ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.02.2019

3ra-384/19 — Excluderea concurentului electoral

HOTĂRÂRE
18.02.2019
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
Excluderea concurentului electoral
Temei legal
Temeiurile declarării recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-384/19 — Excluderea concurentului electoral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosar nr. 3ra-384/19

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: Ala Malîi)

18 februarie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Ion Druță

Judecătorii: Mariana Pitic

Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

examinând recursul declarat de Partidul Liberal,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Partidul Liberal împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul

politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea

concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019,

împotriva hotărârii din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău prin care

cererea s-a fost respins ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 13 februarie 2019, Partidul Liberal a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului

electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 4 februarie 2019, Partidul Liberal a depus la

Comisia Electorală Centrală demersul care a fost înregistrat cu nr. CEC-10AP/50 în

care sunt expuse încălcările legislației electorale de către concurentul electoral Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova.

La 8 februarie 2019, prin hotărârea nr. 2264 a Comisiei Electorale Centrale s-a

atenționat Președintele Republicii Moldova asupra inadmisibilității implicării în

campania electorală pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 și s-a aplicat

sancțiune sub formă de avertisment concurentului electoral Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova pentru utilizarea resurselor administrative ale instituției

prezidențiale a Republicii Moldova, confirmând prin aceasta dovezile care au fost

aduse de Partidul Liberal în vederea implicării președintelui Igor Dodon și a Federației

Ruse în susținerea concurentului electoral Partidul Socialiștilor din Republica Moldova

în alegeri.

1

Natura încălcărilor, gravitatea acestora, precum și faptul că după acest avertisment

din 8 februarie 2019 emis de către Comisia Electoral Centrală, încălcările au continuat,

iar drept exemplu servește: interviul Președintelui Igor Dodon pe portalul

www.ritmeurasia.org în care acesta sugerează că Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova este principalul partid care va câștiga alegerile; interviul acordat în cadrul

emisiunii „Авторская передача Людмилы Бельченковой „Полюс-спецвыпуск” din

11 februarie 2019” în care președintele Igor Dodon a declarat direct că în continuare

intenționează să se întâlnească cu alegătorii.

Sa indicat că, Igor Dodon a fost sancționat cu avertisment de Comisia Electorală

Centrală la 8 februarie 2019 pentru implicarea instituției prezidențiale în campania

electorală în favoarea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, precum și pentru

asocierea cu acest partid, concurent electoral.

Însă, la 9 februarie 2019, ora 11:03, ultimul a publicat în rețeaua facebook

interviul cu titlul menționat mai sus: „Socialiștii și președintele nu pot fi depășiți de

nimeni”.

După acțiunile și întâlnirile electorale ale lui Dodon în favoarea partidul politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” ce au avut loc în zilele de 9, 10 și 11

februarie 2019, au fost amplasate panouri cu sloganul „Moldova are viitor!”, care este

sloganul partidului din anul 2016. Acest slogan a fost plasat și pe pagina organizației

teritoriale din Nisporeni a „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” și a

candidatului Petru Corduneanu. La fel au fost plasate poze cu Zinaida Grecianîi și Igor

Dodon, fapt expres interzis prin lege.

A considerat că, modul cinic și sfidător al „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” și Igor Dodon de încălcare continuă a legislației electorale, iar încălcările

menționate au loc și în prezent și sunt de natura să influențeze rezultatul alegerilor în

așa măsură în care să nu fie reflectată voința alegătorilor.

A solicitat Partidul Liberal admiterea contestației cu excluderea concurentului

electoral al „Partidului Socialiștilor din Republica Moldova” din cursa electorală

pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019.

Prin încheierea din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a atras în proces

în calitate de intervenient accesoriu concurentul electoral „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova”.

Prin hotărârea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca

neîntemeiată acțiunea înaintată de Partidul Liberal.

