3ra-384/19 — Excluderea concurentului electoral

Dosar nr. 3ra-384/19 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Ala Malîi) D E C I Z I E 18 februarie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul: Ion Druță Judecătorii: Mariana Pitic Maria Ghervas Iurie Bejenaru Nicolae Craiu examinând recursul declarat de Partidul Liberal, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019, împotriva hotărârii din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care cererea s-a fost respins ca neîntemeiată, c o n s t a t ă: La 13 februarie 2019, Partidul Liberal a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019. În motivarea acțiunii a indicat că, la 4 februarie 2019, Partidul Liberal a depus la Comisia Electorală Centrală demersul care a fost înregistrat cu nr. CEC-10AP/50 în care sunt expuse încălcările legislației electorale de către concurentul electoral Partidul Socialiștilor din Republica Moldova.

La 8 februarie 2019, prin hotărârea nr. 2264 a Comisiei Electorale Centrale s-a atenționat Președintele Republicii Moldova asupra inadmisibilității implicării în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și s-a aplicat sancțiune sub formă de avertisment concurentului electoral Partidul Socialiștilor din Republica Moldova pentru utilizarea resurselor administrative ale instituției prezidențiale a Republicii Moldova, confirmând prin aceasta dovezile care au fost aduse de Partidul Liberal în vederea implicării președintelui Igor Dodon și a Federației Ruse în susținerea concurentului electoral Partidul Socialiștilor din Republica Moldova în alegeri.

1 Natura încălcărilor, gravitatea acestora, precum și faptul că după acest avertisment din 8 februarie 2019 emis de către Comisia Electoral Centrală, încălcările au continuat, iar drept exemplu servește: interviul Președintelui Igor Dodon pe portalul www.ritmeurasia.org în care acesta sugerează că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova este principalul partid care va câștiga alegerile; interviul acordat în cadrul emisiunii „Авторская передача Людмилы Бельченковой „Полюс-спецвыпуск” din 11 februarie 2019” în care președintele Igor Dodon a declarat direct că în continuare intenționează să se întâlnească cu alegătorii. Sa indicat că, Igor Dodon a fost sancționat cu avertisment de Comisia Electorală Centrală la 8 februarie 2019 pentru implicarea instituției prezidențiale în campania electorală în favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, precum și pentru asocierea cu acest partid, concurent electoral.

Însă, la 9 februarie 2019, ora 11:03, ultimul a publicat în rețeaua facebook interviul cu titlul menționat mai sus: „Socialiștii și președintele nu pot fi depășiți de nimeni”. După acțiunile și întâlnirile electorale ale lui Dodon în favoarea partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” ce au avut loc în zilele de 9, 10 și 11 februarie 2019, au fost amplasate panouri cu sloganul „Moldova are viitor!”, care este sloganul partidului din anul 2016. Acest slogan a fost plasat și pe pagina organizației teritoriale din Nisporeni a „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” și a candidatului Petru Corduneanu. La fel au fost plasate poze cu Zinaida Grecianîi și Igor Dodon, fapt expres interzis prin lege.

A considerat că, modul cinic și sfidător al „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon de încălcare continuă a legislației electorale, iar încălcările menționate au loc și în prezent și sunt de natura să influențeze rezultatul alegerilor în așa măsură în care să nu fie reflectată voința alegătorilor. A solicitat Partidul Liberal admiterea contestației cu excluderea concurentului electoral al „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Prin încheierea din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu concurentul electoral „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Prin hotărârea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Partidul Liberal. La 16 februarie 2019, Partidul Liberal a declarat recurs împotriva hotărârii din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea cererii de recurs a indicat că, Partidul Liberal a depus contestație în care a enumerat mai multe încălcări comise de către partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon.

Aceste încălcări constau în susținerea politică și electorală din străinătate din partea Federației Ruse; susținere financiară din străinătate și anume achitarea de către „Gazprom-Avia” a zborului lui Igor Dodon; folosirea imaginii personalităților din străinătate Vladimir Putin, patriarhul Kiril, Valentina Matvienco etc.; folosirea resurselor administrative ale președinției prin agentul electoral, Igor Dodon, organizarea de evenimente la Chișinău și în teritoriu; oferirea de bani și cadouri alegătorilor a câte 10 000 de lei pentru mai multe familii, cadouri materiale oferite la întâlnirile electorale de la Soroca și Ocnița.

