile Comisiei Electorale Centrale și ale

Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii

prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data

săvîrșirii acțiunii sau adoptării hotărîrii. (4) Contestația concurentului electoral nu

poate fi depusă de către membrul organului electoral respectiv, dar poate fi depusă

de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o

persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură.

În conformitate cu art. 73 alin (7) din Codul electoral, contestațiile depuse la

instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de

procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și

care urmează a fi respins cu menținerea hotărârii primei instanțe, din considerentele

ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină

decizia instanței de apel și/sau hotărârea primei instanțe.

Materialele dosarului atestă că prin hotărârea nr. 23 din 02 ianuarie 2019 a

Comisiei Electorale Centrale privind demersul de înregistrare a candidaților la

funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru circumscripția

națională din partea Partidului Democrat din Moldova, a simbolului electoral și

confirmarea reprezentantului cu drept de vot consultativ în Comisia Electorală

Centrală și a persoanei responsabile de finanțe (trezorierul), s-a hotărât înregistrarea

a 53 de candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista

Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie

2019 în circumscripția națională, conform anexei, a simbolului electoral pentru

imprimare în buletinul de vot la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 - trei

trandafiri, care cresc dintr-o tulpină, încununați de un semicerc la baza căruia este

inclusă sigla „PDM”, s-a confirmat în calitate de reprezentant cu drept de vot

consultativ în Comisia Electorală Centrală, pe durata perioadei electorale, domnul

Vadim Moțarschi, iar în calitate de persoană responsabilă de finanțe (trezorier),

doamna Nina Scutaru, dispunându-se că candidații înregistrați la funcția de deputat

în Parlamentul Republicii Moldova, care cad sub incidența prevederilor art. 13 alin.

(3) Cod electoral, își vor suspenda activitatea din funcția pe care o dețin pe durata

campaniei electorale.

Conform anexei la hotărârea nominalizată, Vladimir Plahotniuc este inclus în

lista candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pentru

alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 din partea Partidului Democrat din

Moldova în circumscripția națională cu nr. 1.

3

Prin hotărârea nr. 12 din 03 ianuarie 2019 a Consiliului Electoral al

Circumscripției Electorale nr. 17 s-a hotărât înregistrarea lui Vladimir Plahontiuc în

calitate de candidat la funcția de deputat în circumscripția electorală uninominală

Nisporeni nr.17 din partea Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019.

Prin contestația din 04 februarie 2019, adresată Comisiei Electorale Centrale,

Partidul Liberal a solicitat verificarea informațiilor prezentate în contestație și

excluderea lui Vladimir Plahotniuc din campania electorală pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019.

Prin răspunsul Comisiei Electorale Centrale nr. CEC8/183 din 06 februarie

2019 Partidul Liberal a fost informat că contestația depusă de acesta la 04 februarie

2019 rămâne fără examinare, întrucât a fost depusă o contestație identică

concomitent și la Curtea de Apel Chișinău.

Prin contestația formulată și depusă la 05 februarie 2019 în instanța de

contencios administrativ a Curții de Apel Chișinău, așa după cum a fost concretizată

pe parcursul dezbaterilor judiciare și conchisă ca obiect al acțiunii de către instanță,

Partidul Liberal a pledat întru constatarea inacțiunii autorității electorale centrale de

autosesizare și verificare a informațiilor făcute publice, privind plenitudinea datelor

din declarația de avere și interese prezentată de către candidatul inclus în lista

concurentului electoral Partidul Democrat din Moldova în circumscripția națională,

Vladimir Plahotniuc, valorificarea de către instanța de contencios electoral a unui

control privind modalitatea de declarare și plenitudinea informațiilor privind

patrimoniul candidatului reflectate în declarația de avere și interese prezentate la

înregistrarea concurentului electoral și constatarea încălcării legislației, iar în

consecință excluderea din campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24

februarie 2019 a lui Vladimir Plahotniuc, președintele Partidului Democrat, care

concurează sub nr. 1 pe lista candidaților în circumscripția națională la funcția de

ceputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Partidului Democrat din

Moldova, aprobată prin hotărârea nr. 2023 din 02 ianuarie 2019 a Comisiei

Electorale Centrale.