La 16 februarie 2019, Partidul Liberal a declarat recurs împotriva hotărârii din 15

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a indicat că, Partidul Liberal a depus contestație în

care a enumerat mai multe încălcări comise de către partidul politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon. Aceste încălcări constau în

susținerea politică și electorală din străinătate din partea Federației Ruse; susținere

financiară din străinătate și anume achitarea de către „Gazprom-Avia” a zborului lui

Igor Dodon; folosirea imaginii personalităților din străinătate Vladimir Putin,

patriarhul Kiril, Valentina Matvienco etc.; folosirea resurselor administrative ale

președinției prin agentul electoral, Igor Dodon, organizarea de evenimente la Chișinău

și în teritoriu; oferirea de bani și cadouri alegătorilor a câte 10 000 de lei pentru mai

multe familii, cadouri materiale oferite la întâlnirile electorale de la Soroca și Ocnița.

Drept dovadă, în perioada 29 – 31 ianuarie, Igor Dodon s-a aflat la Moscova unde

a avut întâlniri cu mai mulți oficiali ruși, inclusiv cu președintele Federației Ruse

2

Vladimir Putin, la întâlnirea cu care s-a menționat că de rezultatul alegerilor

parlamentare v-a depinde, într-o măsură substanțială, evoluția relațiilor Republicii

Moldova cu Rusia, lucru accentuat încă odată de prezentatorul emisiunii la sfârșitul

reportajului. Anularea taxelor de import la fructe și legume și vinuri până la sfârșitul

lunii martie. Amnistia pentru 170 000 de migranții din Republica Moldova aflați în

Rusia, condiționată de revenirea în Republica Moldova pe perioada alegerilor și

participarea la vot.

Concomitent, Igor Dodon a declarat că deși nu v-a participa la alegerile

parlamentare, va susține partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

în campania electorală, afirmând că este singurul partid capabil să preia puterea de unul

singur și să guverneze.

A considerat Partidul Liberal că, din cele enumerate, partidul politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” beneficiază de sprijin electoral care depășește

cadrul legal stabilit de Codul Electoral.

Prin amestecul brutal permanent al Federației Ruse în treburile interne ale

Republicii Moldova, prin ocupația regiunii Transnistrene, șantajul energetic,

embargoul economic, propaganda la televiziunile sale retransmise în Republica

Moldova, se constată o implicare în desfășurarea alegerilor parlamentare din 24

februarie 2019.

Igor Dodon declarând susținerea deschisă și directă față de partidul politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” în aceste alegeri, plecând în timpul

campaniei electorale la Moscova unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin pentru măsurile

de șantaj ale Rusiei, dar și publicitate acestor măsuri în campania electorală, încearcă

să evite modul direct al partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

în alegeri, nefiind el însuși candidat pe liste sau circumscripții, nu reușește să evite și

se face vinovat de susținerea indirectă a partidului, intermediind această susținere, fapte

care sunt interzise de Codul electoral.

Candidații și membrii partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” au preluat informația, postările lui Igor Dodon, reportajele din mass-media

afiliate partidului și le-au difuzat pe rețelele de socializare, făcând astfel campanie

electorală, agitație electorală în favoarea partidului politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” pentru alegeri, prin mijloace de susținere nepermise de lege,

încălcând art. 41 din Codul electoral.

Deși partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon

au încercat să ocolească metoda de susținere directă din partea lui Vladimir Putin, ei

nu reușesc și nici nu încearcă să evite, ci dimpotrivă, folosesc la maxim metoda

indirectă de susținere și influențare a alegătorilor prin intermediul Federației Ruse și a

lui Vladimir Putin, fapt prin care încalcă în mod flagrant prevederile art. 52 Codul

electoral.

După revenirea de la Moscova, din contul companiei Gazprom Igor Dodon a

organizat imediat 4 evenimente electorale în susținerea partidului politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, mascându-le sub forma unor reuniuni

aniversare, forumuri și întâlniri cu cetățenii la Președinție, la Comrat, Soroca și Ocnița.

La aceste întâlniri au participat candidați și membri ai partidului, în frunte cu Zinaida

Greceanîi. Prin aceste acțiuni se confirmă caracterul electoral al acestor întâlniri.