Drept dovadă, în perioada 29 – 31 ianuarie, Igor Dodon s-a aflat la Moscova unde a avut întâlniri cu mai mulți oficiali ruși, inclusiv cu președintele Federației Ruse 2 Vladimir Putin, la întâlnirea cu care s-a menționat că de rezultatul alegerilor parlamentare v-a depinde, într-o măsură substanțială, evoluția relațiilor Republicii Moldova cu Rusia, lucru accentuat încă odată de prezentatorul emisiunii la sfârșitul reportajului. Anularea taxelor de import la fructe și legume și vinuri până la sfârșitul lunii martie. Amnistia pentru 170 000 de migranții din Republica Moldova aflați în Rusia, condiționată de revenirea în Republica Moldova pe perioada alegerilor și participarea la vot. Concomitent, Igor Dodon a declarat că deși nu v-a participa la alegerile parlamentare, va susține partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în campania electorală, afirmând că este singurul partid capabil să preia puterea de unul singur și să guverneze.

A considerat Partidul Liberal că, din cele enumerate, partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” beneficiază de sprijin electoral care depășește cadrul legal stabilit de Codul Electoral.

Prin amestecul brutal permanent al Federației Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova, prin ocupația regiunii Transnistrene, șantajul energetic, embargoul economic, propaganda la televiziunile sale retransmise în Republica Moldova, se constată o implicare în desfășurarea alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. Igor Dodon declarând susținerea deschisă și directă față de partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în aceste alegeri, plecând în timpul campaniei electorale la Moscova unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin pentru măsurile de șantaj ale Rusiei, dar și publicitate acestor măsuri în campania electorală, încearcă să evite modul direct al partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în alegeri, nefiind el însuși candidat pe liste sau circumscripții, nu reușește să evite și se face vinovat de susținerea indirectă a partidului, intermediind această susținere, fapte care sunt interzise de Codul electoral.

Candidații și membrii partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” au preluat informația, postările lui Igor Dodon, reportajele din mass-media afiliate partidului și le-au difuzat pe rețelele de socializare, făcând astfel campanie electorală, agitație electorală în favoarea partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” pentru alegeri, prin mijloace de susținere nepermise de lege, încălcând art. 41 din Codul electoral. Deși partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon au încercat să ocolească metoda de susținere directă din partea lui Vladimir Putin, ei nu reușesc și nici nu încearcă să evite, ci dimpotrivă, folosesc la maxim metoda indirectă de susținere și influențare a alegătorilor prin intermediul Federației Ruse și a lui Vladimir Putin, fapt prin care încalcă în mod flagrant prevederile art. 52 Codul electoral.

După revenirea de la Moscova, din contul companiei Gazprom Igor Dodon a organizat imediat 4 evenimente electorale în susținerea partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, mascându-le sub forma unor reuniuni aniversare, forumuri și întâlniri cu cetățenii la Președinție, la Comrat, Soroca și Ocnița. La aceste întâlniri au participat candidați și membri ai partidului, în frunte cu Zinaida Greceanîi. Prin aceste acțiuni se confirmă caracterul electoral al acestor întâlniri. Igor Dodon a mulțumit Rusiei pentru cadourile electorale cu amnistia migranților și exportul, continuând propaganda electorală pentru partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”, folosind bani de la Moscova dar și resursele 3 administrative ale statului, funcția de președinte a Republicii Moldova, evident în scop electoral pentru susținerea partidului, încălcând din nou art. 41 și 52 Cod electoral.

La aceste întâlniri au fost făcute cadouri bănești în mărime de 10 000 de lei. Candidații partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” Oleg Savva și Vasile Bolea și alți membri, precum și organizații teritoriale a partidului au făcut publicitate acestor evenimente, fapt prin care se confirmă că au fost evenimente electorale. Legătura dintre Igor Dodon și partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” este una intrinsecă, în calitate de fost președinte al partidului, participant la evenimentele și manifestațiile partidului și după renunțarea formală la caretul de partid, includerea în delegații oficiale în Rusia a liderilor partidului, în special a Zinaidei Grecianîi care este președintele actual.