Prima instanță, fiind investită în judecarea cauzei a respins contestația ca fiind

neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră juste concluziile primei instanțe. În favoarea

menținerii hotărârii primei instanțe se aduc următoarele.

În conformitate cu art. 26 Cod electoral, în perioada electorală, Comisia

Electorală Centrală are următoarele atribuții:

a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii și

desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod;

b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor legi care

conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor;

c) constituie circumscripțiile electorale și consiliile electorale de circumscripție

și supraveghează activitatea acestor consilii;

d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiției, publică lista partidelor și

altor organizații social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează

4

candidații și persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și

prezidențiale;

e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor;

verifică asigurarea consiliilor și birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de

transport și de telecomunicație, examinează alte chestiuni ce țin de asigurarea

tehnico-materială a alegerilor;

f) stabilește modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei

suplimentare și al celei pentru votarea la locul aflării, al proceselor-verbale ale

ședințelor consiliilor și birourilor electorale, al declarației cu privire la venituri și

proprietate a candidaților și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și

modelul urnelor de vot și cel al ștampilelor consiliilor și birourilor electorale;

g) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de

pregătirea și desfășurarea alegerilor;

h) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor

care în ziua votării se află în afara teritoriului țării;

i) asigură monitorizarea respectării principiului egalității între femei și bărbați

în campania electorală pentru alegeri parlamentare și pentru alegeri locale;

j) face bilanțul alegerilor în întreaga țară și, după caz, prezintă Curții

Constituționale raportul cu privire la rezultatele alegerilor;

k) emite hotărîri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripție

și birourilor electorale ale secțiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de

organizare și desfășurare a alegerilor și la chestiunile tehnico-administrative;

l) asigură instruirea funcționarilor electorali și oferă alegătorilor informații

electorale prin intermediul mass-media și oricînd la cerere;

m) examinează cererile și contestațiile asupra hotărîrilor și acțiunilor consiliilor

electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, adoptă

hotărîri executorii pe marginea lor;

n) decide degrevarea de atribuțiile de la locul de muncă permanent a membrilor

consiliilor electorale pe perioada activității lor în componența acestora, determină

numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevați și termenul pentru

care sînt degrevați;

o) asigură efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a

alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod;

p) adună informații privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile

preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștință publică rezultatele finale;

q) aplică sancțiunile prevăzute de prezentul cod pentru încălcarea legislației

electorale și a celei cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor

electorale.

În conformitate cu art. 46 alin. (1-5) Cod electoral, în cazul alegerilor

parlamentare și prezidențiale, procesul de desemnare a candidaților începe cu 60 de

zile înainte de ziua alegerilor și se termină cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor. În

cazul alegerilor locale, desemnarea candidaturilor se efectuează după constituirea

circumscripțiilor electorale și consiliilor electorale de circumscripție conform

art.131.

Dreptul de a desemna candidați pentru alegeri, în cazul în care se întrunesc toate

condițiile stabilite de prezentul cod, îl au:

5

a) partidele și alte organizații social-politice înregistrate, în modul stabilit, pînă

la stabilirea datei alegerilor, în conformitate cu statutele (regulamentele) lor și cu

legislația în vigoare;

b) blocurile electorale, formate pe baza deciziilor adoptate conform statutelor

(regulamentelor) partidelor și altor organizații social-politice ce le-au constituit, care

sînt înregistrate de Comisia Electorală Centrală, în cazul alegerilor parlamentare,

prezidențiale și alegerilor locale generale, sau de consiliile electorale de

circumscripție, în cazul alegerilor noi. Candidații vor fi desemnați în decursul a 15

zile de la data constituirii blocurilor electorale, iar în cazul în care acestea s-au

constituit pînă la începerea perioadei electorale – în decursul a 15 zile de la începerea

acestei perioade;

c) cetățenii Republicii Moldova care își înaintează propria candidatură

(candidații independenți).