Igor Dodon a mulțumit Rusiei pentru cadourile electorale cu amnistia migranților

și exportul, continuând propaganda electorală pentru partidul politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova”, folosind bani de la Moscova dar și resursele

3

administrative ale statului, funcția de președinte a Republicii Moldova, evident în scop

electoral pentru susținerea partidului, încălcând din nou art. 41 și 52 Cod electoral. La

aceste întâlniri au fost făcute cadouri bănești în mărime de 10 000 de lei.

Candidații partidului politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” Oleg

Savva și Vasile Bolea și alți membri, precum și organizații teritoriale a partidului au

făcut publicitate acestor evenimente, fapt prin care se confirmă că au fost evenimente

electorale.

Legătura dintre Igor Dodon și partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica

Moldova” este una intrinsecă, în calitate de fost președinte al partidului, participant la

evenimentele și manifestațiile partidului și după renunțarea formală la caretul de partid,

includerea în delegații oficiale în Rusia a liderilor partidului, în special a Zinaidei

Grecianîi care este președintele actual.

A menționat că, Comisia Electorală Centrală prin hotărârea nr. 2264 a confirmat

implicarea președintelui Igor Dodon în campania electorală și la atenționat în pct. 2 al

hotărârii asupra inadmisibilității implicării, iar la pct. 3 al hotărârii, partidul politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” a fost sancționat prin avertisment

pentru utilizarea resurselor administrative ale instituției prezidențiale.

Comisia Electorală Centrală a omis de a se expune în privința folosirii de către

partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” și Igor Dodon a

fondurilor financiare și materiale nedeclarate, la fel și utilizarea de către aceștia a

mijloacelor financiare nedeclarate interzise de legislația electorală.

A solicitat Partidul Liberal admiterea recursului, anularea hotărârii din 15

februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău cu adoptarea unei noi hotărâri.

Examinând recursul declarat, studiind materialele cauzei, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

În conformitate cu art. 71 alin. (1) și alin. (5) din Codul electoral, alegătorii și

concurenții electorali pot contesta acțiunile/inacțiunile și hotărârile consiliilor și

birourilor electorale și acțiunile/inacțiunile concurenților electorali. Depunerea cererii

în instanța de judecată trebuie precedată de contestarea prealabilă în organul electoral

ierarhic superior organului al cărui act se contestă, cu excepția contestațiilor privind

acțiunile/inacțiunile concurenților electorali, depuse direct în instanța de judecată, și a

contestațiilor ce se referă la exercitarea dreptului la vot sau la administrarea alegerilor

depuse la biroul electoral în ziua alegerilor.

Contestația va conține descrierea faptelor invocate ca presupuse încălcări,

probele, temeiul legal, cerințele contestatarului, semnătura și datele de identitate ale

persoanei care o depune. În cazul contestațiilor privind hotărârile organelor electorale,

sarcina probării legalității revine acestor organe.

În conformitate cu art. 72 alin. (1), alin. (3) și alin. (4) din Codul electoral,

acțiunile/inacțiunile și hotărârile organelor electorale pot fi contestate la organul

electoral ierarhic superior, iar acțiunile/inacțiunile concurenților electorali – direct în

instanța de judecată, în termen de 3 zile calendaristice de la data săvârșirii

acțiunii/identificării inacțiunii sau adoptării hotărârii. Termenul de depunere se

calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost

identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

Contestațiile privind acțiunile și hotărârile Comisiei Electorale Centrale și ale

Consiliului Coordonator al Audiovizualului se depun, fără respectarea procedurii

4

prealabile, la Curtea de Apel Chișinău în termen de 3 zile calendaristice de la data

săvârșirii acțiunii sau adoptării hotărârii.

Contestația concurentului electoral nu poate fi depusă de către membrul organului

electoral respectiv, dar poate fi depusă de reprezentantul concurentului electoral în

organul electoral respectiv sau de o persoană împuternicită de concurentul electoral

prin procură.

În conformitate cu art. 74 alin. (1) și alin. (6) Cod electoral, instanța de judecată

adoptă și pronunță hotărârea în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Împotriva hotărârii instanței de judecată poate fi depus un apel în termen de o zi

de la pronunțare, iar împotriva deciziei instanței de apel – un recurs în termen de o zi

de la pronunțare.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat în prima instanță hotărârea contestată la data

de 15 februarie 2019.