A menționat că, Comisia Electorală Centrală prin hotărârea nr. 2264 a confirmat implicarea președintelui Igor Dodon în campania electorală și la atenționat în pct. 2 al hotărârii asupra inadmisibilității implicării, iar la pct. 3 al hotărârii, partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a fost sancționat prin avertisment pentru utilizarea resurselor administrative ale instituției prezidențiale. Comisia Electorală Centrală a omis de a se expune în privința folosirii de către partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon a fondurilor financiare și materiale nedeclarate, la fel și utilizarea de către aceștia a mijloacelor financiare nedeclarate interzise de legislația electorală.

A solicitat Partidul Liberal admiterea recursului, anularea hotărârii din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu adoptarea unei noi hotărâri. Examinând recursul declarat, studiind materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele. În conformitate cu art. 71 alin. (1) și alin. (5) din Codul electoral, alegătorii și concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali.

Depunerea cererii în instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor depuse la biroul electoral în ziua alegerilor. Contestația va conține descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări, probele, temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale persoanei care o depune. În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale, sarcina probării legalității revine acestor organe.

În conformitate cu art. 72 alin. (1), alin. (3) și alin. (4) din Codul electoral, acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea. Contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii 4 prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii acțiunii sau adoptării hotărârii.

Contestația concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral prin procură. În conformitate cu art. 74 alin. (1) și alin. (6) Cod electoral, instanța de judecată adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ. Împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în prima instanță hotărârea contestată la data de 15 februarie 2019. Calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de Partidul Liberal în interiorul termenului legal, ori cererea de recurs a fost înregistrată în secția scrisori și audiență a Curții Supreme de Justiție la 16 februarie 2019 (f.d.146). Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu criticile formulate în recurs, materialele cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către Partidul Liberal neîntemeiat și care urmează să fie respins din considerentele ce preced. În conformitate cu art. 73 alin. (7) Cod electoral, contestațiile depuse la instanțele de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform art. 30 alin (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă. Prin prisma art. 442, alin. (1) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs, judecând recursul, verifică în limitele invocate în recurs și în baza referinței intimatului, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În prezenta cauză, Partidul Liberal a înaintat la Curtea de Apel Chișinău prezenta acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale prin care a solicitat excluderea concurentului electoral partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019. Drept temei s-a invocat faptul că președintele Igor Dodon încalcă prevederile Codului electoral prin acțiunile și întâlnirile electorale în favoarea partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”. Prin hotărârea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră juste concluziile primei instanțe din considerentele ce urmează.

Conform art. 26 Cod electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală are următoarele atribuții: a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în vederea pregătirii și desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod; b) supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor legi care conțin dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor; c) constituie circumscripțiile electorale 5 și consiliile electorale de circumscripție și supraveghează activitatea acestor consilii; d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiției, publică lista partidelor și altor organizații social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează candidații și persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale; e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea alegerilor; verifică asigurarea consiliilor și birourilor electorale cu localuri, cu mijloace de transport și de telecomunicație, examinează alte chestiuni ce țin de asigurarea tehnico-materială a alegerilor; f) stabilește modelul buletinelor de vot, al listei electorale de bază, al listei suplimentare și al celei pentru votarea la locul aflării, al proceselor-verbale ale ședințelor consiliilor și birourilor electorale,

al declarației cu privire la venituri și proprietate a candidaților și al altor acte ce țin de desfășurarea alegerilor, precum și modelul urnelor de vot și cel al ștampilelor consiliilor și birourilor electorale; g) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de pregătirea și desfășurarea alegerilor; h) soluționează chestiuni privind modul de participare la alegeri a cetățenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului țării; i) asigură monitorizarea respectării principiului egalității între femei și bărbați în campania electorală pentru alegeri parlamentare și pentru alegeri locale; j) face bilanțul alegerilor în întreaga țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale raportul cu privire la rezultatele alegerilor; k) emite hotărâri referitoare la activitatea consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, la procedurile electorale, la modul de organizare și desfășurare a alegerilor și la chestiunile tehnico- administrative; l) asigură instruirea funcționarilor electorali și oferă alegătorilor informații electorale prin intermediul mass-mediei și oricând la cerere; m) examinează cererile și contestațiile asupra hotărârilor și acțiunilor consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, adoptă hotărâri executorii pe marginea lor;