Listele candidaților pentru alegerile parlamentare și locale vor fi întocmite

respectîndu-se cota minimă de reprezentare de 40% pentru ambele sexe.

Partidele politice care vor respecta cota de cel puțin 40% de candidați femei

înaintați în circumscripțiile uninominale vor beneficia de o majorare a suportului

bugetar de cel puțin 10% din suma alocată pentru anul bugetar respectivului partid

și de un coeficient de multiplicare pentru fiecare candidat femeie ales în

circumscripția uninominală conform legislației privind partidele politice și

procedurii stabilite de Comisia Electorală Centrală.

Declarațiile candidaților privind consimțămîntul lor de a candida se depun

personal după cum urmează:

a) declarațiile candidaților la alegerile în Parlament și ale candidaților la funcția

de Președinte al Republicii Moldova se depun la Comisia Electorală Centrală;

b) declarațiile candidaților pentru funcțiile de primar și consilier al consiliului

local în cazul alegerilor locale se depun la consiliile electorale de circumscripție.

În conformitate cu art. 49 alin. (1,3) Cod electoral, pentru înregistrarea

candidaților, Comisiei Electorale Centrale sau consiliilor electorale de

circumscripție li se prezintă personal de către candidat, cel tîrziu cu 30 de zile înainte

de ziua alegerilor, următoarele documente:

a) procesul-verbal al ședinței organului central sau teritorial al partidului, a altei

organizații social-politice sau a blocului electoral privind desemnarea candidatului

(listei de candidați întocmite conform prevederilor art.85, 86 și 137);

b) listele de subscripție cu numărul suficient de semnături ale susținătorilor

candidatului independent la oricare tip de alegeri, precum și a candidaților la

alegerile parlamentare în circumscripții uninominale;

c) datele biografice ale candidatului;

d) declarația candidatului privind consimțămîntul lui de a candida la funcția

pentru care a fost desemnat, conținînd și declarația pe propria răspundere despre

lipsa interdicțiilor legale/judecătorești de a candida;

e) declarația de avere și interese personale a candidatului pentru ultimii 2 ani

anteriori anului în care se desfășoară alegerile, în conformitate cu Legea privind

declararea averii și a intereselor personale;

f) certificatul de integritate, eliberat, în condițiile legii, de către Autoritatea

Națională de Integritate, care va cuprinde următoarele informații despre candidat:

6

– existența restricțiilor legale/judecătorești de a candida sau ocupa funcții

publice;

– informații cu privire la existența/inexistența actelor de constatare rămase

definitive referitoare la regimul declarării averilor și intereselor personale, la stările

de incompatibilitate și la confiscarea averii nejustificate, acte care nu sînt prescrise;

g) certificatul de sănătate al candidatului pentru funcția de Președinte al

Republicii Moldova, eliberat de instituția medicală la care acesta se află în evidență;

h) declarația candidatului pentru funcția de primar privind abandonarea, pe

termenul mandatului, a funcțiilor incompatibile cu funcția de primar, în cazul în care

persoana dată este aleasă și validată;

i) declarația despre suspendarea, pe durata campaniei electorale, a funcțiilor

ocupate anterior – pentru persoanele care cad sub incidența art.13 alin.(3);

j) simbolul electoral în variantă electronică și pe hîrtie;

k) copia de pe actul de identitate al candidatului.

Organul electoral respectiv efectuează înregistrarea sau refuză înregistrarea

candidaților desemnați în alegeri în decursul a 7 zile de la data primirii actelor

enumerate la alin.(1).

În conformitate cu art. 75 alin. (1,2,5,6) Cod electoral, persoanele fizice și

juridice care încalcă prevederile legislației electorale, împiedică exercitarea liberă a

drepturilor electorale ale cetățenilor, împiedică activitatea organelor electorale,

poartă răspundere în conformitate cu legislația în vigoare.