Calea de atac în ordine de recurs a fost demarată de Partidul Liberal în interiorul

termenului legal, ori cererea de recurs a fost înregistrată în secția scrisori și audiență a

Curții Supreme de Justiție la 16 februarie 2019 (f.d.146).

Verificând legalitatea hotărârii contestate în raport cu criticile formulate în recurs,

materialele cauzei și prevederile legale, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

Partidul Liberal neîntemeiat și care urmează să fie respins din considerentele ce preced.

În conformitate cu art. 73 alin. (7) Cod electoral, contestațiile depuse la instanțele

de judecată se examinează în conformitate cu prevederile Codului de procedură

civilă și ale Legii contenciosului administrativ.

Conform art. 30 alin (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10

februarie 2000, recursul se judecă în condițiile Codului de procedură civilă.

Prin prisma art. 442, alin. (1) al Codului de procedură civilă, instanța de recurs,

judecând recursul, verifică în limitele invocate în recurs și în baza referinței intimatului,

legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța, după

ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de

apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În prezenta cauză, Partidul Liberal a înaintat la Curtea de Apel Chișinău prezenta

acțiune împotriva Comisiei Electorale Centrale prin care a solicitat excluderea

concurentului electoral partidul politic „Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”

din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019.

Drept temei s-a invocat faptul că președintele Igor Dodon încalcă prevederile

Codului electoral prin acțiunile și întâlnirile electorale în favoarea partidului politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova”.

Prin hotărârea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, acțiunea s-a

respins ca fiind neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră juste concluziile primei instanțe din considerentele ce urmează.

Conform art. 26 Cod electoral, în perioada electorală, Comisia Electorală Centrală

are următoarele atribuții: a) coordonează activitatea tuturor organelor electorale în

vederea pregătirii și desfășurării alegerilor în condițiile prezentului cod; b)

supraveghează executarea prevederilor prezentului cod și ale altor legi care conțin

dispoziții referitoare la desfășurarea alegerilor; c) constituie circumscripțiile electorale

5

și consiliile electorale de circumscripție și supraveghează activitatea acestor consilii;

d) în baza datelor prezentate de Ministerul Justiției, publică lista partidelor și altor

organizații social-politice care au dreptul de a participa la alegeri, înregistrează

candidații și persoanele de încredere ale acestora în cazul alegerilor parlamentare și

prezidențiale; e) distribuie mijloacele financiare prevăzute pentru desfășurarea

alegerilor; verifică asigurarea consiliilor și birourilor electorale cu localuri, cu mijloace

de transport și de telecomunicație, examinează alte chestiuni ce țin de asigurarea

tehnico-materială a alegerilor; f) stabilește modelul buletinelor de vot, al listei

electorale de bază, al listei suplimentare și al celei pentru votarea la locul aflării, al

proceselor-verbale ale ședințelor consiliilor și birourilor electorale, al declarației cu

privire la venituri și proprietate a candidaților și al altor acte ce țin de desfășurarea

alegerilor, precum și modelul urnelor de vot și cel al ștampilelor consiliilor și birourilor

electorale; g) examinează comunicările autorităților publice în probleme ce țin de

pregătirea și desfășurarea alegerilor; h) soluționează chestiuni privind modul de

participare la alegeri a cetățenilor care în ziua votării se află în afara teritoriului țării;

i) asigură monitorizarea respectării principiului egalității între femei și bărbați în

campania electorală pentru alegeri parlamentare și pentru alegeri locale; j) face bilanțul

alegerilor în întreaga țară și, după caz, prezintă Curții Constituționale raportul cu

privire la rezultatele alegerilor; k) emite hotărâri referitoare la activitatea consiliilor

electorale de circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, la procedurile

electorale, la modul de organizare și desfășurare a alegerilor și la chestiunile tehnico-

administrative; l) asigură instruirea funcționarilor electorali și oferă alegătorilor

informații electorale prin intermediul mass-mediei și oricând la cerere; m) examinează

cererile și contestațiile asupra hotărârilor și acțiunilor consiliilor electorale de