n) decide degrevarea de atribuțiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor electorale pe perioada activității lor în componența acestora, determină numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevați și termenul pentru care sânt degrevați; o) asigură efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a votării repetate, a alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod; p) adună informații privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare ale alegerilor și aduce la cunoștință publică rezultatele finale; r) aplică sancțiunile prevăzute de prezentul cod pentru încălcarea legislației electorale și a celei cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Conform art. 75 alin. (2) din Codul electoral, pentru încălcarea legislației electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție poate aplica grupului de inițiativă sau concurenților electorali următoarele sancțiuni: a) avertisment; b) anularea înregistrării grupului de inițiativă; c) intentarea procesului contravențional conform legislației; d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca sancțiune de bază sau complementară; e) solicitarea anulării înregistrării concurentului electoral.

Potrivit alin. (5) al aceluiași articol, anularea înregistrării se aplică la solicitarea Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – și la solicitarea consiliului electoral de circumscripție, prin hotărâre judecătorească definitivă care constată: a) folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate; c) nesuspendarea din funcție de către candidatul care are această obligație.

În acest caz se anulează 6 înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral candidatul respectiv; d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art.52 alin.(3). Iar, conform alin. (6), în cazurile prevăzute la alin.(5), Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție adresează o cerere de anulare a înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, Curții de Apel Chișinău, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, sau instanței de judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor locale generale sau al alegerilor locale noi. Instanța de judecată va examina cererea și va emite o hotărâre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai târziu de ziua anterioară alegerilor.

Din conținutul normelor de drept citate se deduce că concurentul electoral poate fi exclus doar în cazurile expres prevăzute de lege. În acest sens, instanța de recurs relevă că prima instanță corect a apreciat că situația invocată de contestatar nu se încadrează în cerințele legale ce reglementează modalitatea de excludere a concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Or, Partidul Liberal a înaintat prezenta acțiune împotriva unui pârât necorespunzător, iar pretențiile înaintate nu se încadrează în temeiurile pentru anularea înregistrării unui concurent electoral. Instanța poate să anuleze înregistrarea unui concurent electoral numai în baza solicitării înaintate de Comisia Electorală Centrală, iar exercitarea dreptului la adresare către instanță cu o asemenea cerere este discreționară, la care comisia nu poate fi obligată.

La fel neîntemeiate sânt argumentele invocate de către Partidul Liberal cu privire la finanțarea campaniei electorale a partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” de către Federația Rusă. Potrivit pct. 8 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea nr. 3353 din 20 iulie 2010 a Comisiei Electorale Centrale, în calitate de probe aduse la contestația depusă pot servi înregistrările audio/video, fotografiile, înscrisurile, declarațiile în scris ale martorilor. Probele prezentate trebuie să corespundă cerințelor de admisibilitate și pertinență. Partea care prezintă probe va semna o declarație pe propria răspundere (conform modelului din anexa nr.2) privind proveniența, veridicitatea și autenticitatea acestora, purtând răspundere conform legislației în vigoare.

Conform art. 41 alin. (10) Cod electoral, prevederile prezentului cod referitoare la condițiile, modul, restricțiile și responsabilitatea finanțării campaniilor electorale ale candidaților în alegeri, a concurenților electorali și a referendumurilor se vor aplica corespunzător și grupurilor de inițiativă. Regulamentul privind finanțarea grupurilor de inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă sau în vederea inițierii referendumului se aprobă de Comisia Electorală Centrală. Iar, potrivit art. 71 alin. (6) din Codul electoral, contestațiile privind finanțarea campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidențiale, sau consiliilor electorale de circumscripție, în cazul candidaților independenți în alegerile locale.

Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art.72–74. 7 Însă, la caz, Partidul Liberal a înaintat în instanța de judecată contestația contrar normelor de drept citate, respectiv cu depășirea competenței instituționale. În circumstanțele sus relatate, prin prisma normelor precizate și faptelor expuse, instanța de recurs consideră corectă concluzia primei instanțe prin care s-a considerat neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019. Instanța de fond a determinat corect circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a pricinii, aplicând corect normele de drept material și procedural.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că hotărârea din 15 februarie 2019 este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sânt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Partidul Liberal.

Se menține hotărârea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, Judecătorul Ion Druță Judecătorii Mariana Pitic Maria Ghervas Iurie Bejenaru Nicolae Craiu 8