(2) Pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau

consiliul electoral de circumscripție poate aplica grupului de inițiativă sau

concurenților electorali următoarele sancțiuni:

a) avertisment;

b) anularea înregistrării grupului de inițiativă;

c) intentarea procesului contravențional conform legislației;

d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau

complementară;

e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar

în cazul alegerilor locale – și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție,

prin hotărîre judecătorească definitivă care constată:

a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale

nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul

electoral;

b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din

străinătate;

c) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație. În

acest caz se anulează înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista

concurentului electoral candidatul respectiv;

d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art.52 alin.(3).

În cazurile prevăzute la alin.(5), Comisia Electorală Centrală sau consiliul

electoral de circumscripție adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului

electoral, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, Curții de Apel Chișinău, în cazul

alegerilor parlamentare și prezidențiale, sau instanței de judecată în a cărei rază

7

teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau

al alegerilor locale noi. Instanța de judecată va examina cererea și va emite o hotărâre

asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară alegerilor.

Din conținutul normelor de drept invocate se deduce că candidatul electoral

poate fi exclus din lista concurentului electoral doar pentru situația de nesuspendare

din funcție de către candidatul electoral care are această obligație, situația în care la

stabilirea legalității alegerilor instanța de judecată a depistat erori de calcul în

procesele-verbale și în situația folosirii de către concurentul electoral a fondurilor

financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul

mijloacelor din fondul electoral, aceasta din urmă doar la solicitarea organelor

electorale.

În acest sens, Colegiul relevă că prima instanță corect a apreciat că situația

invocată de contestatar nu se încadrează în cerințele legale ce reglementează

modalitatea de excludere a candidatului din lista înregistrată la funcția de deputat în

Parlamentul Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie

Parlamentul Republicii Moldova din lista candidaților înregistrați din partea

Partidului Democrat din Moldova pentru alegerile parlamentare din 24 februarie

2019 în circumscripția națională constituie o limitare a dreptului constituțional al

candidatului corespunzător.

Colegiul consideră că prima instanță corect a respins argumentele

reclamantului invocate în acțiune, precum că la înregistrarea intervenientului

accesoriu Vladimir Plahotniuc în calitate de candidat electoral la funcția de deputat

pe lista Partidului Democrat din Moldova au fost încălcate exigențele legale ce

reglementează modalitatea de depunere a declarației de avere și interese personale,

deoarece conform competențelor atribuite Comisiei Electorale Centrale prin art. 26

Cod electoral, aceasta nu este îndreptățită de a efectua controlul declarației

prezentate în contextul în care, potrivit art. 49 alin. (1) lit. d) Cod electoral,

declarația candidatului de avere și interese personale se depune în conformitate cu

Legea privind declararea averii a intereselor personale, iar potrivit art. 10 al acestei

Legi competența exclusivă de control a averii și intereselor personale aparține

Autorității Naționale de Integritate.

Nefiind autoritatea investită cu competență de verificare a declarațiilor de

avere, Comisia Electorală Centrală nu poate fi obligată la exercitarea unor atribuții

improprii, deoarece actul pe care-l va adopta va fi lovit de nulitate în condițiile art.

26 alin. (1) lit. b) din Legea contenciosului administrativ, potrivit căruia actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care este ilegal

ca fiind emis cu încălcarea competenței.

Astfel, pe lângă faptul că pretențiile vizavi de conținutul declarației de avere

nu se încadrează în temeiurile pentru anularea înregistrării unui concurent electoral,

instanța poate să-i anuleze înregistrarea numai în baza solicitării înaintate de

Comisia Electorală Centrală, iar exercitarea dreptului la adresare către instanță cu o

asemenea cerere este discreționară, la care comisia nu poate fi obligată.

Din aceste considerente, Colegiul apreciază ca fiind corectă considerarea

primei instanțe ca fiind nefondate invocările contestatarului privitoare la inacțiunea

autorității electorale centrale de verificare a informațiilor făcute publice privind

8

declararea necuvenită a averii de către candidatul la funcția de deputat în exercițiul

acțiunii de înregistrare, or autoritatea electorală nu are o asemenea competență,

lipsită de aceiași competență fiind și instanța de judecată, corespunzător o verificare

în sensul invocat nu este posibilă.