circumscripție și birourilor electorale ale secțiilor de votare, adoptă hotărâri executorii

pe marginea lor; n) decide degrevarea de atribuțiile de la locul de muncă permanent a

membrilor consiliilor electorale pe perioada activității lor în componența acestora,

determină numărul de membri ai birourilor electorale care pot fi degrevați și termenul

pentru care sânt degrevați; o) asigură efectuarea celui de al doilea tur de scrutin, a

votării repetate, a alegerilor anticipate, noi și parțiale, în condițiile prezentului cod; p)

adună informații privind prezentarea alegătorilor la votare, face totalurile preliminare

ale alegerilor și aduce la cunoștință publică rezultatele finale; r) aplică sancțiunile

prevăzute de prezentul cod pentru încălcarea legislației electorale și a celei cu privire

la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Conform art. 75 alin. (2) din Codul electoral, pentru încălcarea legislației

electorale, Comisia Electorală Centrală sau consiliul electoral de circumscripție poate

aplica grupului de inițiativă sau concurenților electorali următoarele sancțiuni: a)

avertisment; b) anularea înregistrării grupului de inițiativă; c) intentarea procesului

contravențional conform legislației; d) lipsirea de alocații de la bugetul de stat, ca

sancțiune de bază sau complementară; e) solicitarea anulării înregistrării concurentului

electoral.

Potrivit alin. (5) al aceluiași articol, anularea înregistrării se aplică la solicitarea

Comisiei Electorale Centrale, iar în cazul alegerilor locale – și la solicitarea consiliului

electoral de circumscripție, prin hotărâre judecătorească definitivă care constată: a)

folosirea de către concurentul electoral a fondurilor financiare și materiale nedeclarate

sau depășirea cheltuielilor peste plafonul mijloacelor din fondul electoral; b) utilizarea

de către concurentul electoral a mijloacelor financiare din străinătate; c) nesuspendarea

din funcție de către candidatul care are această obligație. În acest caz se anulează

6

înregistrarea candidatului independent sau se exclude din lista concurentului electoral

candidatul respectiv; d) încălcarea de către concurentul electoral a prevederilor art.52

alin.(3).

Iar, conform alin. (6), în cazurile prevăzute la alin.(5), Comisia Electorală

Centrală sau consiliul electoral de circumscripție adresează o cerere de anulare a

înregistrării concurentului electoral, prin adoptarea unei hotărâri în acest sens, Curții

de Apel Chișinău, în cazul alegerilor parlamentare și prezidențiale, sau instanței de

judecată în a cărei rază teritorială se află consiliul electoral respectiv, în cazul alegerilor

locale generale sau al alegerilor locale noi. Instanța de judecată va examina cererea și

va emite o hotărâre asupra acesteia în decursul a 5 zile, dar nu mai târziu de ziua

anterioară alegerilor.

Din conținutul normelor de drept citate se deduce că concurentul electoral poate

fi exclus doar în cazurile expres prevăzute de lege.

În acest sens, instanța de recurs relevă că prima instanță corect a apreciat că

situația invocată de contestatar nu se încadrează în cerințele legale ce reglementează

modalitatea de excludere a concurentului electoral din cursa electorală pentru alegerile

parlamentare din 24 februarie 2019.

Or, Partidul Liberal a înaintat prezenta acțiune împotriva unui pârât

necorespunzător, iar pretențiile înaintate nu se încadrează în temeiurile pentru anularea

înregistrării unui concurent electoral.

Instanța poate să anuleze înregistrarea unui concurent electoral numai în baza

solicitării înaintate de Comisia Electorală Centrală, iar exercitarea dreptului la adresare

către instanță cu o asemenea cerere este discreționară, la care comisia nu poate fi

obligată.

La fel neîntemeiate sânt argumentele invocate de către Partidul Liberal cu privire

la finanțarea campaniei electorale a partidului politic „Partidul Socialiștilor din

Republica Moldova” de către Federația Rusă.

Potrivit pct. 8 din Regulamentul privind procedura de examinare și soluționare a

contestațiilor de către organele electorale în perioada electorală, aprobat prin hotărârea

nr. 3353 din 20 iulie 2010 a Comisiei Electorale Centrale, în calitate de probe aduse la

contestația depusă pot servi înregistrările audio/video, fotografiile, înscrisurile,

declarațiile în scris ale martorilor. Probele prezentate trebuie să corespundă cerințelor

de admisibilitate și pertinență. Partea care prezintă probe va semna o declarație pe

propria răspundere (conform modelului din anexa nr.2) privind proveniența,

veridicitatea și autenticitatea acestora, purtând răspundere conform legislației în

vigoare.

Conform art. 41 alin. (10) Cod electoral, prevederile prezentului cod referitoare

la condițiile, modul, restricțiile și responsabilitatea finanțării campaniilor electorale ale

candidaților în alegeri, a concurenților electorali și a referendumurilor se vor aplica

corespunzător și grupurilor de inițiativă. Regulamentul privind finanțarea grupurilor de

inițiativă pentru colectarea semnăturilor în susținerea unui candidat la funcție electivă

sau în vederea inițierii referendumului se aprobă de Comisia Electorală Centrală.

Iar, potrivit art. 71 alin. (6) din Codul electoral, contestațiile privind finanțarea

campaniilor electorale se adresează Comisiei Electorale Centrale, în cazul

concurenților electorali în alegerile parlamentare și prezidențiale, sau consiliilor

electorale de circumscripție, în cazul candidaților independenți în alegerile locale.

Examinarea contestațiilor privind finanțarea campaniilor electorale ale partidelor

politice nu se supune termenelor de prescripție prevăzute la art.72–74.

7

Însă, la caz, Partidul Liberal a înaintat în instanța de judecată contestația contrar

normelor de drept citate, respectiv cu depășirea competenței instituționale.

În circumstanțele sus relatate, prin prisma normelor precizate și faptelor expuse,

instanța de recurs consideră corectă concluzia primei instanțe prin care s-a considerat

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Liberal împotriva

Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic „Partidul

Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului electoral

din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019. Instanța de fond a

determinat corect circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a

pricinii, aplicând corect normele de drept material și procedural.

Față de cele ce preced și având în vedere faptul că hotărârea din 15 februarie 2019

este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de recurent sânt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține hotărârea.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Partidul Liberal.

Se menține hotărârea din 15 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Partidul Liberal

împotriva Comisiei Electorale Centrale, intervenient accesoriu partidul politic

„Partidul Socialiștilor din Republica Moldova” cu privire la excluderea concurentului

electoral din cursa electorală pentru alegerile din 24 februarie 2019.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ion Druță

Judecătorii Mariana Pitic

Maria Ghervas

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2019-02-20
0,96
3ra-385/19 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-385/19 prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru) DECIZIE 20 februarie 2019 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele
CSJ 2019-02-23
0,96
3ra-409/19 — excluderea concurentului electoral din campania electorala pentru alegerile parlamentare din 24.02.2019
Dosarul nr.3ra-409/2019 Prima instanţă: Curtea de Apel Chişinău (E. Palanciuc) D E C I Z I E 23 februarie 2019 mun.Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşed
CSJ 2019-02-12
0,95
3ra-310/19 — contestarea inactiunilor autoritatii electorale centrale, verificarea informatiilor publuice privind declararea averii de catre concurentul electoral si excluderea din campania electorala
dosarul nr. 3ra-310/19 prima instanţă: Curtea de Apel Chișinău (V. Clima) D E C I Z I E 12 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie, în componenţa: Preşedinte
CSJ 2019-02-24
0,95
3ra-419/19 — cu privire la contestarea actului administrativ
soluţionarea justă a pricinii, apreciind probele prezentate de părţi în corespundere cu prevederile art. 130 al Codului de procedură civilă, multiaspectual, complet, în ansamblul şi interconexiunea lor, aplicând corect normele de drept mate
CSJ 2019-02-06
0,94
3ra-254/19 — cu privire la contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-254/19 Instanţa de fond: CA Chișinău – V. Negru DECIZIE 06 februarie 2019 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ lărgit al Curţii Supreme de Justiţie în componenţa: Preşedintele şedinţei, jude
Sursă