Colegiul mai reține ca fiind corecte concluziile primei instanțe referitor la

pretinsa deținere de către intervenientul accesoriu a unor proprietăți înregistrate pe

numele unei alte persoane, în contextul în care acestea nu confirmă, prin probe

admisibile, comiterea de către candidat a încălcării imputate acestuia de către

contestatar.

Colegiul consideră că corect au fost respinse și argumentele contestatarului

referitoare la inacțiunea Comisiei Electorale Centrale în vederea autosesizării sale

cu referire la aspectele invocate de acesta, deoarece contestatarul nu a înaintat cerințe

privind obligarea acesteia din urmă de a examina aspectele respective și nici nu a

înaintat cerințe ce vizează procedura de examinare a contestației sale, adresate

Comisiei la 04 februarie 2019, în ziua precedentă depunerii contestației în instanța

de judecată.

Inacțiunea invocată de către contestatar este inexistentă în contextul în care

intervenția Comisiei Electorale Centrale sub aspectul invocat de contestatar este

reglementată de art. 75 Cod electoral, ce instituie procedura de anulare a înregistrării

concurentului electoral, normă interpretată eronat de către contestatar în condițiile

în care, conform alin. (5) lit. a) al articolului indicat, temei pentru anularea

înregistrării concurentului electoral este determinată de folosirea de către

concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea

cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral.

In speță, însă, contestatarul nu a invocat și nici nu a probat de folosirea de către

concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea

cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral, astfel încît este cert că

Comisia Electorală Centrală nici nu este îndreptățită de a interveni, conform

competențelor legale, în situația dată.

Astfel, art. 75 Cod electoral instituie o procedură specială de anulare a

înregistrării concurentului electoral, ce se inițiază exclusiv la solicitarea Comisiei

Electorale Centrale.

În lipsa unor cerințe corespunzătoare înaintate prin contestația Partidului

Liberal, Colegiul consideră că cerința privind excluderea din campania electorală

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 a domnului Vladimir Plahotniuc,

Președintele Partidului Democrat, care concurează sub nr. 1 pe lista candidaților în

circumscripția națională la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din

partea Partidului Democrat din Moldova, aprobată prin hotărârea Comisiei

Electorale Centrale din 02 ianuarie 2019, nr. 2023 corect a fost apreciată ca fiind

nefondată , nefiind axată prin dispozițiile legislației pertinente.

Cu referire la cerința contestatarului privind verificarea informațiilor

prezentate, Colegiul consideră că în contextul dispozițiilor legale și constatărilor

expuse mai sus instanța de judecată nu este autoritatea competentă de a supune unei

verificări alegațiile invocate de contestatar cu referire la întinderea patrimoniului

concurentului electoral, motiv pentru care și această cerință a fost respinsă de prima

instanță.

9

Prin urmare, pe lângă caracterul incert al solicitărilor reclamantului, acestea

sunt vădit lipsite de suport legal, fapt pentru care prima instanță just a respins

acțiunea.

În asemenea circumstanțe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția primei instanțe

este întemeiată, fiind adoptată în limitele competenței, cu aplicarea corectă a legii

materiale care guvernează raportul juridic litigios.

Astfel, se ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea

primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de președintele Partidului Liberal, Dorin

Chirtoacă.

Se menținehotărârea din 09 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău în cauza

,

de contencios administrativ la contestația înaintată de Partidul Liberal împotriva

Comisiei Electorale Centrale, intervenienți accesorii Partidul Democrat din Moldova

și candidatul electoral Vladimir Plahotniuc, cu privire la contestarea inacțiunilor

autorității electorale centrale, verificarea informațiilor publice privind declararea

averii de către concurentul electoral și excluderea acestuia din campania electorală

pentru alegerile parlamentare.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ion Druță

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

10